Baboo Hausmeister

Totalitatea liniilor de camp magnetic care strabat o suprafata se numeste flux magnetic si se noteaza cu Φ. Acest flux poate fi produs de un curent care strabate o spira conductoare, sau de un magnet permanent. Acesta este direct proportional cu marimea inductiei magnetice B, de marimea suprafetei spirei S, si cosφ, unde φ este unghul pe care il face vectorul inductie si normala la planul spirei. Variind aceste elemente de care depinde fluxul magnetic Φ, obtinem un flux magnetic variabil. Marimea campului magnetic produs de o bobina este direct proportionala cu numarul de spire al bobinei si curentul care strabate aceasta bobina. Produsul lor se numeste solenatie.

Principiul generatorului de c.a.Principiul generatorului de c.a. monofazarInductia electromagmetica, descoperită de Faraday în 1831, este fenomenul de generare a unei tensiuni electromotoare într-un circuit cand acesta este strabatut de un flux magnetic variabil în timp.Tensiunea electromotoare genereaza in acest circuit un curent, iar sensul acestuia este dat de legea lui Lenz. Sensul curentului indus este astfel încât fluxul pe care-l produce prin circuitul pe care-l strabate tinde să se opuna variaţiei de flux care i-a dat naştere. Acest fenoment este pus in evidenta de montajul din figura alaturata: la inchiderea intrerupatorului K, becul nu se aprinde imediat datorita curentului indus, Ia, care se opune curentul initial, I. Din aceeasi cauza, la deschiderea intrerupatorului becul nu se stinge imediat, ci scade trepta in intensitatea  luminoasa. Sa luam un conductor a si sa-l inseriem cu un al conductor x plasat la o distanta τ (denumita generic pas polar) si sa le legam la niste inele colectoare (ca in figura de mai jos): se va forma o spira in care va apare o tensiune elctromotoare (t.e.m.) de doua ori mai mare decat in conductorul a sau conductorul x.

Daca, spira din figura alaturata (desenata cu rosu) o vom roti, iar prin intermediul unor perii colectoare (sau lamele A si B ) alimentam un bec, va apare un curent care la o rotatie completa a spirei isi va schimba sensul. Asfel, daca vom mari numarul de spire cu n, formand o bobina, vom obtine o tensiune electromotoare (t.e.m.) mai mare  de n ori, care are o forma sinusoidala intr-o perioada T care descrie o rotatie completa a spirei in campul magnetic.

Daca pe rotor montam inca trei bobine identice cu cea de mai sus care sunt decalate fizic la 120 grade, vom obtine un sistem de tensiuni simetrice trifazat Ue1, Ue2 si Ue3, asa cum sunt aratate in figura de mai jos. Pentru ca aceste tensiuni sa aiba o forma cat mai apropiata de forma unei unde sinusoidale, pe o faza se costruiesc mai multe bobine care sunt repartizate uniform pe 1/3 din rotor si care sunt inseriate corespunzator pentru ca tensiunile obtinute sa se insumeze.

Prima data au fost inventate masinile electrice de catre niste minti scormonitoare si apoi matematicienii au descris matematic fenomenele electrice care se intampla in masinile electrice. Trebuie retinut ca aceste masini electrice sunt reversibile in anumite conditii, adica pot functiona si ca generator, dar si ca motor.

Putem spune ca tensiunea si curentul timp si care au fost obtinute in acest fel, ca mai sus, sunt marimi care se repeta dupa o perioada de timp T si variaza dupa o sinusoida sau cosinusoida. Astfel o astfel de marime sinusoidala se poate scrie: y=Ym sin(ωt+ φ) in care Ym este valoarea maxima a marimii, denumita amplitudine; ωt este un unghi variabil datorita variatiei timpului t; ω este un factor constant denumit pulsatie; φ este un unghi constat, denumit faza initiala si poate fi pozitiv sau negativ, dar mereu mai mic decit unghiul π radiani.

Deoarece valoarea pe o perioada a unei marimi electrice alternativ sinusoidala este nula, pentru masurarea acestor marimi in practica se foloseste masurarea pe o semiperioada. Se retine valoarea medie Ymed a amplitudinii maxime Ym ca latura mica adreptunghiului construit cu latura egala cu T/2= π si ca suprafata egala cu aria cuprinsa intre curba si axa timpului notata cu ωt. Retinem ca aceasta valoare este Ymed= 2/π=0,637 Ym. Cand masuram cu un aparat de masura o astfel de marime masuram valoarea eficace sau efectiva a acesteia: Y= 0,707 Ym. Fizic, aceasta valoare se defineste ca energia cedata de un curent alternativ sinusoidal unui rezistor intro perioada care produce acelasi efect Joule pe care il produce un curent continuu de intensitate egala cu cea a curentului sinusoidal pe acel  rezistor.

In momentul in care capetele infasurarii luata in discutie in figura de mai sus, a si x, se leaga la doua lamele ca in figura alaturata pe care calca doua lamele flexibile sau  perii de cărbune(periicolectoare), t.e.m. culeasa pe acestea va fi de genul unei semiperioade mai aplatisate, cum este curba P de mai jos, pentru ca atunci cind se schimba sensul t.e.m. se schimba la periile colectore si lamelele colectorului. Prin aceasta se obtine un curent pulsatoriu de redresare mecanica. Acesta este principiul generatorului de curent continuu, sau dinamul. Daca pe rotor se construiesc mai multe spire(care in mod normal se bobineaza in bucla, sau alte tipuri de infasurari), iar pentru alimentarea fiecareia se rezerva cite o pereche de lamele colectoare se va obtine o aplatisare a pulsatiilor, tensiunea obtinuta devenind aproape continua, curba R de mai sus.

Cele mai sanatoase 11 alimente pe care oamenii ar trebui sa le  consume zilnic, dar nu a o fac din diferite motive. Unul dintre acestea ar fi faptul ca anumite produse, unele cu denumiri exotice, nu sunt comercializate in magazine. Iata mai jos o lista a doctorului Jonny Bowden si cateva informatii despre compozitia siproprietatile acestor alimente, pe care le-a studiat.

1) SFECLA ROSIE– este o leguma foarte bagata in acid folic si pigmenti rosii naturali, cunoscuti ca adversari redutabili in lupta cu cancerul. De regula, se consuma in stare cruda (salate) sau fiarta (in amestec cu hreanul). Originara din zona mediteraneana, sfecla rosie.(“Beta vulgaris”), are un nivel caloric de 40 kcal/100g.Este usor digerabila si are un continut bogat în vitaminele A,  B, C şi PP, potasiu, fier, calciu, proteine, hidraţi de carbon, zaharuri, glutamina. Este deosebit de eficienta in viroze, hipertensiune, anemii, imunitate scazuta, nevroze,demineralizare, tuberculoza, cancer,Regland si functiile hepatice. Este contraindicata în diabet, din cauza nivelului ridicat de zaharuri si glutamina. Frunzele de sfecla rosie sunt si ele deosebit de bogate în vitamine, fiind o sursa sigura de calciu si fier natural.De retinut că, prin conservare în otet de mere, sfecla rosie se imbogateste în vitamine prin procesul de fermentatie (vitaminele B6, B12).

2) VARZA- este bogata in special in provitamina A,vitaminele C si E si in fibre, elemente care asigura sanatatea celulelor. Este o leguma foarte putin calorica,ea avand in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. Glucidele, care furnizeaza o parte din calorii, sint constituite in primul rind din pentosan, glucide partial asimilabile. In afara de asta, ele mai contin zaharoza, glucoza si fructoza. Protidele, care completeaza aportul energetic, sint prezente si ele la un  nivel ridicat. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata, ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). Este de asemenea foarte bogata in vitamina E:2-7 mg la 100g, ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. Vitaminele din grupa B sint si ele foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. Un consum regulat de varza are efect benefic in preventia cancerului de colon in special, a celui de stomac, dar si de plamini,esofag si rect. Varza are proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor, poseda o actiune antiseptica pulmonara importanta si proprietati expectorante,are actiune anticancerigena, antidepresiva si este recomandata in regimul pentru diabetici.

3)SFECLA ELVETIANA –leguma cu frunze verzi care protejeaza vederea, care contine vitamina K1.

 4)SCORTISOARA– ajuta la mentinerea unui nivel sanatos al glicemiei si colesterolului

5) SUCUL DE RODII– este o bautura populara in special in Orientul Mijlociu, care scade tensiunea arteriala si contine foarte multi antioxidanti.

6)PRUNE USCATE– sunt pline de antioxidanti, extrem de bogate în glucide (fructoza si levuloza),hidrati de carbon, acizi  organici, vitaminele A si B, potasiu,  calciu,fosfor, magneziu sau fier. Ele fortifica sistemul nervos, combat starile de oboseala, stimuleaza tranzitul intestinal, normalizeaza volumul ficatului (reduc hepatomegalia); iata de ce, pruna este un aliment recomandat astenicilor, sportivilor, copiilor, persoanelor constipate, hepaticilor. In plus, puterea depurativa si diuretica a prunei o face utila persoanelor suferinde de reumatism, arterioscleroza si celor cu intoxicatii alimentare acute.

7)SEMINTE DE DOVLEAC– au un nivel ridicat al continutului de magneziu, zinc si alte minerale.. Sunt considerate de mare ajutor în eliminarea viermilor intestinali si in stimularea activitatii rinichilor. Bolile de inima asociate unor valori rescute ale clesterolului, bolile glandulare si nervoase ot fi ameliorate cu ajutorul unei cure de seminte de dovleac.

8)SARDINE– dr. Bowden le numeste “alimentul sanatos dintr-o conserva”, pentru ca au un continut foarte ridicat de acizi grasi omega 3 si calciu, precum si fier, magneziu, fosfor, zinc, mangan si cupru – si,nu in ultimul rand, toata gama de vitamine B, precum si vitaminaD. Boli precum psoriazisul, poliartrita sau astmul bronsic raspund pozitiv la acest aliment. Studii ample au demonstrat ca un consum regulat de peste – de trei ori pe saptamana – previne si incetineste depunerea de grasimi pe peretii vaselor de sange, protejeaza organismul impotriva aparitiei bolilor cardiovasculare, cum ar fi infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arteriala sau tulburarile de ritm cardiac.

9)TURMERICUL – sau “Curcuma longa”, este o planta ierboasa, de origine asiatica. Radacinile din curcuma au un gust aromat, iute, fiind folosita ca si condiment in bucataria indiana. Radacinile de turmeric contin ulei volatil, zinziberen si un colorant galben denumit curcumina. Turmericul este o planta cu proprietati antiinflamatorii si anti-cancerigene. De asemenea, stimuleaza puternic secretia de bila, avand actiune colagoga si coleretica intensa. Se consuma in combinatie cu oua fierte in salate.

10) AFINE CONGELATE– Chiar daca procesul de inghetare, ca si cel de fierbere, poate degrada nutrientii, aceste fructe se consuma de regula in combinatie cu iaurtul.Specialistii sustin ca afinele imbogatesc performantele intelectuale, in special procesul de memorizare.

11) DOVLEAC CONSERVAT– este o leguma saraca in calorii,dar plina de fibre si vitamina A, care regleaza sistemul imunitar. Se consuma cu putin unt, scortisoara sau mieji de nuca. Jonny Bowden sustine ca are mereu in bucatarie macar doua dintre acele alimente: seminte de dovleac, pe care le prajeste si le pune in salate, dar si afine congelate, pe care le consuma in amestec cu iaurt, lapte si alte cereale mai ales la micul dejun.

 

Sursa: http://www.romanialibera.ro/a129175/cele-mai-sanatoase-11-alimente-pe-care-nu-le-consumam.html

Informatiile despre o masina rotativa, despre caracteristicile unui motor, se obtin intotdeauna din placuta care este prinsa cu patru nituri, pe motor. Daca aceasta placuta lipseste, este mai greu sa aflam datele care ne intereseaza: turatia trebuie masurata cu un turometru, gabaritul se afla. In general, pentru seriile de motoare cu utilizare generala, pe un gabarit sunt maxim trei puteri care se pot construi. Asa cum am aratat si in alte locuri din acest sait, gabaritul se noteaza de exemplu cu un numar urmat cel mai adesea (pentru motoarele de uz general) de  literele S, M, L.  Numarul exprima distanta de la planul de asezare al motorului la axul motorului, iar literele lungimea fierului magnetic, scurt, mediu si lung. Se mai pot intalni si literele V, pentru carcasa mai lunga si litera Y, pentru o carcasa si mai lunga. Cunoscand aceasta distanta, folosind un tabel de standarde, masurand turatia motorului cu un turometru, se poate identifica datele primare ale motorului: puterea, iar curentul il putem masura (in gol sau in sarcina). In general, curentul de mers in gol este cam 40% din curentul nominal. Din tabele se poate afla curentul de pornire, stiind ca Ip=6÷8 In. Aceasta in cazul in care nu are eticheta. Dar pe linga casa omului normal si obisnuit, nu se pot gasi in functiune motoare de putere prea mare, ma gandesc la valoarea de 10 kW. Cunoscand aceste aspecte tehnice se poate dimensiona coloana de alimentare, aparatajul necesar pentru pornirea si functionarea motorului. De asemenea aceste motoare pot sau nu pot fi alimentate in monofazic si cu functionarea in monofazic sau trifazic obtinut din monofazic.

         In eticheta de mai jos vom arata datele care se inscriu despre o masina electrica rotativa. In fiecare spatiu numerotat de mai sus se vor inscrie niste informatii despre masina electrica rotativa, informatii care sa inlesneasca alegerea lor de catre proiectantii de actionari electrice.

 

1.    Aici se inscrie marca de fabrica si denumirea intreprinderii producatoare.

2.    Aici vom gasi tipul masinii, forma sa constructiva, tipul de protectie climatica conform standardelor in vigoare.

3.    Felul curentului se inscrie folosindu-se urmatoarele semna conventionale:

–       – pentru curentul continuu;

–       1~ se foloseste pentru curentul alternativ monofazat;

–       2~ pentru curentul alternativ bifazat;

–       3~ se marcheaza   curentul alternative trifazat;

–       6 ~  se foloseste la marcarea curentului hexafazat;

–        -/~  se foloseste pentru marcarea comutatricei;

–       ¯~, adica minus deasupra lui tilda, este pentru curent continuu si alternativ.

4.    Aici se inscrie modul de lucru pentru care este destinata masina, folosindu-se urmatoarele presurtari:

G-pentru generator; M-pentru motor; C-pentru comutatrice; F-pentru compensator de faza; E-pentru regulator de inductie.

5.    Numarul seriei de fabricatie la fabrica producatoare

6.    Anul fabricatiei.

7.    Conexiunea infasurarii statorului la masini de curent alternativ, asa cum este aratat mai jos.

8.    Tensiunea nominala, in volti.

9.    Curentul nominal, in amperi.

10.           Puterea nominala care av fi exprimata in:

-kW sau W la toate motoarele, generatoarele de curent continuu si generatoarele asincrone;

-kVA sau VA la generatoarele asincrone si compensatoarele de faza sincrone.

11.           Unitatea de masura care a fost inscrisa puterea (kW,W,kVA, sau VA)

12.           Serviciul nominal tip de lucru al masinii.

13.           Factorul de putere numai  la masinile de curent alternativ.

14.          Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele semne conventionale: ← antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; → orar, in sensul acelor de ceasornic. La masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.

15.          Turatia nominala a masinii, in rot/min.

Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul ei se poate calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel  s= (n1-n2) / n1, unde n1 este turatia campului magnetic invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p, unde f este frecvanta tensiunii de alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii

16.           Frecventa nominala, in Hz.

17.            -Indicatia ,,Excitatie’’ sau ,,Exe.’’la masinile de curent continuu, la masinile sincrone si la comutatrice.

          -,,Rotor’’ sau,,Rot.’’ La masinile de inductie cu inele de contact.

18.           Modul de conectatie al masinilor de curent continuu si  la comutatrice, folosind prescurtarile: I– pentru excitatie separata, independenta; D- pentru excitatie in derivatie; S. Pentru excitatie in serie; C- pentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare a infasurarii rotorului la masinilecu inele de contactsunt aratate mai jos, in tabel.

19.           a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de curent continuusi la masinile sincrone.

b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind înfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.

20.           a) Curentul de excitatie, in amperi,in regim nominal la masinile de curent continuu si masinile sincrone.

b) Curentul rotoric, in amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu inele de contact.

21.           Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.

22.           Gradul de protectie.

23.           Masa aproximativă a maşinii, in kilograme

24.           Observatii suplimentare, de exemplu

          – standardele sau normele specifice

 – nivelul maxim de vibratii admis

 – debitul sau presiunea fluidului de racire.

  În plăcuţa de mai sus sunt aratate semnele conventionale internationale care se inscriu la punctul 7 al explicatiei pentru placuta masinilor rotative, iar mai jos sunt aratate explicatiile pentru aceste conexiuni. Aceste capete ale bobinelor motorului (infasurarilor motorului) sunt scoase afara din motor, la placa de borne. Inceputurile infasurarilor se grupeaza si se scot prin carcasa printro gaura(eventual), iar sfirsiturile lor se grupeaza separat si se scot prin alta gaura(tot eventual). Atribuirea capetelor ,,inceput ” sau ,,sfirsit” este aleatoare, este important ca sa fie grupate la un loc cele care intra in crestatura  si-n alta parte cele care ies in crestatura.

                     In figura de mai jos, este aratat componenta unui motor electric trifazic cu talpi detasabile (41) care se prind de carcasa 12 prin suruburile 40, este din seria ASI, cu rotorul in scurt circuit. Este cel mai raspandit tip de motor pentru actionari electrice generale, are o constructie simpla, poate fi incarcat peste sarcina nominala pe scurt timp cam cu 10% si  isi reglaza singur turatia in anumite limite, revenind la turatia nominala. Pentru ca are axa orizontala se noteaza cu  B3, iar daca unul din capacele port lagar ar fi fost cu flansa s-ar fi notat cu B5. Apoi in mod normal mai urmeaza inca un numar care reprezinta distanta de la suprafata de asezare a talpilor pana la axul motorului, iar după aceea o litera: cel mai des  S, M, L, scurt, mediu sau lung, care se refera la lungimea fierului (circuitului statoric) motorului. Toate acestea se pot afla citind placuta care este prinsa pe motor. O astfel de constructia se intalneste si la motoarele monofazice. Daca masina electrica (motorul ) ar fi lucrat in pozitie verticala, atunci litera B ar fi fost inlocuita cu litera V.             

 Motorul este alcatuit dintro carcasa de fonta sau aliaj de aluminiu (siluminiu) 12, in care se afla bobinajul statoric 45 care poate fi pentru alimentare monofazata sau trifazata. Acest bobinaj este asezat (bobinat) in crestaturile statorice  ale statorului 44 confectionat din tole ferosilicioase si este presat in carcasa 12. Rotorul 8 care in exemplu dat are caile de curent rotorice 43 scutcircuitate de inelele de scurtcircuitare 42 se sprijina pe lagarele cu rulmenti 6 si 11 care sunt montate in capacele 4 si 14. Bobinajul 45 este alcatuit din semibobine, egal repartizate pe fiecare faza, in crestaturi, dar si egal repartizate pe circumferinta statorului.

 Conectarea acestor bobine se face in stator cu ajutorul legaturilor 47 iar la cutia de borne 21 unde se afla  placa de borne 24 sunt scoase doar trei sau şase conductoare prin care se face alimentarea bobinajului. Daca sunt trei, bobonajul este construit in triunghi iar nulul este in motor, fara a fi scos afara, iar daca avem trei inceputuri si trei sfirsituri de bobinaj notate coespunzator fiecarei faze, poate fi un motor cu o singura turatie sau unul cu doua turatii prin modificarea conexiunilor Dahlander. Acestea sunt fixate pe cele sase borne ale placii de borne 24 si sunt fixate cu piulita 31cu saibele 30. Coloana de alimentare a motorului patrunde in cutia de borne 21 prin presetupa 38 este ermetic montata cu garnitura de cauciuc 37 si saiba 36 si piulita 35, iar capetele fazelor se monteaza pe bornele placii de borne si se fixeaza cu piulitele 29. Capacul cutiei de borne se monteaza prin suruburi dupa ce a fost asezata garnitura de etansare 25.  Lagarele cu bile(rulmentii) sunt montati in scuturi cu ajutorul saibei elastice 5 care se aseaza la interior, se intruduce rulmentul si apoi capacul de rulment 9. Capacele de rulment sunt prinse de capace prin suruburi  pe capacele portlagare 4 si respectiv 14. Acestea, la randul lor vor fi prinse de carcasa 12 prin suruburile 3 si respectiv 16. Capatul pe care se monteaza ventilatorul se numeste capat ventilator iar celalalt capat se numeste cap (capat) arbore: pe aici este transmisa cuplul motor si miscarea de rotatie. Ventilatorul  18 se monteaza cu ajutorul penei de constructie speciala 10 si este protejat de capacul de ventilator 19 care se fixeaza in scutul 14 prin suruburile 15. Cel mai adesea miscarea de rotatie este transmisa printro saiba de curea care este montata pe cap arbore. Pana 7 nu permite miscarea de rotatia a axului motorului fata de saiba de curea si pentru a nu iesi de pe ax se monteaza surubul 1 si saiba 2. Dar pe cap arbore poate fi si un pinion care sa faca parte dintr-un angrenaj cu roti dintate.

                    Demontarea unui motor electric se face atunci cand trebuie reparat: refacerea bobinajului ars, inlocuirea rulmentilor, inlocuirea sau completarea vaselinei rulmentilor. Mai rar se intimpla ca o cale de curent din crestatura rotorica 43, sau inelele de scurticircuitare 42 sa fie intrerupte. Pentru aceasta se dezleaga coloana electrica de alimentare a motorului, dar nu inainte de a opri tensiunea de alimentare si a se asigura ca nu e posibil ca altcineva sa cupleze motorul.  Apoi se demonteaza suruburile de fixare a motorului pe utilaj. Apoi se scoate surubul 1, saiba 2  si apoi cu ajutorul unei prese se scoate de pe cap arbore saiba de curea. Se scoate de asemenea si pana 7. Apoi se demonteaza capacul de ventilator 19 prin desfacerea suruburilor 15 si demontarea ventilatorului 18 prin scoaterea penei speciale 10. De la ambele capace (scuturi) se scot suruburile de fixare 3. In totdeauna rulmentul cap arbore se va strica inaintea rulmentului da la cap ventilator deoarece acesta ca suporta intodeauna o sarcina mai mare. Pentru a scoate rulmentii de pe ax, e nevoie de o presa de rulmenti. Acestia trebuie sa ramana pe ax, deoarece se scot mai usor de pe ax decit daca ar ramane in scuturi. Intotdeauna stringerea rulmentului in capacul de fonta sau mai nou de aluminiu, va fi mai mica decit strangerea inelului interior al rulmentului pe axul motor. Se ia motorul si se loveste pe o bucata groasa de lemn cu capul ventilator: in felul acesta are loc a miscare relativa intre capul ventilator si rulmentul 11 si va scoate scutul cap arbore de pe umarul de centrare pe carcasa. Se are in vedere ca sa fie destul spatiu intre scut si carcasa care sa permita introducerea unei chei fixe pentru desurubarea suruburilor cu care sunt prinse capacele de rulmenti, dar totodata sa nu iasa axul de pe rulment. Lasind liber capacul de rulmenti, cu grija, prin batai usoare cu ciocanul se aseaza la loc scutul cap arbore pe umarul de centrare al carcasei. In acest fel, axul motorului a intrat inapoi pe toata latimea rulmentului: lovind de aceasta data de lemnul asezat pe podea capul arbore, acesta va iesi din scutul caparbore cu rulmentul pe el. Din stator, se scoate cu grija pentru a nu deteriora capetele de bobina de pe stator, axul motorului care are pe el scutul cap ventilator. Cu presa de rulmenti se scoate rulmentul stricat si se pune cel nou. Atentie sa nu uitati capacul de rulmenti  afara: acesta se va baga pe ax, inaintea rulmetului. De obicei, prin lipsa ungerii, acest rulment se blochează si ajunge sa se invarta in capac cu totul, producand ovalizarea si largirea capacului la locasul de rulment. De obicei se poate face o randalinare a capacului, in acest fel se micsoareaza diametrul pentru a putea face o stringere pe inelul exterior al rulmentului. Nu este o reparatie care sa tina prea mult: important este ca rulmentul sa aiba ungere si sa nu se mai blocheze. Daca e cazul, cu axul scos din stator se demonteaza capacul de rulment de la scutul cap ventilator si se procedeaza ca la cap arbore.

Rulmentii folositi la motoare pot fi capsulati (pe ambele parti) sau semicapsulati, numai pe o parte. Daca se face o intretinere a rulmentilor prin indepartara veselinei vechi si ungerea lor din nou, acesti rulmenti pot sa ramina in scuturile motoarelor (capacelor), se scoate inelul de protectie al bilelor rulmentului de tabla sau de plastic, se spala cu un solvent, se usuca si se pune vaselina. Aceasta trebuie in asa fel pusa incit sa patrunda si pe cealalta parte a bilelor. Rulmentul se umple in acest fel pe 2/3 din circumferinta rulmentului, pentru ca in timpul functionarii sa nu fie aruncata afara din rulment.