Baboo Hausmeister

Prin lucrari de vopsitorie se inteleg lucrarile de acoperire a suprafetelor cu o pelicula de vopsea , lac sau email. Suprafetele care se acopera cu vopsea pot fi : tencuiala peretilor , tamplaria usilor si ferestrelor , radiatoarele si conductele , balustradele , grilele si parapetele metalice, tavanele de lemn, dusumelele etc. Din cele aratate rezulta , deci , ca suprafetele pe care se aplica lucrari de vopsitorie pot fi suprafete din tencuiala, din lemn si din metal, pentru fiecare din aceste categorii fiind necesare unele lucrari specifice.

Vopsitoriile pe lemn se aplica in special pe tamplaria usilor si ferestrelor , cand acestea sunt confectionate din lemn de esenta slaba ( brad, molid etc.) ; tamplaria din lemn de esenta tare nu se vopseste , ci se lacuieste sau se lustruieste.
Tamplaria usilor si ferestrelor se vopseste atat in interior cat si in exterior ; in interior cu vopsea de culoare deschisa , iar in exterior cu vopsea de culoare mai inchisa , care rezista la praf si murdarie.

Vopsirea tamplariei care are o vopsea veche in buna stare se face numai prin aplicarea cu pensula a 1-2 straturi noi de vopsea. Daca vopseaua este cojita , crapata, umflata etc., se curata bine prin razuire cu spaclul ori prin ardere cu lampa de benzina. In cazul folosirii lampii cu benzina, aceasta se aprinde, apoi se tine in mana stanga si se plimba pe deasupra suprafetei vopsite ca sa se inmoaie vopseaua ; nu trebuie tinuta flacara prea mult intr-un loc ca sa nu arda lemnul; vopseaua inmuiata se razuieste cu spaclul tinut in mana drespta.

Dupa curatarea vopselei vechi , se slefuieste bine suprafatele cu hartie sau panza abraziva , iar praful rezultat se curata cu o perie . Apoi se scot cuiele ori se adanceste floarea capetelor cuielor prin lovituri cu ciocnul si se incepe chiturirea crapaturilor , fisurilor , gaurilor , urmelor , marginilor tesite etc. Pentru chituire se foloseste pasta din chit cu ulei. Se slefuieste suprafata chituita, se aplica un strat de grund si , dupa uscarea acestuia , se aplica 1-2 straturi de vopsea.
Vopsitoriile pe metal sunt cele care se aplica pe radiatoare conducte , balustrade , grile, parapete ori pe tamplaria de metal a ferestrelor si usilor.

Pregatirea suprafetelor metalice consta in curatirea de rugina , grasimi si pete , prin frecare cu o perie de sarma de otel si cu hartie abraziva , dupa care se razuiesc cu spaclul straturile vechi de vopsea cojite si crapate. Apoi se sterg de praf cu o carpa uscata, se aplica un strat de grund ( miniu de fier sau de plumb , galben de zinc etc.) si 2-3 straturi de vopsea. In locurile greu accesibile ( in special la radiatoare) se foloseste o pensula cu coada incovoiala.

Este foarte usor sa distingi parchetul de linoleum sau hartia de piele , insa diferentierea fibrelor textile nu este un lucru atat de simplu. Aceasta dificultate porneste in primul rand de la faptul ca numeroase materiale artificiale si sintetice cauta sa imite pe cat posibil pe cele naturale , deci fibre textile perfect asemanatoare ca aspect , pot fi complet deosebite din punct de vedere al naturii lor.

Unele dintre ele rezista la unii dizolvanti , altele nu. Mai mult , exista tesaturi foarte sensibile chiar la apa , pe care nu o suporta , asa este cazul brocartului (tesatura din fibre de matase naturala sau artificiala , combinate , pentru decor , cu fire de metal ) si frescoului ( tesatura de lana , din fire subtiri , si nu prea deasa).

Iata de ce se considera ca , pentru a efectua o indepartare corecta a petelor este necesar sa se cunoasca nu numai natura acestora , dar sa se stie cu precizie si despre ce material textil este vorba.

Fibrele folosite la fabricarea materialelor textile , in cea mai mare parte , sunt de natura organica. Se pot clasifica dupa urmatoarea schema:

Fibre textile:– vegetale
– naturale :
– animale

– artificiale ( din palmieri naturali)
– chimice
– sintetice (din palmieri sintetici )

Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cateva fire atat din batatura , cat si din urzeala , din materialul care ne intereseaza . rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei.

Bumbacul , inul , canepa , iuta , rafia ( fibre naturale , de origine vegetala ) ard repede , cu flacara , degajand un miros de hartie arsa , se se transforma intr-o cenusa alba , inconsistenta.
Lana , parul de capra , mohairul , parul de camila ( fibre naturale , de origine animala) ard lent , locul arderii scanteiaza si fibra arsa lasa un scrum rigid ( sub forma unui fir negru , intortocheat) dar sfaramicios. Mirosul este neplacut , de corn ars. Lana , in comparatie cu bumbacul , inul , canepa , iuta si ramia , nu rezista la actiunea substantelor alcaline.

Matasea naturala ( fibra naturala , de origine animala ) se recunoaste usor dupa aspect , are luciu si fosnet caracteristic, arde ca si lana cu miros de corn ars , locul aprins se umfla , formand o mica gamalie.

Lana artificiala prezinta insusiri asemanatoare lanii naturale . La ardere emana acelasi miros caracteristic de corn ars , iar firul ars prezinta o gamalie sfarmiciasa. La fabricarea tesaturilor textile insdustriale se foloseste in amestec cu lana naturala.

Petele de bere proaspete , de pe tesaturile de orice natura , se pot inlatura cu apa salda sau cu apa sarata ( 20 gr sare de bucatarie la 1 litru de apa ).
Petele vechi , cu exceptia celor de pe tesaturile de lana si matase , se umezesc cu apa curata , apoi se trateaza cu o solutie de amoniac 1 % . Se freaca bine cu un tampon , apoi se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile de lana se tamponeaza cu glicerina , apoi locul respectiv se sterge usor cu o tesatura flanelata inmuiata in apa.

Tesaturile de matase se curata cu alcool ( 20 ml alcool etilic 70 % la 100 ml apa). Daca tesatura este alba , se poate incerca si cu apa oxigenata 10 ml / l.

Pentru indepartarea petelor de bere vechi de pe tesaturile de orice natura se poate folosi un amestec format din glicerina , amoniac 10 % si alcool etilic 70 % in cantitati egale ( 3 parti dizolvate in 8 parti in greutate apa). De ex , un amestec obtinut din 20 ml glicerina , 25 ml amoniac 10 % , 30 ml alcool etilic 70 % si 200 ml apa.

Petele proaspete de cacao de pe tesaturile de orice natura se umezesc cu apa , apoi se freaca usor locul respectiv cu sare fina de bucatarie dupa care se sterge sau se spala cu multa apa.

De pe tesaturile albe ( in , bumbac) , petele proaspete se pot inlatura printr-o spalare cu apa si detergenti adecvati , iar in cazul cand mai raman urme galbui , atunci acestea se albesc cu apa oxigenata . Petele de pe tesaturile de lana sau semilana se curata intai cu benzina , prin tamponare , apoi se spala cu o solutie de 1-2 % amoniac , dupa care se limpezesc bine cu apa rece , in care s-a adaugat putin otet ( 20 ml otet la un litru de apa).

Petele mai persistente de pe matasurile colorate , matasuri artificiale sau acetat , se pot inlatura prin tratarea lor cu acid oleic , apoi cu benzina. Acestea se mai pot indeparta si prin tamponare cu glicerina , dupa care se spala , cu multa apa .