Arhivă

Arhivă pentru ‘Instalatii electrice’ Categoria

Despre sigurante fuzibile (fusibile)

Fără comentarii
,,Tranzistorul este un dispozitiv electronic cu ajutorul caruia este protejata siguranta fuzibila”, a fost prima fraza a profesorului de Dispozitive electronice din facultate. Am râs cu toţii, el-nu, dar a continuat serios despre importanta protectiei circuitelor electronice care in general costa mai mult decit o siguranta fuzibila. Este ceea ce va recomand si eu: acordati o atentie pe masura sigurantelor fuzibile: cu o investitie minima, se realizeaza economii mari.
Fuzibilitatea este o proprietate care arata despre un metal ca poate fi topit usor. Aceasta a fost si ideea cand la sigurantele fuzibile a fost folosit un metal care in momentul in care se depaseste valoarea admisa a curentului pentru care a fost calibrat, firul de metal se topeste, intrerupand circuitul electric.
Fuzibilul, patronul fuzibil sau siguranta fuzibila, sunt denumiri generice pentru portiunea din circuitul electric care au rolul de a proteja restul circuitului sau a instalaţiei prin intreruperea instantanee a alimentarii cu energie. In principiu, acest fuzibil are cea mai mica sectiune de circuit din toata instalatia electrica.
Fuzibilele au fost calibrate in fabrica pentru diferite valori ale curentului nominal pe care il pot intrerupe, au o anumita putere de rupere (de intrerupere a curentului fara a fi distruse), iar elementul indicator al fuziunii (al arderii) are o anumita culoare pentru fiecare valoare standardizata a curentului nominal (In) al sigurantei. Elemnetul indicator al fuziunii este un mic capacel din metal (care are dimensiuni aproximative un diametru de 3-4 mm si o grosime de 0,4mm), de care este solidar cu firul fuzibil al sigurantei, care se vede prin capacul sigurantei si cind fuzibilul e ars, acesta cade. Sau daca nu cade, se indeparteaza de locasul sau aflat in capacul din fundul patronului fuzibil. Pentru sigurante mai mari acest fir de care e legat indicatorul fuziunii este separat, asa cum se vede in figura alaturata, la fuzibilul de 50 de amperi, unde sunt aratate niste capete de fusibile cu portelan, iar in fig de mai jos sunt aratate pozitionarea lor in capacelul din fundul fuzibilului.
Iata valorile pentru In al patroanelor si culorile standardizate: 2A-roz, 4A-brun, 6A-verde, 10A-rosu, 16A-gri, 20A-bleu, 25A-galben, 35A-negru, 30-50A – alb, 63A-aramiu, 80A-argintiu. Ne oprim aici caci la tablourile aflate in apartament nu gasim decit patroane de pina la 25A care intra in capace de siguranta de 25A, tip D II care au filet Edison, E27. Restul de patroane din gama standardizata(care e mai mare decat cea enumerata aici), sunt intilnite pe alimentarea generala a mai multor apartamente ( in firide), au socluri de sigurante prevazute cu capac D III cu E33, sau D IV H cu G 1 ¼”. Valoarea curentului nominal la acest gen de patroane este ambutisata (imprimata prin deformarea alamei) pe capacul de alama din fundul patronului fuzibil, asa cum se vede in fotografia de mai sus.
Aşa cum am spus mai sus este important sa alegi pentru inlocuirea unui fuzibil valoarea nominala, calibrata a lui, mai ales a acelora (fusibile cu corp de sticla) care protejeaza aparataj electronic. Dar ce faceţi daca la o ora tirzie din noapte se intrupe lumina din cauza unui scurtcircuit si ramineti pe intuneric, nu aveti patron fuzibil de rezerva si nimeni nu e sa va ajute?
Trebuie sa invatzati sa schimbatzi firul din interiorul unui patron fuzibil. Indepartarea capacelelor de alama de pe fuzibil se face cu grija, cu ajutorul unui patent cu care prindem intre zimti capacelele si le rotim stringindu-le numai cit e nevoie ca sa nu alunece zimtii clestelui patent pe capacel. Sau folosind o surubelnita, asta depinzind de indeminarea Dvs. Alaturat e aratat un patron fuzibil de 6 A. Varful patronului fuzibil de 6A este destul de subţire si daca nu sunenti atent la demontarea capacelului metalic acesta se poate rupe iar daca nu avetzi altul si daca in corpul sigurantei e montat inel de calibrare nu puteti pune un alt patron Sunt unele socluri in tabloul electric unde nu pot fi montate alte patroane datorita inelelor de calibrare care se afla montate in fundul soclului de siguranta si in care trebuie sa intre acest patron de 6A. Inelele de calibrare, au o forma cilindrica cu inaltimea de 12-14 mm, au in mijoc un locas in care e turnat in portelan un surub cu care sunt montate in fundul soclului de siguranta si sunt confectionate din portelan. In acest locas, peste surubul care face contactul cu partea de distributie din soclu, intra patronul fuzibil. Aceste inele de calibrare au diametre diferite pentru a nu putea introduce in soclu decat patroane cel mult egale cu patronul pentru care a fost proiectat circuitul respectiv. Alaturat sunt aratate doua tipuri de inele de calobrare: de 25A si de 20 A precum si cum arata surubul incastrat in portelan. Pot fi demontate, prin desurubare odata cu surubul in care sunt prinse, dar se face in absenta tensiunii in tablou, iar in acest caz e posibil ca patronul sa nu mai faca contact in fundul capacului. Se pune un adaos intre patron si capac in speţa o moneda de 10 bani, pentru a face un contact bun intre patron si capacul strins al sigurantei. Culorile cu care sunt marcate aceste inele sunt aceleasi ca si cele cu care sunt marcate si elemntele de indicare a fuziuni ale fuzibilelor de portelan.
Elemet fuzibil din Zn pt MPR-uriIn interiorul patronului fuzibil vom gasi un nisip de cuartz, care impiedica deformarea firului atunci cind acesta e incarcat aproape la valoarea nominala, mareste puterea de rupere a fuzibilului, stingand arcul electric. Prin golirea lui, pentru a putea baga noul fir, se micsoreaza puterea de rupere a fuzibilului. E bine daca puteti sa puneti la loc nisipul de cuart. Este posibil ca, după inlocuirea firului din interior la un nou si mai puternic scurt(circuit) conductorul de cupru , topit fiind de scurt sa fie imprastiat, pulverizat in interiorul gol al patronului fuzibil de portelan si sa formeze o pelicula metalica cu o anumita rezistenta, dar conducatoare. Daca intimplator, siguranta in speta este pe faza, la verificarea cu un creion de prezenta a tensiunii, acesta va arata ca este tensiune (luminind), deci siguranta ca fiind buna. Daca se va folosi un aparat de masura electronic, pus pe cele doua borne ale sigurantei, acesta va arata o tensiune mai mica decit cea a retelei pe care in mod normal ar trebui sa o avem. Asta datorita conturnarii tensunii (inchiderii circuitului) prin stratul metalic depus din interiorul fuzibilului de portelan, depunere care are o alta rezistenta ohmica decit cea a conductorului initial. E bine sa aveti la tabloul electric o bucata de conductor liţat, alcatuit din mai multe fire subtiri, al caror diametru e bine sa fie cunoscut. De exemplu, un fir, calibrat in fabrica pentru 10A, cu o anumita calitate a cuprului din el are un diametru de 0,175mm, masurati cu micrometrul. In tabelul DE AICI denumit Curentul de topire în aer pentru diferite sirme, valori orientative sunt artate citeva valori orientative ale curentului de topire (in aer) a unor fire din diferite materiale:argint, cupru, oţel si plumb.
Categories: Instalatii electrice Tags: , , , , , , ,

Siguranta automata diferentiala-principiu de functionare

Fără comentarii
Tablou electric de apartamentSiguranta automata cu protectia diferentiala este un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive care compara doi curenti dintr-un circuit electric: cel care pleaca de la sursa si cel care se intoarce la sursa de alimentare. Acesti doi curenti intr-un mod normal de functionare trebuie sa fie egali in limita unor tolerante general acceptate. In momentul când curentul care se intoarce la sursa nu mai este comparabil egal cu cel care pleaca, Camp magnetic in spiraexista posibilitatea ca datorita unui defect de izolatie al conductoarelor circuitului ca un curent de defect sa se inchida pe alt traseu prin carcase puse la pamintare sau prin atingerea corpului uman pus in legatura cu pămintul sau sistemul de punere la pamint, pamintarea.
In figura din dreapta, este o reprezentare a liniilor de cimp magnetic intr-o bucla pe care o face un conductor parcurs de curentul I: in interiorul buclei liniile de cimp sunt uniforne si la fel se intimpla si in interiorul unei bobine mai lungi, care e formata in esenta de mai multe bucle simple. La iesirea din bobina, tendinta liniilor de cimp este de a se desparti pentru a se intoarce in celalalt pol pentru ca circuitul magnetic sa fie inchis. Acest circuit magnetic poate sau nu poate avea pierderi daca este condus prin materiale magnetice sau prin materiale nemagnetice care maresc pierderile.
In figura de mai jos, avem reprezentata o constructie de principiu in care sunt montate trei bobine pe un tor de ferita. Ferita are proprietati magnetice mult mai bune decit majoritatea materialelor magnetice: in ea pierderile in fier sunt mici. Presupunind egalitatea celor doi curenti prin cele doua bobine una notata cu 1 montata pe faza la plecarea din sursa, iar cealalta notata cu 2 montata pe nul la intoarcerea curentului la sursa, folosind regula mainii drepte, vedem ca cele doua bobine 1 si 2 vor genera un fluxuri magnetice egale si de semn contrar, care se anuleaza. Astfel in spirele bobinei 3 nu va fi niciun curent datorat inductiei. La aparitia curentului de defect, diferenta fluxurilor va fi diferita de zero, va produce o inductie si in spirele bobinei trei va apare un curent. Curentul de defect pentru a declansa diferentiala  va trebui sa parcurga bobina 4 a electromagnetului din dreapta sau sa fie prelucrat printr-un montaj electronic si apoi sa fie aplicat bobinei 4. Liniile de forta ale magnetul permanent MP care ies din polul nord, parcurg bobina 4, fac sa fie atrasa armatura mobila AM si se inchid in polul Tablou electric aptsud. Cu ajutorul resortului R, reglam forta cu care este atrasa armatura mobila A, in speţă valoarea curentului de defect. La aparitia unui curent in bobina electromagnetului, aceasta va produce un cimp magnetic care se va scadea din valoarea cimpului magnetului permanent si cind valoare cimpului magnetic a bobinei va fi suficient de mare atunci resortul R va actiona armatura mobila A. Aceasta armatura este in legatura cu un sistem mecanic care actioneaza asupra contactelor sigurantei automate.
Înlocuirea unei sigurante automate diferentiale se face la fel cu inlocuirea unei sigurante automate monopolara (1P) sau dublă (1P+N). O siguranta bipolara (2P) are aceeasi lăţime ca şi siguranta diferentială. Montarea unei sigurante noi bipolare sau diferentiale este aratată in principiu in desenul alaturat unde este prezentata schema unui tablou electric de apartament. Acesta contine o siguranta diferentiala  din care sunt alimentate toate circuitele tabloului. Am exemplificat aici cu un tablou cu un circuit pentru lumina, doua circuite de prize, un alt circuit de prize de forţă din care se vor alimenta consumatorii mari din bucatarie. Şi am mai adăugat inca un circuit de prize care sa deserveasca baia, unde poate fi montata o cada cu vibromasaj sau masina de spalat. Tot la fel de bine inaintea tuturor acestor circuite se putea monta un descarcator care sa protejeze circuitele de supratensiuni cauzate de traznet..
.

.

Categories: Instalatii electrice Tags: , , , ,

Cum se monteaza dozele electrice

Fără comentarii
Dozele de aparat si dozele de ramificatie sunt parti componente ale instalatiilor electrice in care se fac conexiunile electrice ale instalatiei si se monteazaza in ele prizele si intrerupatoarele instalatiei electrice, aparatele.
Montarea dozei de aparat se face de obicei la o instalatie noua sau la o extindere a instalatiei existente. Montarea in ipsos, la fel ca si la inlocuirea dozei de aparat trebuie facuta bine pentru ca in locul unde vin montate prize, acesta va fi solicitata pe directia scoaterii ei din perete. Spre deosebire de cele de aparat, dozele de ramificatie nu sunt in acest fel solicitate, dar ele se monteaza in acelasi mod ca si dozele de aparat, dar la o inaltie de 30 de centimetri de la nivelul tavanului sau 35-40 cm de la nivelul podelei. In cazul in care pe tavan va fi montat un tavan fals se va avea in vedere ca profilele de metal sa un vina montate peste dozele de ramificatie. Daca tavanul fals este demontabil, mobil, dozele pot fi montate deasupra nivelului tavanului, daca este fix, atunci se monteaza sub nivelul tavanului la 30 cm. Aceasta pentru a avea acces in dozele electrice, in cazul unui defect ulterior montarii tavanului. in ultima vreme, mai ales in peretii formati de rigips, exista niste doze de aparat mai adânci care se fac si legaturile in circuit ,dar se alimenteaua si aparatele in ele. Este mai economic si la manopera, dar si la materiale.
Pentru prize, in camere cu pardosela calda, dozele de aparat monteaza la nivelul de 30-35cm, iar pentru cele cu podele reci (bai, spalatorii, pivnite, subsoluri tehnice, etc.) se monteaza la distanta de 120cm de la nivelul podelei. La aceasta se dimensiunea cu care se ridica podeaua ,,la gata”. Pentru dozele de aparat in care se monteaza intrerupatoare, se pozeaza la 120cm sau mai nou tendinta este de a se monta la nivelul mainii lasate pe linga corp, adica la 80-100 cm, de la nivelul podelei. Si aici se are in vedere unde va fi podeaua ,,la gata”.
O data ce s-a stabilit locul de montaj, se fac gaurile, unde vor fi montate dozele, in asa fel incit diametrul gaurii sa fie mai mare cu vreo 3 cm decit al dozei, pentru a avea loc ipsosul. Adancimea gaurii se face in asa fel incit doza, dupa ce e montata sa fie cu 1,5-2 cm iesita de la nivelul caramizii. Aceasta se apreciaza in functie de grosimea tencuielii care se va depune pe perete, in functie de cât de plan este peretele: cu cât denivelarile vor fi mai mari, cu atât doza va fi mai iesita in afara. Ideea este ca la terminarea de tencuit a peretelui, marginea dozei trebuie sa fie la nivelul tencuielii. Inainte de a pune ipsosul, se uda cu apa din abundenta caramida (sau ma rog, zidul) din zona gaurii, pentru a nu ,,trage” prin porii ei apa din ipsos. Fixarea dozei de aparat in ipsos se face in prima fază in parte opusa locului pe unde intra in doza teava PVC si conductorul electric. Se pune putin ipsos in aceasta parte, iar pe fundul dozei se pune de asemenea ipsos (un moţ) si apoi se aseaza pe locul ei si se apasa. Prin aceasta moţul de ipsos umple spatiul din spatele dozei si refuleaza pe linga peretii dozei. Se curata locul pe unde va fi pozata teava sau tubul PVC si se prelucreaza ipsosul refulat. Se face traseul electric din teva PVC (cu sau fara fire electrice), se monteaza intre doza de ramificatie si cea de aparat si in final se fixeaza cu ipsos teava si se completeaza totodata pe linga doze ipsosul care lipseste. Pe ipsosul care e proaspat se zgarie apoi niste dugi paralele si altele la 90 de grade peste ele, pentru ca tencuiala sa prinda peste ipsos, care are o suprafata mai lucioasa si fara asperitati.
Categories: Instalatii electrice Tags: , , , ,

Cum se inlocuiesc dozele de aparat

Fără comentarii
Doza de aparatO mare majoritate de blocuri din regimul trecut au fost construite cu instalatii electrice care la care s-a folosit conductorul electric denumit INTENC. Acesta era construit cu doua rinduri de izolatie: un rind pentru fiecare fir si inca una peste toate trei sau ma rog, cite conductoare are panglica, caci INTENC-ul asa arata, ca o panglica. Si pentru ca se poza direct in tencuiala, se realiza o economie de manopera si de materiale instalatia realizindu-se mai repede si mai ieftin. Dar s-a dovedit ca, desi conductorul de aluminiu era mai ieftin decit cel de cupru, solutia aleasa sa nu aiba fiabilitate in intretinere. Mai este aspectul ca sub presiunea elementelor de stringere, in speţă suruburile, aluminiul cedeaza, se deformeaza şi din când în când trebuiesc inspectate si refacut nivelul de stringere: daca sunt slabe duc la cresterea încalzirii prin efectul Joule-Lenz.
Astfel, o data cu trecerea timpului, dar si cu o incalzirea nepermisa din cauza consumului, izolaţia conductorului INTENC devine rigida, si la miscari repetate ale conductorului prilejuite de schimbarea aparatajului, conductorul de aluminiu din interior se rupe si aparatul nu mai functioneazaa. Sau funtioneaza, firele dinauntru fiind lipite, dar acestea, datorita unui curent mare determinat de consum si contactul imperfect, se vor intrerupe. Aceasta intrerupere se realizeaza de obicei la limita intrarii INTENC-ului in doza de aparat (sau mă rog doza de priza, sau doza de intrerupator, pemtru cine nu cunoaste denumirea specifica) sau mai rau, cu un centimetru inaite de a intra in doza. Situatia descrisa impune inlocuirea dozei de aparat si totodata mutarea ei, mai inspre directia de unde vine conductorul. Daca este o doza de aparat veche, metalica, in ea se monteaza foarte greu o priza dubla care are corp ceramic: diagonala corpului ceramic al prizei duble este de 58mm iar doza metalica are o nervura care micsoreaza diametrul util (la gura) al dozei care este de 60mm. Prin ciocanire se poate deforma gura dozei sau scoate nervura, dar nu totdeauna este posibil sa poti scoate nervura. Se deformeaza cercul gurei dozei incit sa poata intra in doza de aparat priza ceramica, priza cu corp ceramic. Sunt materiale plastice, mai nou care rezista la fel de bine la incalzire ca si ceramica.
E posibil ca INTENCUL sa nu se rupă  asa cum am aratat mai sus dar prin ruperi si apoi dezizolari repetate sa se ajunga sa nu mai poata fi montat apartaul. In acest caz e posibil  ca sa fie innadit conductorul  cu conectori tubulari  adecvaţi suctiunii conductorului de intenc. Acesti conectori tubulari ocupa ceva loc in doza si nu se prea poate monta o priza (mai ales dubla), dar un intrerupător se poate monta cu siguranta. Innadirea se poate face de asemenea daca spatiul o permite si cu conectori de tip rigleta cu surub de sectiune cea mai mica 2,5mmp asa cum rigleta se poate vedea aici.
Asadar se scoate, prin distrugere, doza veche fara a mari gaura in zid si se sapa (inspre directia dinspre care vine conductorul electric) un sant mai lat decit INTENC-ul incit sa poate fi scos usor din sant. In doza de aparat noua, se practica un canal mai lat si mai lung pe locul unde de obicei este din fabricatie o gaura pe unde se introduce conductorul metalic. Aceasta, perpendiculara pe fundul dozei, ca in figura alaturata, ne va permite ca atunci cind este montata priza, conductorul sa fie impins spre spatele dozei pentru a permite montarea prizei duble cu corp ceramic, iar cand priza este scoasa inafara, conductorul se trage in fata. Miscarea aceasta se poate realiza nu mai daca in perete este sapat in continuare un sant de inca 10-12 cm lungime (fata de locul de pozare al dozei) si de aceeasi latime, asa ca in figura, unde coductorul INTENC (simbolizat in desen cu rosu), sa se poata misca liber, sa nu fie prins in zid. Nivelul santului la locul dozei va ajunge la nivelul fundului dozei de aparat.
Montarea dozei pentru priza in acest caz se face la fel ca cea descrisa la articolul Cum se monteaza dozele electrice, dar la nivelul zidului, iar legaturile se fac asa cum e aratat in Cum se fac legaturile in doze. La introducerea dozei de aparat in gaura din zid trebuie ca ipsosul (de culoare gri in desen) sa fie un pic mai moale, ca sa poata refula mai bine să poată sa umple toate formele gaurii. Apoi partea de sant de deasupra dozei trebuie protejata cu niste hârtie de ziar(simbolizat cu albastru) pentru a putea depune deasupra conductoarelor doar o grosime de 1-1,5cm de ipsos. Aceasta confera si o oarecare eleasticitate marita conductorului de intenc. Dupa ce ipsosul, depus in exces deasupra santului, pe vechea gaura si imprejurul dozei, a facut prima priza, se trece la prelucrarea lui prin razuire cu spaclul si se aduce la forma finala, finisata. Un ipsos corect facut se obtine prin turnare ipsosului in apa, asteptarea pina la umectarea deplina si apoi se amesteca. Nu se mai pune ulterior inceperii amestecarii, nici apa si nici ipsos. In timp ce face priza a doua, dar numai daca este corect facut, el se incalzeste aratind in acest fel ca e un ipsos transformat corect in ghips, cu sufieciente molecule de apa.
Categories: Instalatii electrice Tags: , , , ,