Baboo Hausmeister

1. Cum sa păstrezi solutia de lipit de tip aracet in stare buna? Soluţia de aracet, pe scurt aracetul este un lipici care e facut pe baza de apă si selipeste cel mai  adesea lemnul si hîrtia. Pentru ca atunci când sunt calduri mari ca sa nu se  ingroase sau sa se usuce solutia prin evaporarea apei, cu atenţie, se pune in sticla apa in asa fel ca aceasta sa se prelinga pe peretele sticlei, până cînd se obţine deasupra solutiei un stra de 4-5 mm. Prin aceasta fel de a turna apa nu se amesteca cu aracetul.

2. Cum sa nu iti faca floare vinul slab alcoolizar ? La fel ca mai sus se toarna si cam 100ml alcool dublu rafinat intro damigeana de 50l cu vin mai slab de 7-9 grade, care a stat din fiert si a fost transvazat de pe drojdie. Acesta ar prinde floare in contact cu aerul s-ar transforma in oţet. Alcoolul, având o densitate mai mică, ramâne separat mai mult timp deasupra si apoi difuzează in sratul superior si mareste alcoolemia stratului superior. Nu e o solutie de lunga durata pentru recuperarea vinului decât ridicarea alcolemiei cu alcool distilat din trevere. Acesta nu se simte in vin, având aceeasi origine-strugurii si acelasi mod de fermentare.

3.  Cum sa dezizolezi un conductor de cupru izolat cu email? Un conductor Cu-Em(cupru-email) folosit la bobinarea motorarelor, sau transformatoarelor mici, daca este mai subtire in zona in care trebuie dezizolat ca sa fie lipit pe o parte mai groasa de conductor sau pe borna, prin dezizolare mecanica cu şmirgel sau cu un cuţit se poate rupe sau i se poate micsora sectiunea in acea zona. Pentru dezizolare se ia o aspirina si pe ea se aseaza porţiunea de conductor pe care vrem sa-l dezizolam si cu letconul electric sau pistolul de lipit apasam deasupra pastilei tragind totodata conductorul ca pe sub letcon sa treaca toata porţiunea de dezizolat. Nu stiu daca sunt nocive sau toxice gazele emanate dar inţeapă tare la nas provocând o stare foarte neplacuta. Deci feriţi-vă sa inhalaţi. Poate functiona si deizolarea si cu alte pastile, deci pastrati pastilele expirate pentru dezizolare. Succes.

4. Cum se păstreaza soluţia de prenadez? Am spus prenadez unei soluţii de lipit pe baza de cauciuc natural care se poate gasi in comerţ sub diferite denumiri si cu care se obţine in principiu o lipitura elastica pentru piele, cauciuc, materiale de vinilin etv. Aceasta la calduri se evapora si gazele de solvent se strecoara afara din recipient prin filetul de la dop.  Totoodata in timpul folosirii, din neatentie  sau din graba picaturi de adeziv ramân pe filet, iar la o ulterioara folosire a adezivului vom constata ca dopul este lipit si nu se poate deschide sticla. Pentru prevenirea acestei situaţii ,inainte de a insuruba dopul, peste el asezati o bucata dintro punga de PVC, mai subţire si asugurati-va ca prin insuburare folia de punga va ramine intacta (nu se va rupe  prin insurubarea dopului) si in acest fel dopul nu se va mai lipi. Pentru a avea la indemână un betisor cu care sa  intindeti adezivul , puneti un cauciuc si un betisor de frigaruie asa ca in figura alaturata.

Perspectiva iernii care pentru unii devine neplăcută din cauza gândului că veniturile ar putea deveni insuficiente pentru a plati caldura necesara mai ales în condiţiile creşterii preţului la combustibili şi la enegie, mă duce cu gândul la acei purligari de odinioară. Textul de mai jos, în care e aratat cine erau purligarii şi faptul că ca unii purligari câteodata faceau mici infracţiuni ca sa aiba casa-masa  pe socoteala statului în timpul iernii-imi aminteste de o poveste sibiana, o povestire din ,,folclorul” sibian:

Pe vremuri, pe la începutul anilor şaptezeci, când încă mai existau ,,urme ale mandatarilor” în economia socialistă, iar ,,spiritul omului nou” nu fusese întronat, era un anume Doru Schiau care avea o buză de iepure, avea un defect de vorbire şi care era o mica(mare?) o ,,lichea socialistă” fara serviciu şi era mai mereu mai mult prin puşcării. Pentru ,,eradicarea lichelelor socialiste care nu muncesc”, studioul cinematografic oficial facuse un reportaj  despre ,,femeile de noapte” si despre acest Schiau asta care le spusese la băşcălie reporterilor ca locuieste ,,la unchiu-n gara”. Aşa cum era moda atunci, reportajul era difuzat la Jurnalul de Actualităţi înaintea fiecarui film de la cinematoograf, iar tipul după ce-şi vindea biletele luate ca sa le vândă la  supra preţ, intra la film ,,şi-i înfiera cu mânie proletara” pe cei de pe ecran. Circ fără bani. Nu avea serviciu era ceea ce s-ar numi azi unul fara de casa, nu avea nevoie de serviciu, pentru ca-zicea el- ,,are o mie de prieteni care îi dau cite un leu pe lună” şi nu-i trebuie salariu. Se spunea ca părinţii lui, sasi de origine, emigrasera şi el nu voise sa-i urmeze in Germania. De Vest. Că pe atunci numai acolo era bine in Germania. Astfel că miliţia mai mereu îl ,,agăţa” în urma raziilor făcute prin gara şi speluncile mai deochiate încât era era mai tot timpul prin puşcărie… In vremea aceea miliţia şi statul te obliga sa ai un serviciu, un loc de munca, să te ţină ocupat, ca sa stie de unde sa te ia daca trebuie, să nu-ţi umble capul la ,,prostii”.

Şi într-una din desele ,,externari”, acest Doru Schiau arătând spre un cui bătut în perete, cică le-ar fi spus celor care rămâneau: ,,Băi să aveţi grijă de cuiul ăsta, ca am nevoie de el când mă întorc”

Citeste mai mult

Aveti un xilofon pe care l-aţi salvat de pe vremea copiilor Dvs. si acum ar prinde bine nepoţilor ca sa se joace cu  el, dar nu mai aveţi ciocanelele? Sau ma rog aţi pierdut  ciocanelele de la cel pe care îl aveţi?  Nimic mai simplu . Eu am avut un ,,covor’’ de bile, din acelea care se puneau odinioara pe scaunele din autoturisme ca sa-ţi facă masaj la spate si ca sa nu transpiri  pe vreme calduroasă. Unul s-a rupt iar celălalt îl pun pe scaunul de la birou cind e cald. Din cel rupt am scos trei bile (una incazul în care se strica celellate două) şi am şterpelit din două bucăţi din rezerva de ţepuşe de bambus de la bucătărie. Vârfurile ascutite ale tepuselor le-am taiat cu un cuţit bine ascutit, din acelea cu zimţi. Am fixat la dimensiunea dorita cutitul si rostogolind  tepusa am trasat un canal  circular in ea. Apoi l-am rupt, si i-am taiat aschiile(ţăpligile) ramase in centrul tijei. Daca nu merge rupt (pentru ca e nevoie de o forţa mai mare şi canalul nu e suficient de adânc) repetati operatiunea cu grija ca sa nu va taiati. Apoi pregatiti cealalta tija. Capatul cel lung tijei ramase din tepuşă l-am muiat in aracet si l-am introdus in interiorul bilei de lemn, ungând  tot peretele interior. Pentru că diametrul tijei e mai mic decât diametrul gaurii din bila, am folosit capătul taiat(lasat mai lung decât cea mai mare dimensiune a bilei) pe care l-am introdus in gaură(asa cum se vede in figura de mai sus)  din sensul opus introducerii tijei, incât vârful părţii scurte sa fie indreptat spre partea lunga a tijei. Apoi cu un ciocan  se bate usor in capatul tijei lungi, sprijinind ansamblul cu capătul scurt  pe o piesă care sa absoarba socul loviturii (nicovala, podea de ciment, calapod). E posibil ca două  diametre ale lemnului tepusei să fie mai mare decât cel al  gaurii bilei. Se raşcheteaza (înainte de a asambla cu aracet) usor vârful  tăiat in asa fel ca sa poate intra mai usor in tija. Daca forţaţi, puteti rupe tija cea lunga, sau sparge bila daca are usoare defecte  ascunse(crăpături, sau fibra lemnului nu e avantajos dispusa in bila). Aţi obţinut un ciocănel. La fel il obţineti  si pe celalalt. La final capetele scurte ale tijelor care ies din bile se taie si se smirgaluiesc până la nivelul bilelor ca sa arate frumos. Succes!

Un bustean are(simplificat) forma unui trunchi de piramida cu baza un cerc, iar volumul  busteanului (aria bazei înmulţită cu inăl timea) este considerat a fi un cilindru la care aria bazei este un cerc, cercul mediu, aflat la mijlocul busteanului:

V=π*r*r*l [mc]

Unde r este raza cercului mediu al busteanului, l este lungimea busteanului, iar daca valorile sunt luate in metri volumul busteanului rezulta in metri cubi. În practica nu se poate masura raza ci se poate masura mai usor diametru, iar volumul busteanului, sau cubajul busteanului, exprimat in functie de diametru este:

V= π*(D*D*)/4* l =0,785*D*D*l  [mc]

unde D este diametrul cercului mediu. În teren metoda de calcul este mai greoaie si necesita pregatire pentru cel care o face. Un calcul rapid al cubajului bustenilor se făcea cu abaca de mai jos, care a apartinut  Societaţii Carpatina: se masura(cu un şubler mare) diametru la mijlocul bustenilor, se masura lungimea si apoi se cauta in tabel echivalentul volumului de masa lemnoasa al busteanului. Inconvenientul este ca aceasta abaca nu conţine valoarea pentru lungime decât din jumate in jumate de metru.

O evaluare mai precisa o ofera ultima tabela in care volumul este calculat in şase zecimale pentru un bustean cu lumgimea de un metru si diametrul pâna la o suta cinci centimetri. Se masoara diametrul busteanului, din tabela se afla volumul masei lemnoase pentru lungimea de un metru, si apui rezultatul se inmulţeşte cu lungimea reala a buşteanului.