Baboo Hausmeister

Cea mai curenta defectiune care poate interveni intr-o locuinta este arderea sigurantelor. Dupa cum se cunoaste, la parcurgerea curentului electric prin conductoare se produce degajare de caldura (efectul Joule-Lenz), care este cu atat mai mare cu cat sectiunea conductorului este mai mica. In cazul conductoarelor subtiri si al intensitatii puternice a curentului, incalzirea este atat de puternica incat izolatia se arde si conductoarele, venind in contact, produc o crestere brusca a intensitatii curentului, denumita scurtcircuit.

Acest fenomen poate deveni  periculos si poate provoca distrugerea intregii instalatii si chiar incendii, atunci cand sunt folosite fuzibile necalibrate sau neadecvate cconsumatorului si sectiunii conductorului. La fiecare constructie, instalatia electrica este prevazuta cu un tablou general de alimentare (la cofret) , aflat la exteriorul apartamentului si cate unul pentru fiecare apartament, plasat de obicei deasupra usii de la intare. La instalatiile mai vechi pe acest tablou sunt plasati si contorii de energie electrica  proprii fiecarui apartament. Din tabloul general, pot exista si circuite de joasa tensiune, considerată nepericuloasa (24 V) pentru medii mai umede: pivnite, subsoluri tehnice, spalatorii, etc. Acestea se realizeaza prin montarea unor transformatoare coborâtoare de tensiune.

In principiu, locatarii unei locuinte vor putea sa intervina numai la tabloul de sigurante din interiorul apartamentului. Exista un regulament general de delimitare a proprietatii instalatiilor, dintre furnizor si beneficiar. La energie electrica delimitarea instalatiilor se face in felul urmator: furnizorul are instalatia pana la bornele de pe aparatul de masura care este contorul. De la bornele contorului, instalatia in aval apartine beneficiarului. In unele instalatii la bloc, siguranta generala a locuintei se afla inaintea contorului, deci ea apartine furnizorului. In conditiile in care accesul in instalatia furnizorului (cofretul)  nu este permis accesul abonatilor, cand sigurantele in aval nu au fost corect calibrate (cu o treapta mai mica) si siguranta principala se arde, ce faceti? Asteptati ca sa vina furnizorul sa va schimbe siguranta? Este o chestiune simpla si de aceea e bine sa stiti sa schimbati aceasta siguranta, tot la fel de bine cum e bine sa stiti sa schimbati o siguranta  automata, desi e mai complicat putin.. Aici sunt spuse mai multe lucruri detaliate despre fusibile, iar valoarea maxima pentru un apartament cu 2-3 camere este de 25A. Fuzibilelel pot fi fuzibile din zinc, din plumb si cele mai nou răspândite sunt fuzibile din cupru. Cele din apartament vor fi a alese cu  o treapta mai mica, adica de 20 A. Daca se vor alege de aceeasi valoare cu cea din cofret, atunci la un scurt puternic, se va arde cea din cofret, in loc sa se arda cea din casa. In conditiile in care accesul la cofret se face mai anevoios (e incuiat si nu dispunem de cheie tot timpul) e neplacut pe timpul noptii sau pe ger, sa umbli sa rezolvi aceasta inlocire de siguranta, sau sa astepti pana adoua zi, cand ai acces la cheia de la cofret. Este important de stiut unde se afla aceasta cheie de la cofret: de obicei se afla al o anume persoana , sau la responsabilul de scara si este facut publica persoana la avizierul scarii.

Tablourile mai vechi de sigurante sunt formate din cate o placa de marmura sau un alt material bun izolant, pe care sunt fixate bornele pentru intrarea si iesirea tensiunii precum si sigurantele. Pe astfel de tablouri, fiecare siguranta cuprinde: un soclu ceramic (cu legaturi spate, LS) pentru intrarea si iesirea curentului si un capac cu filet edison (E 27, rotund) in care se bagă sigurantele fuzibile. În funcţie de marimea plăcii de marmură, se pot forma cate circuire de prize sau de lumina avem nevoie. Cele care sunt dintr-o generaţie mai nouă, cu fuzibile, care pot sau nu pot sa aiba contorul pe ele, pot avea pe ele maxim 3 perechi de circuite: doua de prize si unul de lumina. Aici este aratat un tablou cu circuite de siguranţe automate si se vorbeste si de posibilitatea extinderii circuitelor din tablou. Initial, aceste tablouri au fost eschipate cu sigurante monopolare, dar prin inlocuirea lor cu sigurante automate bipolare (1P+N) putem mari numarul de circuite mai ales pentru electrocasnicele care s-au inmultit la bucatarie. Conductorul ( firul) din interiorul patronului este cea mai mica sectiune a conductoarelor din acel circuit si este calculat pentru a rezista la o anumita intensitate a curentului. In acest fel, in caz de scurtcircuit, cea mai mare crestere de temperatura determinata de cresterea In (curentul nominal) se va produce in conducatorul cel mai subtire al instalatiei, care este cel din interiorul patronului de siguranta: acest conductor se va arde , alimentarea cu curent se va intrerupe si restul instalatiei electrice va fi astfel protejat de distrugere. In interiorul patronului, se mai afla un nisip de cuartz, care ajuta la stingerea arcului care poate lua nastere la un scurt circuit direct care ar putea duce la arderea si pulverizarea instantanee a fuzibilului.

Prima operatie care trebuie facuta dupa ce s-a produs un scurtcircuit consta in indepartarea cauzei care a produs scurtcircuitul. De cele mai multe ori acesta este produs de un fier de calcat, o veioza , etc. , adica de un obiect electrocasnic care este deplasat frecvent si in care , astfel , se produce o atingere accidentala a conductorilor de alimentare (din cordonul de alimentare) sau a conductorilor cu carcasa metalica pusa la pămantare. Alteori, arderea siguranţei se produce ca urmarea introducerii simultane in priza (sau pornirea lor) a mai multor aparate electrice puternice, ori a aprinderii simultane a unui numar prea mare de becuri puternice, depasinde-se in acest fel curentul nominal al patronului fuzibil. Daca nu se poate determina care e cauza defectului, se scot din priză toate aparatele si se sting toate luminile din apartament si apoi se inlocuieste fuzibilul si se insurubeaza in soclu. Aceasta presupune ca inainte de aceasta, siguranta sa fie identificata. Identificarea se poate face prin masurarea cu un voltmetru a perechilor de siguranţe, cu un ohmetru masurand fiecare fuzibil scos din circuit, cu o lampa de control la fel ca si voltmetrul sau partial cu un creion de tensiune: acesta va indica doar pe circuitul in care este faza, iar nulul nu-l va arata, daca sunt scoasi toti consumatorii din priza. Daca nu sunt scosi , penul prin consumatori vom avea o ,,intoarcere” a tensiunii si creionul va semnaliza pe nul la fel ca pe faza. Pentru verificarea celorlalte fusibile care nu sunt montate pe faza acestea se vor demonta si se vor monta in locul unde se stie ca este cu sigurana faza circuitului electric. E posibil ca sub fiecare soclu sa fie scris traseul pe care il alimentează, iar aceasta simplifica mult identificarea fuzibilului daca stim in ce parte a casei a avut loc defectul (scurtcircuitul). Dupa identificarea sigurantei arse, se inlocuieste patronul cu altul identic, capabil sa suporte aceeasi intensitate a curentului ( acelasi numar de amperi marcat pe capul patronului , de exemplu 16 A) si se insurubeaza siguranta la loc in tablou.

Nu suntem de acord ca patroanele sau fuzibilele nu trebuiesc reparate. Ce faceţi daca in timp de noapte vi se intrrupe circuitul electric, e ger afara iar Dvs nu aveţi un patron calibrat  din fabrică. E bine ca sa stiţi sa reparati un fuzibil, iar aici este explicat acest lucru si sunt date si niste corelari intre sectiuni, materiale si amperaje. Desigur trebuie facut cu atenţie, considerind ca un fir de sirma (liţa) luata dintr-un conductor de cupru flexibil cu sectiunea de 1,5mmp poate fi socotit ca duce 8-10 A. De exemplu, un fir, calibrat in fabrica pentru 10A, cu o anumita calitate a cuprului din el are un diametru de 0,175mm, masurati cu micrometrul. În tabelul alăturat intitulat Curentul de topire in aer pentru diferite sarme(sârme), valori orientative, este aratat curentul suportat de diferite sârme din diferite metale. Daca sectiunea conductorului de unde este luata lita este mai mare, valoarea amperilor va fi mai mare. Atentie: daca inlocuti firul din interiorul patronului, acesta trebuie sa fie NEAPARAT montat in interiorul fuzibilui, nu si  in afara lui. La un patron fuzibil reparat valoarea curentului de rupere la scurtcircuit precum si valoarea curentului de suprasarcina sunt micsorate datorita disparitiei nisipului de cuart din interior. Dac firul se montează in exterior, la un scurtcircuit puternic, firul se topeste instantaneu si este pulverizat si imprastiat de forţa electromagnetica a curentului in elementul de siguranţă. Asta poate duce la conturnari ale elementului de sigurantă(soclu) cu patronul scos poate fi semnalizata prezenta tensiunii.

Daca, dupa inlocuirea patroanelor arse cu altele noi, nu este tensiune in instalatie, inseamna ca scurtcircuitul a fost puternic si s-a produs arderea sigurantei de la cofret. Înlocuirea sau repararea ei se face la fel ca la inlocuirea celor din tabloul din casa. Reamintesc ca aici, la inlocuirea fuzibilelor, trebuie respectat principiul selectivitatii protectiei prin fuzible, alegand la cofret valoarea cea mai mare a sigurantei iar in tablou cu cel putin o teapta mai mica, in functie de valoarea consumului de pe fiecare circuit.