Arhivă

Arhivă pentru ‘Sanatatea ta’ Categoria

Unghiile- oglinda corpului

Fără comentarii

Unghiile sunt o oglinda a corpului care arata deficitul de elemente din corp. Carentele de vitamine, minerale, sau elementele necesare vietii sunt aratate mai jos, coroborate cu felul in care arata unghiile, dar si alimentele de unde aceste elemente se pot obtine.
Unghiile subtiri si cu pete albe – Organismul tau are nevoie de zinc. Trebuie sa consumi: legume, fasole boabe, ciuperci, cereale integrale, drojdie de bere.
Unghiile care cresc foarte greu – De asemenea, ai nevoie de zinc. Unghiile deformate si zimtate – Corpul tau are nevoie de fier si vitamina A. Trebuie sa consumi: legume verzi, morcovi, pepene, dovleac, carne rosie.
Unghiile fragile – Ai nevoie de biotina. Trebuie sa consumi: ciuperci, grapefruit, pepene rosu, banane, capsuni. De asemenea, se prea poate sa ai nevoie si de fier, pe care-l poti obtine, consumand carne rosie, legume verzi si morcovi.
Unghiile cu striatii verticale sau orizontale – Corpul tau are nevoie de vitamina B. Trebuie sa consumi: morcovi, spanac, orez brun, pepene, nuci. Pielitele descuamate – Organismul are nevoie de alimente bogate in acid folic. Trebuie sa consumi: orz, tarate, legume, linte, ciuperci, portocale, guava, legume verzi.
De retinut! Este foarte important sa nu iei prea multe suplimente alimentare pentru a imbunatati sanatatea unghiilor, deoarece o cantitate prea mare a unei vitamine poate face unghiile fragile si casante. in schimb incearca sa-ti iei necesarul de vitamine si minerale din alimente.
Vitamina B7 sau vitamina H (biotina) este o vitamina necesara cresterii normale si sanatatii unghiilor noastre. Ca surse avem carnea proaspata, legumele si fructele crude, drojdia de bere, organele de vita, laptele, produsele lactate, galbenusul de ou, cerealele integrale, conopida, porumbul, nucile. Ajuta de asemenea si la cresterea parului prin stimularea radacinii, intarzie caderea parului si impiedica incaruntirea prematura. 

Sursa: Cafeneaua astrelor

Categories: Sanatatea ta Tags: , ,

Stiti sa respirati corect? (1)

Fără comentarii
Unul din capitolele majore ale metodei yoga, este respiratia corecta, care a fost inclusa in ,,Pranayama” sau stiinta energetizarii organismului prin diferite cai naturale. Metoda s-a raspindit in India dupa metoda ,,gura la ureche” si a dat loc la multe confuzii in rindul practicienilor europeni. Pe parcursul vietii, calitatile respiratorii cu care ne nastem, sunt uitate, mai mult de femei si mai putin de barbati. Raminerea in urma a musculaturii respiratorii la pubertate fata de restul musculaturii, chiar in cazurile cu o educatie fizica corespunzatoare, este un lucru evident. Pericolul este marit in conditiile in care numarul orelor de educatie fizica in programa scolara a scazut dramatic, la una pe saptamina, iar de multe ori in cadrul acestei ore se joaca doar fotbal, ca e mai comod pentru profesorul de sport.
E bine sa intelegem ca aceasta pierdere a calitatii respiratorii, innascute, provine din socurile permanente fizice sau psihice pe care le suporta in primul rind respiratia indeosebi in procesul muncii cu osebire in domeniul cuvintului gindit, scris vorbit sau muzicalizat in diverse forme. In acest fel respiratia sufera anumite modificari ale ritmului, cu modificari importante ale muschilor respiratori, principali sau auxiliari, interni sau externi. Acestia duc la modificari ale repartizarii pe sistemul nervos central al nivelului de oxigen, bioxid de carbon sau azot, care e cel mai mare consumator de oxigen, sau in ultima instanta a glandelor endocrine, in speta a tiroidei, stimulata prin miscarile toracice.
Munca pe scaun constituie una din cauzele deformarii respiratiei, fiind strins legata de pozitia vicioasa a coloanei vertebrale si de circulatia deficitara in membrelor inferioare datorata pozitiei sezind cu picioarele apropiate, sub scaun.
Cea dintai masura este corectarea pozitiei coloanei vertebrale, asezarea pe scaun trebuie sa se faca fara incordari ale toracelui, care obosesc si scurteaza durata pozitiei corecte. Partea abdomenului de sub ombilic, trebuie permanent usor retractata cu efect de dilatare a toracelui, dar necontractat. Asezarea pe scaun se va face cu regiunea subfesiera, pe partea dintre anus si organul genital, cu fesierii usor incordati, ceea ce nu oboseste. Daca va veţi aseza pe anus, acesta se va lenevi datorita presarii vaselor sanguine si va favoriza atit indoirea coloanei in aceasta zona, spondiloza, discopatia lombara, constipatia. Nu stati cu picioarele apropiate caci a fost in detrimentul intregului organism. Umerii vor fi trasi usor in spate, iar cind scrieti sa nu-i ridicati si nici nu incordati coatele. Daca lucrati cu o tastatura, e bine daca aceasta este pozitionata in prelungirea antebratelor (antebratul facind cu bratul un unghi de noua zeci de grade), iar incheieturile mainii se poata sprijini pe suportul tastaturii. Este necesar ca din cind in cind sa va relaxati mainile pe genunchi si sa observati senzatia inviorarii circulatiei, se produce o dilatare fina a palmelor si degetelor simtind dupa oarecare antrenament pulsatia singelui in degete si in palme.
Dupa citeva zile de autocontrol al pozitiei corecte pe scaun, actul respirator este rezolvat intr-o foarte mare proportie, se va incepe si controlul respiratiei, a observarii si autodirijarii inspiratiei, expiratiei, rarirea ritmului respirator si a pauzei respiratorii, faze care sunt diferite in exercitiul de oxigenare profunda sau in respiratia cotidiana, frecventa, controlata si ea periodic.
Categories: Sanatatea ta Tags: ,

Stiti sa respirati corect? (2)

Fără comentarii
Toracele deschisDupa ce pozitia corecta pe scaun este învăţată si realizată aici, invatarea corecta a respiratiei continua prin controlul respiratiei, a observarii, autodirijarii a pauzelor in respiratie. Inspiratia se face pe nas, fara a forta aripile nazale, sau a tesutului din fosele nazale. In cest mod suntem feriti de a avea tendinta de a forta toracele, de a micsora volumul cailor respiratorii, de a micsora timpul de contact dintre tesutul pulmonar si aerul inspirat. Aceasta va duce la un consum de oxigen mai bun.
Inspiratia trebuie facuta de parca ai vrea sa mirosi aerul si se face cu fundul nasului, cu portiunea aflata intre sprincene. O miscare determinanta este actionarea diafragmei musculare care separa cavitatea toracica de cavitatea abdominala: toracele ramane fix iar abdomenul se dilata miscind diafragama in jos. Aceasta respiratie abdominala este genul de respiratie pe care o au animalele si copii mici. Prin coborirea diafragmei in jos, care este cel mai important muschi care participa la respiratie, se produce umplerea partilor inferioare ale celor cinci lobi ai plamanului: doi in partea dreapta si trei in stinga a cavitatii toracice. In respiratia toracica, aceste parti ale lobilor pulmonari nu ajung sa fie folosite. Daca pozitia trunchiului este corecta, atunci respiratia abdominala se realizeaza prin dilatarea regiunii aflata sub ombilic si in zona splinei si a ficatului: bombarea excesiva poate duce la diferite dificultati functionale.
La expiratie, miscarea abdominala se face invers: se produce sugerea abdomenului in partea de jos si se continua lateral. Se va evita coborirea si mai ales fortarea toracelui, iar daca diafragma functioneaza bine, isi indeplineste sarcina expiratorie pina la capat. Expiratia se va face pe gura, cu buzele rotunjite, ca si cum ai sufla intr-o lumanare situata in apropierea buzelor.
In cazul respiratiei de oxigenare profunda, facut ca un exercitiu de antrenament si pe stomaul gol, se poate face si la birou, cu gemul deschis si desigur in absenta totala fumului de tigara. Un rol important il are si retinerea respiratiei in mod regulat, ea trebuind sa se faca in mod normal, comod, de parca te-ai odihni oprind doar miscarea inspiratiei si a respiratiei, fara a incorda nimic, mai ales gitul si coardele vocale. Aceasta retinere a respiratiei este diferita de apneea voita. La aceast antrenament ar fi ca inspiratia sa dureze opt secunde, urmeaza retinerea respiratiei pe o durata de trei-patru secunde si apoi expiratia care duraza tot opt secunde. Urmeaza o respiratie normala de citeva ori, apoi se reia procedeul de mai sus de cinci-sase ori. Este bine sa stiti ca la o oxigenare mai puternica a cerebelului, pot apare ameteli mai mult sau mai putin pronuntate.
O alta metoda se refera la respiratia norma, cotidiana, frecventa in timpul serviciului, la masa de scris, sau asezat in fata calculatorului. In acest caz, inpiratia si expiratia se face pe nas, fara efort, cu naturalete, fara a avea nici cel mai mic zgomot respirator. Aceste lucruri necesita o oarecare deprindere, pauzele care trebuie sa fie imperceptibile de una doua secunde, trebuie sa rareasca ritmul, producind in acest fel oxigenarea mai puternica a tesuturilor si mai ales a creierului. Daca ajungeti sa nu depasiti mai mult de 12-14 respiratii pe minut, lejer fara efort, ati obtinut un lucru minunat. Unii maestri ai practicii yoga, reusesc un ritm scazut, de sase-opt respiratii pe minutsi isi controleaza fara dificultati mecanismele musculare respiratorii destinate adesea si altor corectari cum ar fi ficatul, splina rinichii, etc. O astfel de respiratie, scazuta, o au si mamiferele marine care se scufunda si au o apnee prelungita de ordinul zecilor de minute.
O alta metoda pe care am practicat-o, a fost cind mergand pe jos pe timpul a doi pasi respiram, urma apneea pe parcursul a patru pasi, apoi expirarea pe parcul a patru pasi si in final ciclul se inchidea cu o apnee pe parcursul a patru pasi. Si ciclul incepea cu o noua inspiratie. Acelasi ciclu l-am practicat si in mijloacele de transport, numarind aproximativ secunda: numarand in acest fel, douazecisiunu, douazecisidoi, douazecisitrei…aproximatia se apropie de adevar. Acestea pot fi aplicate si stind la o coada (in mall) sau vizionind emisiuni de televizor.
Toate aceste exercitii nu trebuie sa fie facute cu inconveniente aduse organismului, ci natural, solicitindu-l putin cite putin, folosind respiratia abdominala corect si prelung, pina cind aceasta se transforma in respiratie completa, fara efort cardiac si nervos. Daca din cauza unor deficiente ale inimii, toracelui, tiroidei sau a abdomenului marit nu puteti sa executati cele de mai sus, nu insistati: intrerupeti si reveniti pe timpi si in serii mai mici, pina veti reusi treptat convenabil marirea lor. Este bine sa retineti ca rarirea timpului de respiratie, prin introducerea retinerii respiratiei, mareste aportul de oxigen din organism.
Ati vazut vreodata o pisica sau un caine intinzindu-se dupa o stare de repaus mai mare intr-o anumita pozitie? Stiu ei ce stiu! Asa trebuie facut si la plecarea de la serviciu (desi atitudinea e taxata ca nefiind frumoasa): intindeti-va corpul prin tragerea mainilor spre tavan controlind excavarea abdomenului.
Va doresc multa sanatate!
Categories: Sanatatea ta Tags: , ,