După atâta vreme de functionare am observat ca la umplerea rezervorului care e montat pe perete apare un zgomot urât provocact de  trecerea apei în  robinet, prin spatiul mic (variabil) dintre scaun si garnitura. Inainte aparea doar sâmbata si dumineca, în anumite momente când scădea presiunea apei în reţea, si deci si viteza prin sectiunea scaunului de robinet: apa nu avea suficienta forţa sa îndepărteze garnitura de scaun. De o vreme acest zgomot a devenit permanent.  Pentru remediere  am demontat robinetul si am observat ca in garnitura se imprimase forma rotunda si ascuţita a scaunului pe care inchidea garnitura (de forma unei farfurii) a robinetului: apa nu avea suficienta putere pentru a impinge garnitura, iar aceasta oscila. Adica se apropia cind viteza apei scadea si se departa când aceasta crestea prin modificarea sectiunii de acces a apei in rezervor. Cu un burghiu, ascutit corect la un unchi de 120 grade, cit mai aproape de 180 grade, am luat usor din scaunul robinetului pina cind a facut o suprafata de asezare mai mare a garniturii şi aproape perpendiculara pe axa gaurii de amisie a scaunului. Ideal era ca in v’rful burghiului sa fie un cilindru de ghidare putin mai mic decât gaura din scaunul robinetului si aripile burghiului sa fie in unghi de 180 grade. În acest fel suprafaţa de inchidere ar fi fost perfect perpendiculara pe axa gaurii din scaun si aproape paralela cu garnitura si cu pistonul de actionare a garniturii. Suprafata rezultata (cea de culoare alba) rezultata în urma corectarii scaunului şi care se poate vedea in figura de mai sus, a dus la departarea scaunului de garnitura cu vreo 1,5-2 mm, ceea ce a permis admisia apei fara a mai fi strangulată de garnitura. Initial (vezi fotografia mai de sus) scaunul era un sector ingust de cerc , rezultat din intersectia unui trunchi de con si cu un cilindru.