Baboo Hausmeister

Rezervorul WC  pe perete, este un obiect sanitar care trebuie alimentat cu apă pentru spălare, iar pentru evacuarea apei are nevoie şi de o canalizare. Are o capacitate de spălare de 6-8 litri. În imaginea de mai jos am arătat părţile componente ale unei astfel de instalaţii. Instalaţia este prevazută cu un robinet de trecere 1, care poate opri apa în instalaţie în cazul unei defecţiuni.   Apa pătrunde în rezervor prin robinetul flotor 2 şi când nivelul apei este suficient de mare plutittorul 4 închide robinetul flotor lăsând vasul de spălare plin. Golirea rezervorului pentru spălarea vasului WC se face când se trage lanţul, iar clopotul este ridicat de pârghie care are punctul de aplicare în ştiftul 5. Apa pătrunde prin conducta 6, spală casul WC şi apoi e evacuată prin sifonul 8. O dată cu coborârea nivelului de apă 10 (din figura de mai jos) în vasul de spălare, rezervor, deşi nu s-a golit complet, prin coborârea plutitorului se deschide robinetul flotor şi se începe umplerea rezervorului cu apă de spălare. În figura de mai jos este prezentat cum este aşezat clopotul în rezervor. Acest clopot este de fapt un sifon care permite inmagazinarea apei până la partea sa interioară, cea mai de sus. La acţionarea lanţului 4 prin ridicarea clopotului 1 şi o dată cu el şi a

 garniturii de clopot 2 se eliberează pentru apă calea notată în figură cu A şi aratată cu culoarea verde, printre garnitura de clopot şi ventilul 5 .

În acest fel, o anumită cantitate de apă apucă să se scurgă prin ventilul 11 şi prin ţeava de scurgere 7, care este îmbinată cu ventilul prin piuliţa olandeză 8, deci sifonul nostru este amorsat. Ventilul 11 este asamblat de rezervorul de spălare prin garnitura de ventil 6 şi cu piuliţa de stângere 9. În continuare, lăsând clopotul în jos prin eliberarea lanţului, traseul A este întrerupt şi se stabileşte traseul B (arătat cu roşu) de scurgere al apei, pentru că apa ajunsă în conducta 7 se comportă ca un piston acţionat de gravitaţie şi produce depresiunea necesară transvazării apei peste cel mai înalt nivel interior al sifonului nostru, adica apare sifonarea. Situaţia se menţine până când nivelul apei scade în rezervor sub nivelul exterior inferior al clopotului.

Dacă clopotul nu este coborât înainte de golirea rezervorului, este posibil ca garnitura de clopot sa nu etanşeze bine pe ventil şi poate duce la mărirea consumului de apă. La fel se poate întâmpla, să nu etanşeze, şi dacă garnitura e îmbătrînită, sau suprafaţa ventilului nu mai este netedă.

Dacă plutitorul 4 din prima figură nu este corect reglat (sub nivelul maxim interior al clopotului-sifon), el nu poate închide robinetul flotor, nivelul apei in rezervor creşte şi surplusul e deversat în conducta 7, peste nivelul maxim al clopotului, ceea ce duce la consum iraţional de apă. Daca ridicam puţin de tija, robinetului flotor ar trebui sa inchida, in situaţia in care garnitura de la robinetul flotor e bună. Daca tija 3, nu a fost confectionata din alama cum se facea odinioara si este construita din otel, atunci e posibil ca datorita procesului de ruginire, sectiunea acesteia sa fie micsorata, iar la incercarea de indoire (pentru stabilirea nivelului apei) se poate rupe.

Dacă apa nu curge in timp ce se umple rezervorul, inseamna ca garnitura de clopot 2, inchide. Aceasta are o forma tronconica si se montează pe clopot cu dimensiunea mare in jos, fara a o deforma.

Spălătorul este un obiect sanitar care serveşte la spălatul vaselor, sunt montate în bucătării şi în mod obişnuit sunt confecţionate din fontă emailată sau tablă de inox. Ca formă constructivă, spălătorul 2 poate fi ca formă costructivă dublu, (ca în figura alăturată) simplu sau cu suport lateral pentru vase, picurător. Sunt echipate cu ventil de scurgere cu dop de oprire a apei şi deci are un orificiu 9 de preaplin , o scurgere 8 de preaplin, un sifon de plumb dublu 4 care evacuează apele uzate în conducta de evacuare 5. Acesta e prevăzut cu dopul de curăţare 6. Montarea bateriei de amestec 1 (sau a robinetului de serviciu 1)se face de obicei pe peretela o înălţime de un metru iar robinetul de trecere 7 se montează la 52 de cm, ca la chiuvetă şi lavoar. Fixarea spălătorului se face pe console fixate cu şururi de fixare 3 sau printr-o rama de lemn de care este prinsă chiuveta care tebuie să fie prevăzută cu nişte găuri speciale de prindere pe ramă.

Chiuveta este un obiect sanitar care este montată în bucătării, spălătorii, garaje, etc., cu ajutorul şurubului fixat în diblu 2, este confecţionată din fontă emailată. Mai nou poate avea si senzori pentru deschiderea apei. Distanta la care se montează se alege  astfel încât marginea de sus a chiuvetei să fie la 80 cm de la nivelul podelei, ca de altfel si spalatorul sau lavoarul. Chiuveta 3 poate să aiba şi picurător şi mai nou se poate fi confecţionată şi din tabă de inox. În figura alăturată avem reprezentată în secţiune o chiuvetă al cărui robinet de serviciu 1 trebuie să fie montat la înălţimea de 115 cm iar robinetul de trecere 8 , tot la distanţa de 52 cm ca şi la lavoar. Dacă există posibilitatea de alimentare cu apă caldă în locul robinetului se poate monta pe perete o baterie de amestec. Sifonul chivetei 4 era confecţionat din plumb sau mai nou dintr-o ţeavă de plastic gofrată. Neavând dop de blocare a scurgerii apei, chiuveta nu are orificiu şi condută de preaplin şi poate să nu aibă ventil: ventilul este înlocuit de o sită iar pe partea cealalta o nervură mai înaltă şi groasă realizată din turnarea chiuvetei. Acesta este filetat corespunzător ca să poată fi montat cu piuliţă olandeză sifonul, iar dacă e din plumb are şi un capac de curăţare, 5. Conducta de canalizare este cea notată cu 6, iar ţeava de alimentare cu apă este pozată în perete. Chiuveta cu picurător din fontă emilată sau inox, poate avea ventil de care se poate monta un sifon de fontă emailat.