Cum se identifica o masina electrica rotativa
Informatiile despre o masina rotativa, despre caracteristicile unui motor, se obtin intotdeauna din placuta care este prinsa cu patru nituri, pe motor. Daca aceasta placuta lipseste, este mai greu sa aflam datele care ne intereseaza: turatia trebuie masurata cu un turometru, gabaritul se afla. In general, pentru seriile de motoare cu utilizare generala, pe un gabarit sunt maxim trei puteri care se pot construi. Asa cum am aratat si in alte locuri din acest sait, gabaritul se noteaza de exemplu cu un numar urmat cel mai adesea (pentru motoarele de uz general) de literele S, M, L. Numarul exprima distanta de la planul de asezare al motorului la axul motorului, iar literele lungimea fierului magnetic, scurt, mediu si lung. Se mai pot intalni si literele V, pentru carcasa mai lunga si litera Y, pentru o carcasa si mai lunga. Cunoscand aceasta distanta, folosind un tabel de standarde, masurand turatia motorului cu un turometru, se poate identifica datele primare ale motorului: puterea, iar curentul il putem masura (in gol sau in sarcina). In general, curentul de mers in gol este cam 40% din curentul nominal. Din tabele se poate afla curentul de pornire, stiind ca Ip=6÷8 In. Aceasta in cazul in care nu are eticheta. Dar pe linga casa omului normal si obisnuit, nu se pot gasi in functiune motoare de putere prea mare, ma gandesc la valoarea de 10 kW. Cunoscand aceste aspecte tehnice se poate dimensiona coloana de alimentare, aparatajul necesar pentru pornirea si functionarea motorului. De asemenea aceste motoare pot sau nu pot fi alimentate in monofazic si cu functionarea in monofazic sau trifazic obtinut din monofazic.
Placuţa unui motor
In eticheta de mai jos vom arata datele care se inscriu despre o masina electrica rotativa. In fiecare spatiu numerotat de mai sus se vor inscrie niste informatii despre masina electrica rotativa, informatii care sa inlesneasca alegerea lor de catre proiectantii de actionari electrice.
1. Aici se inscrie marca de fabrica si denumirea intreprinderii producatoare.
2. Aici vom gasi tipul masinii, forma sa constructiva, tipul de protectie climatica conform standardelor in vigoare.
3. Felul curentului se inscrie folosindu-se urmatoarele semna conventionale:
– – pentru curentul continuu;
– 1~ se foloseste pentru curentul alternativ monofazat;
– 2~ pentru curentul alternativ bifazat;
– 3~ se marcheaza curentul alternative trifazat;
– 6 ~ se foloseste la marcarea curentului hexafazat;
– -/~ se foloseste pentru marcarea comutatricei;
– ¯~, adica minus deasupra lui tilda, este pentru curent continuu si alternativ.
4. Aici se inscrie modul de lucru pentru care este destinata masina, folosindu-se urmatoarele presurtari:
G-pentru generator; M-pentru motor; C-pentru comutatrice; F-pentru compensator de faza; E-pentru regulator de inductie.
5. Numarul seriei de fabricatie la fabrica producatoare
6. Anul fabricatiei.
7. Conexiunea infasurarii statorului la masini de curent alternativ, asa cum este aratat mai jos.
8. Tensiunea nominala, in volti.
9. Curentul nominal, in amperi.
10. Puterea nominala care av fi exprimata in:
-kW sau W la toate motoarele, generatoarele de curent continuu si generatoarele asincrone;
-kVA sau VA la generatoarele asincrone si compensatoarele de faza sincrone.
11. Unitatea de masura care a fost inscrisa puterea (kW,W,kVA, sau VA)
12. Serviciul nominal tip de lucru al masinii.
13. Factorul de putere numai la masinile de curent alternativ.
14. Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele semne conventionale: ← antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; → orar, in sensul acelor de ceasornic. La masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.
15. Turatia nominala a masinii, in rot/min.
Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul ei se poate calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel s= (n1-n2) / n1, unde n1 este turatia campului magnetic invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p, unde f este frecvanta tensiunii de alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii
16. Frecventa nominala, in Hz.
17. -Indicatia ,,Excitatie’’ sau ,,Exe.’’la masinile de curent continuu, la masinile sincrone si la comutatrice.
-,,Rotor’’ sau,,Rot.’’ La masinile de inductie cu inele de contact.
18. Modul de conectatie al masinilor de curent continuu si la comutatrice, folosind prescurtarile: I– pentru excitatie separata, independenta; D- pentru excitatie in derivatie; S. Pentru excitatie in serie; C- pentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare a infasurarii rotorului la masinilecu inele de contactsunt aratate mai jos, in tabel.
19. a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de curent continuusi la masinile sincrone.
b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind înfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.
20. a) Curentul de excitatie, in amperi,in regim nominal la masinile de curent continuu si masinile sincrone.
b) Curentul rotoric, in amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu inele de contact.
21. Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.
22. Gradul de protectie.
23. Masa aproximativă a maşinii, in kilograme
24. Observatii suplimentare, de exemplu
– standardele sau normele specifice
– nivelul maxim de vibratii admis
– debitul sau presiunea fluidului de racire.
Semnele conventionale internaţionale ptr infăşurările maşinilor rotative
În plăcuţa de mai sus sunt aratate semnele conventionale internationale care se inscriu la punctul 7 al explicatiei pentru placuta masinilor rotative, iar mai jos sunt aratate explicatiile pentru aceste conexiuni. Aceste capete ale bobinelor motorului (infasurarilor motorului) sunt scoase afara din motor, la placa de borne. Inceputurile infasurarilor se grupeaza si se scot prin carcasa printro gaura(eventual), iar sfirsiturile lor se grupeaza separat si se scot prin alta gaura(tot eventual). Atribuirea capetelor ,,inceput ” sau ,,sfirsit” este aleatoare, este important ca sa fie grupate la un loc cele care intra in crestatura si-n alta parte cele care ies in crestatura.
