Baboo Hausmeister

Dincolo de Voineasa drumul asfaltat din stânga, serpuieste sârguincios  peste muntele Mănăileasa si te-ar aduce mai degraba la Obârsa Lotrului dacă n-ai coti la dreapta după ce ai coborât, lasând în stânga râul Vidruţa.

Drumul de macadam din dreapta, aflat încă pe portiuni de piatra cubica sau cu asfalt crăpat pe  alocuri, merge pe cursul vechi al Lotrului, pe unde odată pufăia preocupată o mocănită care cobora bustenii în gaterele Brezoiului. Alteori urca proletariatul la câte o chermeză sărbătorească la iarba verde. Erau vagoane de calatori pline-pline; vagoane platformă pline-pline; grătare cu horn şi mangal; carne de mici în cratiţe mari; felurite pastrămuri şi mezeluri; cârnati proaspeţi şi afumati; bere în sticle verzi şi lunguiete; vin înfundat si vin desfundat; suc roze în sticle cu dop de portelan; putini de lemn cu murături; fanfară sau lăutari ,,urechisti”; ,,Sandu Tiganu” cu căruciorul lui cu multe feluri de înghetată; ,,Leana Tiganca” cu alvită, seminţe de dovleac, acadele, floricele incleiate dulce-cyclam într-un bulgăre; să tot ,,mânci miel din stând în cur pă iarbă verde” cum ar fi zis Tzatza Utza. Acest drum ajunge mai întâi la baraj, apoi la fosta colonie muncitorească Puru, de acum abandonată staţiune Vidra si apoi mai departe până la Obârsa Lotrului. Intr-o caravana de IMS-uri, cu mulţi ani în urmă am ajuns si eu la Obârsă  în calitate de tângău tolerat si luat sub protectia nasei s’-a Mihaelei. În plină asuprire comunistă de după ,,marea retragere’’, aici am aflat că societatea capitalistă de consum isi făcea jocul perfid si mârsav momind montagniarzii români cu celebrul NESS, cafea pregătită rapid de unul dintre ei cu apa incalzită la focul nostru de tabara de catre Matrozu nost. Tot aici, o palma primita de la nasu a pus în rânduiala cuvenita  gândurile mele de explorare fara permisiune a inălţimilor imprejurătoare, în mâna cu o cârâitoare, urmat de o haita de dulăi ciobănesti de-ai stânei din apropiere şi ajuns din urmă cu o suflarea gâfâinda-de nasa şi de Mihaela. Era mâna care mi-a tulburat parul, dar mai ales gândurile, liniştindu-le.

Nu ştiu cum e să urci, dar va spun ca pe o ploaie deluviană, e o adevărată aventură să cobori pe vechiul drum de macadam, pe lângă baraj, pe lângă turistul român prins  in ploaie cu pătura ancorată deasupra discului sau a grătarului ca să-şi termine friptura botezată (mai sa devina ciorba), pe serpentine în ac de par, pe lângă mici cascade de apă, să auzi şleauri de noroi frământate şi de camioane cu şei pentru buşteni care se tânguie pe sub podeaua  Daciei tale, făcându-ţi cruce cu limba şi înghesuind o rugăciune pripită care să te ajute să nu cumva să faci şuba, să vezi cum cerul se restrânge împuţinînd lumina, să ai senzaţia că se prăvale  peste tine coasta munţilor înţesată de  brazi înalţi şi semeţi. Şi să vezi în ultimul moment că drumul coteşte-nu se înfundă, iar prietenii care te întrebaseră mai devreme ,,Baaa injineriule, n-ai greşit drumul?”, rasufla usuraţi. Mai la vale, după lacul Balindru, în colonia muncitorească parasita de la Cataractele Lotrului unde zac un cinematograf  uitat şi o pompă de benzina dezafectata, mica-nu se mai exploatează

Dacă ai putea să te urci cu telescaunul parasit (si asta) până deasupra părăginitei pârtii de schi şi de acolo să te inalţi pâna-n tarii, de-acolo ai putea vedea cum vine repezit  Lotrul din lacul Câlcescu prin Obârse-drept în coada Vidrei, iar din nord printre muntii Tâmpele, Sărăcinul Mare şi Goatza (din Munţii Lotrului), apa navaleste prin mai multe vai în lac.Puţini stiu ca pompe de capacitate mare (4,66 metri cubi pe secundă) aduc ape din sud peste munte (Miru , Bora si Puru din masivul Parâng) din lacurile Galbenu, Petrimanu de pe valea Latoritei. Din nord, din lacul Jidoaia de pe valea Voinesitei, apa pompata ajunge  în Goaţa si apoi in lacul Vidra. Cica barajul Hoover din SUA ar avea miezul facut dintr-un beton care se va solidifica peste 500 de ani. Insa barajul de la Vidra are miezul de argilă impermeabilzată şi bătucită care este protejată de anrocamente. Un strat de argila, după ce a absorbit apă până la saturare, nu permite apei sa treaca de ea. Slobozita  prin subteran, apa se pravale în turbinele din Ciungetu aflate la 130 de metri adâncime, in care s-au produs peste 26 de milioane de MW, iar  după 37 de ani au fost gătite pentru încă 30 de ani de funcţionare.  De aici, vlăguite, ameţite, răsucite, înghesuite, zăpăcite, vânturate, învolburate şi-nspumate apele ajung în cel mai amare afluent al Lotrului, Latorita cea care le ia şi-le-ntoarna devale, în Lotru. Sporite cu alti afluenti, apele albastre-verzui,  îsi găsesc pentru o vreme linistea în lacul de la Malaia. După ce-a invârtit alte turbine, Lotrul da de hodina si mai la vale, în lacul de la Brădisor, de unde sunt alimentate cu apa orase din aval. Tot de aici porneste o conductă de debuşări care ajunge în Olt, la vale de Gura Lotrului în locul numit Carligul Mic.  Constructia galeriei a fost pornită de la ambele capete, iar atunci când constructorii s-au întâlnit în miezul muntelui, diferenta la ax al celor doua tronsoane de tunel a fost doar de 5 cm, o adevarata performanta a constructorilor.  Pe oglinda lacului este  si o crescatorie de pastrav curcubeu, iar pe malul stâng, este cresa si incubatorul unde ecluzioneaza ouale fecundate artificial. Povestile pescaresti spuneau că aici ar fi tinuta captiva o femela de lostriţă de vreo doi metri si de sapte ani.

În 1965, când au inceput lucrarile de la Vidra, brezoienii stiau deja despre Longarone-Italia unde avusese loc in urma cu doi ani o mare tragedie. Un munte, amonte de barajul de pe Vajont s-a prabusit noaptea în apa lacului. Toată apa dezlocuita de munte a tasnit peste baraj si-de la  înalţimea celor 361,6 m-s-a prăvălit cu forta si viteza ucigasa in aval, in valea ca un jgheab. In câteva minute, apa a ras partea de jos a orasului Longarone- Beluna, Italia, unde oameni, animale si locuinte au fost contopite dimpreună in mâlul si molozul cladirile farâmate.   Desigur Barajul de pe Vajont precum si valea din aval nu se compara cu ceea ce avem pe Lotru, dar sper să nu se intâmple asa ceva pe Valea Lotrului.

Sursa foto: Google Earth; http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=55&article=48 ; www.wall-street.ro