Arhivă

Arhivă pentru ‘Teorie’ Categoria

Suprafata echivalenta termic

Suprafata echivalenta termic a unui corp de incalzire este de fapt o marime conventzionala, care caracterizeaza puterea termica a unui corp de incalzire. Aceasta este o marime care se determina, se stabileste, de catre laboratorul de specializat care efectueaza aceasta determinare in conformitate cu STAS 11247/2-79 (daca nu e cumva anulat). Aceasta putere echivalenta termic este stabilita in urmatoarele condiţii uzuale de proiectare:
Temperatura de intrare (tur) si de iesire (retur), a agentului folosit la incalzire (apă) este de 95/75 grd Celsius, iar temperatura interioara a incaperii este de 18 grd Celsius.
  1. Corpul de incalzire este racordat la instalaţia de incazire cu turul in partea superioara iar returul in partea inferioara si opusa celei in care este racordat turul.
  2. Corpul de incalzire este montat pe un perete exterior, sub fereastra, la o distanta de 50mm de perete.
  3. Corpul de incalzire este vopsit la exterior in culori deschise si nu contine pigmenti metalici.
  4. Presiunea atmosferica este cea de la nivelul marii, adica 1,013 bari.

Astfel, in conditiile aratate mai sus, un metru patrat de suprafata echivalenta este aceea suprafata a corpului de incalzire care cedeaza 525W.

Dar pentru ca conditiile reale in care functioneaza un corp de incalzire sunt diferite de cele da mai sus si in consecinta puterea termica reala trebuie recalculata.

S reprezinta totalitatea suprafetelor corpului de incalzire care sunt spalate de aer.

  • Sechiv este suprafata echivalenta termic a unui corp de incalzire.

Nota:

AICI este aratat modul de actualizare a valoarii unui metru pătrat de suprafaţă echivalenta termic la valoarea de 425 W in condiţiile in care un ghid din 2001 modifica STAS 11 984-83 conform conform SR ISO 3148. Astfel valorile de mai sus 95/75/18 sunt inlocuite cu valorile de 90/70/20.

Despre vectori si operatii cu vectori

Un vector este o marime matematica sau fizica care este determinat de o valoare numerica, o unitate de masura, un punct de aplicare si o directie. Valoarea numerica si se mai numeste si scalar: ea poate avea un numar real care poate sa nu aiba un sistem de referinta. In figura a avem reprezentat un vector notat cu F1, iar deasupra este o mica bara care ne arata ca notatia F1 este un vector. Acest gen de notatie, daca este intilnit in interiorul unei formule, ne spune ca in formula respectiva se opereaza cu vectori. Daca in locul acestei denumiri, vom avea 5daN, adica scalarul 5 insotit de unitatea decanewton, vom avea o forta. In figura b, avem doi vectori F1 si F2 care prin compunere cu regula paralelogramului dau rezultanta R care are acelasi punct de aplicatie cu cei doi vectori iar sensul de dat de vectorul cel mai mare. Prin virful unui vector, ducem o linie paralela cu celalt vector. La fel si la celalt vector; in intersectia acestor linii va fi virful rezultantei care va avea punctul de aplicare al celor doi vectori care se compun. In figura c avem un alt exemplu unde pentru a obtine rezultanta se translateaza (se misca pe aceeasi directie) F1 pina cind are acelasi punct de aplicatie cu F2 si se compun ca in figura d. Descompunerea unui vector se poate face in mod invers decit la compuere valoarea scalarului pentru fiecare componenta depinzind de unghiul a respectiv b sau respectiv a pe care rezultanta R il face cu directiile de descompunere. In exemplul de mai jos aratam cum se descompune forta pe care o greutate G o genereaza stând pe o polita in consola, greutate care face cu vectorii componenti unghiul a si respectiv b.
Categories: Teorie Tags:

Despre filete: cum se noteaza si cum se reprezinta (deseneaza) filetele

Filetul_Filetul este o nervura elicoidală aflata pe o suprafata de rotatieFilet_clasific_ cilindrica sau conica. Nervura se mai numeste si gang. Daca rotatia se face spre dreapta vom obtine un filet pe dreapta, iar daca se face pe stinga atunci obtinem un filet pe stinga. Din punct de vedere geometric, filetul poate fi generat de o figura generatoare: patrat, triunghi, trapez, semicerc, care are o miscare elicoidala in jurul axei suprafetei de rotatie, care poate fi conica sau cilindrica.
Filet_clasific1_Portiunea din elice descrisa de un punct aflat pe generatoare intr-o rotatie completa a acesteia se numeste spira. Pasul elicei, Elementele filetului metric_deci al filetului, p este distanta dintre doua spire consecutive care sunt masurate pe aceeasi generatoare. Unghiul filetului alfa, este unghiul dintr e flancurile si este acelasi cu ungiul de inclinare al elicei filetului. Diametrul t= 0,8660 p t1=0,6495 p t2 = t1-a Mai jos aratam o reprezentare in sectiune a unei clasificari a filetelor dupa forma pe care o pot avea:triunghi, patrat, trapezfierestrau, rotund, edison.

Filet reprezentare1_In România este adoptat sistemul metric, SI, cel mai Filet reprezentare3_des este folosit filetul metric care este notat cu M urmat de o cifra: M 10. Asta inseamna ca daca masuram diametrul surubului tangent la spira vom masura diametrul in milimetri, iar unghiul flancului de filet (alfa) are valoarea de 60 grade. Pasul filetului poate fi normal sau fin. Se foloseste foarte mult la organele de asamblare: suruburi si piulite.

In industria electrotehnica, la sigurante cu patroane fuzibile si la becuri cu incandescenţă cel mai Filet reprezentare4_mult este folosit filetul Edison, dupa numele Filet reprezentare5_celebrului inventator al becului cu incandescenţă. Se noteaza cu E, urmat de un numar care reprezinta diametrul exprimat in milimetri. De exemplu, E 27 este filetul pe care il are un bec cu incandescenţă cu dulie normala, iar dulia mignon are filet E17.

Filetul Witworth este folosit mai mult in America si Anglia, unghiul flacului de filet este de 55 grade, se noteaza cu W urmat de un numar exprimat sub forma de fracţie: W 1 1/2″. Aceasta inseamna ca Filet fizic2_diametrul, masurat ca mai sus, este exprimat in ţoli. Pasul la acest filet se exprima prin numarul de ganguri pe o lungime de un ţol, care are 25,4mm. Adica: un ţol, 1″ = 25,4mm. Datorita unghiului mai inclinat, acesta nu se desface aşa uşor la trepidaţii.

In desenul de mai sus in a) este reprezentat un filet exterior iar in b) unul interior. In imaginea de AICI si cea de AICI sunt aratate douî reprezentari ale unor gauri filetate cu filet gaz.

Vedeti AICI despre tarodare sau taierea manuala a filetelor.

Abaca filete metric

Abaca filete metric

Abaca filete trapez si gaz

Abaca filete trapez si gaz

Abaca fixata pt o teava de un un tol

Abaca fixata pt o teava de un un tol

Filetul pentru tevi este denumit generic ,,gaz”, se noteaza cu G urmat de un numar exprimat sub forma de fracţie: G 1 1/4″. Aici numarul de dupa litera G semnifica diametrul interior al tevii exprimat in toli sau incie. Diametrul interior al tevii poate fi exprimat si in milimetri, pentru o mai buna intelegere: Dn 15 inseamna un diametru nominalal unei tevi de 1/2”, dar exteriorul tevii este diferit.

Principalele caracteristici pt tevile de otel STAS 7656-80

Deci diametrul tevii masurat peste filet este mai mare. Aratam in tabelul de mai jos, diametru masurat peste filet in concordanta cu diferite diametre nominale ale tevilor, iar si mai jos reprezentarea filetelor in desenultehnic. Aici, numarul de dupa litera G cu care se noteaza filetul gaz, semnifica diametrul interior al tevii. Mai sus este aratat un tabel cu principalele caracteristici ale tevilor in conformitate cu STAS 7656-80. Aic se vede ca dimensiunile pentru un ţol difera de cele cuprinse in Abaca model 1923 postata si mai sus. Mai jos aratam un tabel cu diametrele nominale ale tevilor exprimate in ţoli sau incii precum si echivalenţa lor in milimetri.

Filete pentru tevi (gaz) diametre si calcul

In desenul de mai jos, d1 este diametrul fundului de filet iar d este diametrul exterior al filetului care este masurat tangent la virf. La o rotaţie de 360 grade, este parcursa o spiră sau gang, iar şurubul sau piuliţa inainteaza in lungul axei cu o distanţa egală cu lungimea pasului p.In desenul de mai sus este reprezentata in sectiune o piulita si un surub, iar cu litere mici sunt notate cotele surubului iar cu litere mari sunt notate cotele piulitei. Cu literea t1 a fost notata înaltimea filetului. Relatiile de mai jos arata relatia dinte pas si inaltimea filetului:

t=0,8660 p;        t1=0,6495 p;           t2=t1-a.

Elementele filetului metric

Identificarea filetelor, a pasului si a felului filetului (metric sau witworth) se face cu ajutorul lerelor pentru filete. Acestea sunt asemanatoare cu niste piapteni şi sunt construite după pasul standardizat al filetelor si după unghiul pe care il fac cele doua flancuri ale gangului. Ele se aseaza peste un filet exterior si se urmareste din multitudinea sabloanelor lerelor, asezindu-l peste filetul exterior, care din ele se potriveste. Pe un filet exterior este mai usor de verificat. Sunt filete  withworth care se pot confunda foarte usor cu filete metric pentru ca sunt foarte apropiate ca marime la diametrul exterior si pasul asemanator. Pasul de 1mm este asemanator de exemplu cu pasul de 24G in withworth. Alaturat sunt aratate doua lere pentru filete: metric si withworth. Asfel in abaca de mai jos e arat un filet witworth de 3/8” care are diametru peste vârful filetului poate fi usor confundat cu unul de metric 10 (M10) Mai sus aceeasi abaca pe cealalta parte este fixata pentru un filet gaz tot de 3/8”, in acest fel se poate face inca o data diferenta dintre filetul gaz si filetul witworth despre care am vorbit mai inainte.

Abaca pt calcul filete gaz

Abaca pt calcul filete gaz

Abaca de calcul pt. filet witwort

Abaca de calcul pt. filet witwort

.

Lere metric si withworth

Lere metric si withworth

Regula mainii drepte in cimpul magnetic

Vom vedea în cele de mai jos că regula mainii drepte are trei situaţii cand este folosită în campul magnetic. Devierea arcului in camp magnetic_Prima situatie: dacă, de un arc electricRegula mainii DR cu trei degete_ care este format între doi electrozi de carbune, vom apropia un magnet permanet în forma de potcoavă, arcul electric va fi deviat lateral (lungimea arcului lui va creşte şi se va răci) spre direcţia sagetii si în cele din urmă va fi stins. Asta înseamnă ca sarcinile electrice (negative sau pozitive) care se mişcă printr-un cîmp magnetic sunt supuse sunt supuse acţiunii unei forţe. Devierea particulelor electrice se poate afla cu regula mainii drepte la care se folosesc policele, arătătorul şi mijlociul aşa ca în figura alăturată în dreapta. Aceasta poate fi formulată astfel: dacă se ţine degetul mare al mâinii drepte în sensul de deplasare al sarcinilor Regula mainii DR ptr un conductor_electrice, iar arătătorul este plasat în sensul liniilor de cîmp magnetic, atunci degetul mijlociu este cel care arata direcţia în care sunt deviate sarcinile electrice pozitive, la 90 de grade faţă de sensul inducţiei.
Cele negative vor fi deviate în sens opus, la 180 de grade. Amintim aici că sensul real al curentului electric, deci şi al sarcinilor negative este de la minus spre plus. Liniile de forţă ale câmpului magnetic ies din polul nord şi intră în polul sud. Acesta este şi sensul inducţiei.Un alt doilea mod de aplicare al regulei mainii drepte este la aflarea sensului liniilor de forţă al cîmpului magnetic care se formează împrejurul unui conductor parcurs de un curent I. Dacă prindem în mâna dreaptă un conductor parcurs de curentul I în sensul degetului mare (policelui), atunci cele patru degete arată direcţia liniilor de câmp magnetic.
Regula mana DR ptr un solenoid_Şi în sfârşit al treilea mod de aplicare a regulii mainii drepte este aflarea sensului excitaţiei magnetice: dacă degetele mâinii drepte sunt aşezate pe bobina si indică sensul de parcurgere al curentului atunci degetul mare al mâinii drepte indică sensul excitaţiei. Această excitaţie magnetică este direct proporţională cu numărul de spire al bobinei şi cu intensitatea curentului electric I care străbate aceste spire. Numarul de spire al unei bobine inmultit cu numarul amperilor pe care le strabate (curentul I) se numeste solenatie. Excitaţia magnetică este invers proporţională cu lungimea bobinei.