Cum se face o geanta de scule pe sold
E foarte placut ca atunci cand muncesti sa ai sculele la indemnă, 
sa ai pe cineva care sa ti le ,,dea la mâna’’. Si daca e posibil nici macar sa nu le ceri: el sa stie de ceea ce ai nevoe si nici sa nu termini de gandit si tu sa ai unealta sau materialul necesar la indemina. Cel care ajunge sa-ti dea scula de care ai nevoie fara sa i-o ceri este o persoana care, daca urmareste ceea ce muncesti si intelege ceeea si ce faci si vede ce-ti lipseste: este un adevarat ucenic. Este ca si cum ar munci el in locul tau, daca intelege munca pe care o faci.
Dar ce te faci cand esti singur, lucrezi sus iar unealta de care ai nevoie e jos si daca esti jos unealta e sus unde ai 
uitat-o? Faci conditie fizica sau obosesti repede si nu ai randament. Pentru ca de obicei nu prea are cine sa ma ajute, am fost obligat sa rezolv acest gen de probleme singur si m-am gindit la o geanta de scule in care sa pui minimul necesar. Nu mi s-au parut eficiente buzunarele de pe piciorul salopetei pentru cât de multe scule aveam nevoie, si nici depozitarea lor intr-o traistuta care sa fie atirnata la gat sau pe umar. 
Am tot vazut prin magazine astfel de genti cu tot cu centura confectionate din piele, dar care nu-mi satisfaceau in totalitate nevoile unui electrician care e obligat sa lucreze uneori la inalzime, pe scara, unde trebuie sa dezizoleze si sa faca legaturi in doza, sa ghipsuiasca sau sa dea gauri pentru dibluri la fixarea unui pat de cable sau canalet, sa faca legaturi la un cablu de 0,22 mmp pentru net sau pentru centrale de alrmare. Am stabilit un minim de scule, cel mai des folosite si am inceput sa ma gândesc cum e mai bine sa le aranjez,
după gradul de utilitate si cit de des le folosesti.
Prima geanta pe sold (care mi-a fost sutita impreuna cu sculele din ea) am facut-o din piele: resturi de piele de la cizmele stricate ale soţiei de la care am recuperat carimbii. Apoi am avut prin casa ramasa de la bunicu, niste piele toval care incepuse sa fie crapata si sa se duca culoarea neagra de pe ea,
care era mai tare si mai groasa: din care se faceau carambii de cizme. Nu am avut masina de cusut care sa poata sa coasa aceasta piele si asa ca am folosit prenadezul, agrafele de birou (capsele, cele care patrund in teancul de foi si sunt indoite la iesire) pe care le infigeam prin cele doua randuri de piele cu deosebita grija ca sa nu se indoaie inainte de a fi infipte. In locurile unde era mai solicitata imbinarea celor doua parti de piele, pentru consolidare, am batut nituri rapide (mos si baba), dar si in locuri in care agrafele nu puteau fi infipte.
A doua geanta, la fel ca si prima, a fost conceputa a fi prinsa pe centura la sold si am inceput sa o confectionez dintr-o poseta mai veche a fiicei mele. Am descusut-o si am recuperat cu grija materialul de musama(un vinilin mai rezistent) iar pe cealalta parte fiind pinzata si am indepartat umplutura de burete. Am pastrat insa captusala pe care am folosit-o pentru a intari peretii viitoarei truse. Am reusit cu ajutorul sotiei sa elimin agrafele(sa nu folosesc acel capsator de birou) si am folosit cusaturi cu o ata sintetica, 
mai tare. Pentru a putea trage la masina, sub material de fiecare data am asezat o bucata de ziar pentru ca greiferul sa poata antrena materialul inainte si sa poat fi cusut. Am asezat sculele in functie de felul de cit de mult sunt folosite: cele care se foosesc mai mult in exterior si mai spre in fata. Acestea erau surubelnitele in numar de cinci. În functie de nevoi, profilul acestora se poate schimba. Apoi in spre in spate, un cleste cu virf semirotund, dar in acelasi loc putând fi asezat si un cleste cu virful lat, după nevoi. Peste clestele semirotund am pus un cuter, dar la fel de bine poate fi asezat si un cleste de spintecat izolaţia asa ca in Fig.1 , sau pentru dezizolat asa ca cel din Fig. 2. Apoi, mergând in spre 
spate am asezat un cleste patent peste care vine un cleste cu tais oblic de numit in zona noastra si ţvic. Buzunarul pentru ţvic a fost cusut de buzunarul pentru clestele patent inainte de a fi cusut buzunarul pentru patent si am avut grija ca ţvicul sa nu cada atunci cind patentul este scos. Apoi, un buzunar in care am asezat indicatorul de tensiune. Acest buzunar a ramas ca fiind original de geanta, de pe exteriorul ei, fiind potrivit pentru nevoile mele. Buzunarul pentru cuter sau pentru cutit a fost prins ultimul, acesta avand partea interioara dintr-o bucata de piele toval mai batoasa, care depaseste marginea vinilinului si care mentine buzunarul in pozitie deschisa. In acest fel, se poate introduce mai usor cutitul si se elimina taierea partii de vinilin, de musama. 
Toate acestea se pot vedea in Fig.3. Am avut ideeea de a pune indicatorul de tensiune cu in locasurile lui ci virfirile in jos asa ca in Fig.4. Pentru aceasta am facut doua gauri in partea de jos a buzunarului, in care am batut capse cu gaura prin care sa iasa virfurile. Am facut aceasta deoarece e posibil ca sa te intepi in aceste virfuri in timpul lucrului. Cu ajutorul dornului si nicovalei speciale din Fig.5 am mai montat inca trei astfel de capse pentru prindere cu un cordon si agatare de gat, atârnind la piept. Apoi am montat niste găici si asa ca in Fig.6 in care sa poata intra un cleste de dezizolat, sau un cleste de sertizat capete terminale, sau prese de sertizat papuci cu sau fara izolatie asa cum sunt sculele din Fig.7. Aceste gaici trebuie sa fie in afara planului primelor scule care sunt 
mai apropiate de sold. Atunci când se ghipsuieste, in gaica cea mai mare poate sta un spaclu, iar atunci cind se monteaza dibluri cu bataie in gaici pot sta doua ciocane. Prin gaicile A si B asa cum se vad in Fig.6, se introduce cureaua sau o centura de garzi patriotice pentru a prinde centura la sold. Pe dosul gentii de scule, intre ele, pentru ca materialul e slab, am pus o intaritura, intre cele (Fig.8) . Daca aceste gaici se pozitioneaza mai apropiat pe centura, geanta de scule se departeaza putin de sold si in locul acela (Fig.9), sprijinindu-se de sold sau de coapsa se poate introduce masina de gaurit(Fig.10), atunci cind se gaureste pentru pat de cable sau masina de insurubat. In acest fel chiar daca suntem pe o scara sau pe un taburet, avem masina la indemina.
Din niste buzunare ale vechii posete de
vinilin, am cusut pe geanta in partea de deasupra (Fig.11), doua buzunarase in care se pot tine maruntzisuri: capete pentru surubelnite(bitzi), sau bucati de smirgel, sau sigurante de sticla, sau bucati de pietre de honuit, sau bucati din bara de silita pentru ascutit cutitele de dezizolat sau foarfeca de taiat. Toate acestea se aranjeaja ca sa intre in trusa de scule din Fig.12, care e pregatita tot timpul pentru interventie si tine sculele adunate. Desigur in aceasta trusa, pe linga sculele aratate mai sus, mai sunt: câte corp de patron din fiecare tipo-dimensiune, un capac de portelan, un inel de portelan, un crocodil cu unvirf care se poate înfileta pe firul de la multimetru, un aparat multimetru, un aparat cu furca pentru masurat curenţi tari, o penseta si o pensa anatomica, o lanterna, un indicator de tensiune, conectori, câteva conductoare de diferite sectuni, capetete terminale de diferite sectiuni, conectori de diferite sectiuni si nelipsita banda de izolat.
