Arhivă

Post Tăguit cu ‘doze de aparat’

Cum se monteaza dozele electrice

Fără comentarii
Dozele de aparat si dozele de ramificatie sunt parti componente ale instalatiilor electrice in care se fac conexiunile electrice ale instalatiei si se monteazaza in ele prizele si intrerupatoarele instalatiei electrice, aparatele.
Montarea dozei de aparat se face de obicei la o instalatie noua sau la o extindere a instalatiei existente. Montarea in ipsos, la fel ca si la inlocuirea dozei de aparat trebuie facuta bine pentru ca in locul unde vin montate prize, acesta va fi solicitata pe directia scoaterii ei din perete. Spre deosebire de cele de aparat, dozele de ramificatie nu sunt in acest fel solicitate, dar ele se monteaza in acelasi mod ca si dozele de aparat, dar la o inaltie de 30 de centimetri de la nivelul tavanului sau 35-40 cm de la nivelul podelei. In cazul in care pe tavan va fi montat un tavan fals se va avea in vedere ca profilele de metal sa un vina montate peste dozele de ramificatie. Daca tavanul fals este demontabil, mobil, dozele pot fi montate deasupra nivelului tavanului, daca este fix, atunci se monteaza sub nivelul tavanului la 30 cm. Aceasta pentru a avea acces in dozele electrice, in cazul unui defect ulterior montarii tavanului. in ultima vreme, mai ales in peretii formati de rigips, exista niste doze de aparat mai adânci care se fac si legaturile in circuit ,dar se alimenteaua si aparatele in ele. Este mai economic si la manopera, dar si la materiale.
Pentru prize, in camere cu pardosela calda, dozele de aparat monteaza la nivelul de 30-35cm, iar pentru cele cu podele reci (bai, spalatorii, pivnite, subsoluri tehnice, etc.) se monteaza la distanta de 120cm de la nivelul podelei. La aceasta se dimensiunea cu care se ridica podeaua ,,la gata”. Pentru dozele de aparat in care se monteaza intrerupatoare, se pozeaza la 120cm sau mai nou tendinta este de a se monta la nivelul mainii lasate pe linga corp, adica la 80-100 cm, de la nivelul podelei. Si aici se are in vedere unde va fi podeaua ,,la gata”.
O data ce s-a stabilit locul de montaj, se fac gaurile, unde vor fi montate dozele, in asa fel incit diametrul gaurii sa fie mai mare cu vreo 3 cm decit al dozei, pentru a avea loc ipsosul. Adancimea gaurii se face in asa fel incit doza, dupa ce e montata sa fie cu 1,5-2 cm iesita de la nivelul caramizii. Aceasta se apreciaza in functie de grosimea tencuielii care se va depune pe perete, in functie de cât de plan este peretele: cu cât denivelarile vor fi mai mari, cu atât doza va fi mai iesita in afara. Ideea este ca la terminarea de tencuit a peretelui, marginea dozei trebuie sa fie la nivelul tencuielii. Inainte de a pune ipsosul, se uda cu apa din abundenta caramida (sau ma rog, zidul) din zona gaurii, pentru a nu ,,trage” prin porii ei apa din ipsos. Fixarea dozei de aparat in ipsos se face in prima fază in parte opusa locului pe unde intra in doza teava PVC si conductorul electric. Se pune putin ipsos in aceasta parte, iar pe fundul dozei se pune de asemenea ipsos (un moţ) si apoi se aseaza pe locul ei si se apasa. Prin aceasta moţul de ipsos umple spatiul din spatele dozei si refuleaza pe linga peretii dozei. Se curata locul pe unde va fi pozata teava sau tubul PVC si se prelucreaza ipsosul refulat. Se face traseul electric din teva PVC (cu sau fara fire electrice), se monteaza intre doza de ramificatie si cea de aparat si in final se fixeaza cu ipsos teava si se completeaza totodata pe linga doze ipsosul care lipseste. Pe ipsosul care e proaspat se zgarie apoi niste dugi paralele si altele la 90 de grade peste ele, pentru ca tencuiala sa prinda peste ipsos, care are o suprafata mai lucioasa si fara asperitati.
Categories: Instalatii electrice Tags: , , , ,

Cum se inlocuiesc dozele de aparat

Fără comentarii
Doza de aparatO mare majoritate de blocuri din regimul trecut au fost construite cu instalatii electrice care la care s-a folosit conductorul electric denumit INTENC. Acesta era construit cu doua rinduri de izolatie: un rind pentru fiecare fir si inca una peste toate trei sau ma rog, cite conductoare are panglica, caci INTENC-ul asa arata, ca o panglica. Si pentru ca se poza direct in tencuiala, se realiza o economie de manopera si de materiale instalatia realizindu-se mai repede si mai ieftin. Dar s-a dovedit ca, desi conductorul de aluminiu era mai ieftin decit cel de cupru, solutia aleasa sa nu aiba fiabilitate in intretinere. Mai este aspectul ca sub presiunea elementelor de stringere, in speţă suruburile, aluminiul cedeaza, se deformeaza şi din când în când trebuiesc inspectate si refacut nivelul de stringere: daca sunt slabe duc la cresterea încalzirii prin efectul Joule-Lenz.
Astfel, o data cu trecerea timpului, dar si cu o incalzirea nepermisa din cauza consumului, izolaţia conductorului INTENC devine rigida, si la miscari repetate ale conductorului prilejuite de schimbarea aparatajului, conductorul de aluminiu din interior se rupe si aparatul nu mai functioneazaa. Sau funtioneaza, firele dinauntru fiind lipite, dar acestea, datorita unui curent mare determinat de consum si contactul imperfect, se vor intrerupe. Aceasta intrerupere se realizeaza de obicei la limita intrarii INTENC-ului in doza de aparat (sau mă rog doza de priza, sau doza de intrerupator, pemtru cine nu cunoaste denumirea specifica) sau mai rau, cu un centimetru inaite de a intra in doza. Situatia descrisa impune inlocuirea dozei de aparat si totodata mutarea ei, mai inspre directia de unde vine conductorul. Daca este o doza de aparat veche, metalica, in ea se monteaza foarte greu o priza dubla care are corp ceramic: diagonala corpului ceramic al prizei duble este de 58mm iar doza metalica are o nervura care micsoreaza diametrul util (la gura) al dozei care este de 60mm. Prin ciocanire se poate deforma gura dozei sau scoate nervura, dar nu totdeauna este posibil sa poti scoate nervura. Se deformeaza cercul gurei dozei incit sa poata intra in doza de aparat priza ceramica, priza cu corp ceramic. Sunt materiale plastice, mai nou care rezista la fel de bine la incalzire ca si ceramica.
E posibil ca INTENCUL sa nu se rupă  asa cum am aratat mai sus dar prin ruperi si apoi dezizolari repetate sa se ajunga sa nu mai poata fi montat apartaul. In acest caz e posibil  ca sa fie innadit conductorul  cu conectori tubulari  adecvaţi suctiunii conductorului de intenc. Acesti conectori tubulari ocupa ceva loc in doza si nu se prea poate monta o priza (mai ales dubla), dar un intrerupător se poate monta cu siguranta. Innadirea se poate face de asemenea daca spatiul o permite si cu conectori de tip rigleta cu surub de sectiune cea mai mica 2,5mmp asa cum rigleta se poate vedea aici.
Asadar se scoate, prin distrugere, doza veche fara a mari gaura in zid si se sapa (inspre directia dinspre care vine conductorul electric) un sant mai lat decit INTENC-ul incit sa poate fi scos usor din sant. In doza de aparat noua, se practica un canal mai lat si mai lung pe locul unde de obicei este din fabricatie o gaura pe unde se introduce conductorul metalic. Aceasta, perpendiculara pe fundul dozei, ca in figura alaturata, ne va permite ca atunci cind este montata priza, conductorul sa fie impins spre spatele dozei pentru a permite montarea prizei duble cu corp ceramic, iar cand priza este scoasa inafara, conductorul se trage in fata. Miscarea aceasta se poate realiza nu mai daca in perete este sapat in continuare un sant de inca 10-12 cm lungime (fata de locul de pozare al dozei) si de aceeasi latime, asa ca in figura, unde coductorul INTENC (simbolizat in desen cu rosu), sa se poata misca liber, sa nu fie prins in zid. Nivelul santului la locul dozei va ajunge la nivelul fundului dozei de aparat.
Montarea dozei pentru priza in acest caz se face la fel ca cea descrisa la articolul Cum se monteaza dozele electrice, dar la nivelul zidului, iar legaturile se fac asa cum e aratat in Cum se fac legaturile in doze. La introducerea dozei de aparat in gaura din zid trebuie ca ipsosul (de culoare gri in desen) sa fie un pic mai moale, ca sa poata refula mai bine să poată sa umple toate formele gaurii. Apoi partea de sant de deasupra dozei trebuie protejata cu niste hârtie de ziar(simbolizat cu albastru) pentru a putea depune deasupra conductoarelor doar o grosime de 1-1,5cm de ipsos. Aceasta confera si o oarecare eleasticitate marita conductorului de intenc. Dupa ce ipsosul, depus in exces deasupra santului, pe vechea gaura si imprejurul dozei, a facut prima priza, se trece la prelucrarea lui prin razuire cu spaclul si se aduce la forma finala, finisata. Un ipsos corect facut se obtine prin turnare ipsosului in apa, asteptarea pina la umectarea deplina si apoi se amesteca. Nu se mai pune ulterior inceperii amestecarii, nici apa si nici ipsos. In timp ce face priza a doua, dar numai daca este corect facut, el se incalzeste aratind in acest fel ca e un ipsos transformat corect in ghips, cu sufieciente molecule de apa.
Categories: Instalatii electrice Tags: , , , ,