Arhivă

Arhivă pentru ‘Instalatii sanitare’ Categoria

Boilerul electric

Fără comentarii
Încălzitoarele electrice sunt destul de răspândite pentru că pregătesc comod apa caldă menajeră. În cadrul lor, se deosebesc două tipuri constructive: cu încălzire instantanee şi cu acumularea apei încălzite. Cele cu încălzire instantanee au debite relativ scăzute când se cere încălzirea apei la temperaturi mai ridicate. Principiul de încălzire a apei este trecerea apei reci printre doi electrozi pe care este aplicată tensiunea de 220V. Pentru acest tip de încălzire este nevoie de puteri instalate ale instalaţiei electrice (care trebuie să aibă circuit dedicat pentru încălzitor) între 4 şi 7 KW, în funcţie de producător, de debitul cerut al apei calde menajere precum şi al conductivităţii apei care e determnată de cantitatea de săruri din apă. Circuitul de alimentare al unui astfel de încălzitor, trebuie să fie prevăzut cu o siguranţă cu protecţie diferenţială, al cărui principiu de funcţionare este tratat în acest blog.
În figura alăturată, este prezentat un boiler cu acumulare: acesta încălzeşte volumul de apă cu ajutorul unei rezistenţe electrice 5 într-un timp relativ mare şi apoi îl menţine la temperatura prescrisă prin intermediul termostatului 6, cu un consum electric minim. În rezervorul 3 care este izolat termic cu izolaţia 2  şi protejată de carcasa 1, admisia apei reci se face prin bateria 7 care e alimentată cu apă rece prin conducta 8. Aceast este construită asemănător ca şi bateria de la cazanul de baie simplu: prin deschiderea robinetului de apă rece se face admisia apei în partea de jos a rezervorului prin conducta 9 iar apa este împinsă pe conducta 8 pe traseul marcat cu roşu. Dacă apa e prea caldă se poate deschide robinetul de apă rece şi dând drumul apei reci din reţea se reglează temperatura prin amestecul din bateria de amestec. Ţeava 4, este mai scurtă decât lungimea rezervorului şi care stabileşte nivelul apei în rezervor, având deasupra un spaţiu de expansiune a volumului apei cât timp este robinetul închis. Dacă dilatarea apei la prima încălzire, depăşeşte volumul liber din partea de sus, aceasta poate fi evacuată prin ţeava de preaplin 10. 

 

Categories: Instalatii sanitare Tags:

Spalarea caloriferelor cu DESOX 80

Fără comentarii
Vreau sa precizez ca aceasta spalare am efectuat-o cu ajutorul unei firme specializate. Aceasta avea in dotare o pompa, alimentata la 220V, cu un rezervor si un robinet cu trei căi, care putea introduce in instalatia de incalzire agentul de spalare cind intr-un sens cind pe tur, cind pe retur. In acest fel, desi solutia de spalare nu a fost incalzita , dupa 3 ore apa de clatire a fost curata. Instalatia de incalzire era compusa dintr-o centrala Motan si 4 calorifere: volumul cred ca este sub 100 de litri. Fiind mai nou instalata, desi am avut doua calorifere de fonta, instalatia a fost relativ curata si concentratia produsului Desox 80 a fost sub 2%. Apoi am montat inca un calorifer de 21 de elementi care nu a fost spalat de la PIF la blocului, fiind in fosta uscatorie. Aici a fost mai mare concentratia produsului DESOX 80, dar si timpul mai mare datorita depunerilor. In rindurile de mai jos am transcris instructiunile de folosire ale acestui produs care se aflau pe un bidon de 20 de litri.Alaturat voi posta si fotografii ale instructiunilor acestui produs DESOX 80, in româna.
Descriere: produsul DESOX 80 este o solutie compusa din mai multi acizi: citric,sulfuric si glicolic. Prin compozitia sa DESOX 80 disolva carbonatii si acizii, permite dezincrustarea si dizolvarea de punerilor de calcar si de oxizi. Actiunea este sigura si asigura o curatare completa a instalatiilor in timp de intervente determinat. Pe toata durata operatiei DESOX 80 nu ataca metalele care intra in compozitia instalatiilor. Este un lichid de culoare galbuie care are un pH intre 4 si 5 si are stabilitate pina la 90 grade Celsius. Desox 80 poate fi folosit in doua moduri:
· prin introducere in instalatie si recirculare cu ajutorul pompelor din dotare
· sau prin circulare fortata cu ajutorul unei pompe exterioare de tip TUBNET.
Dozajul va fi intre 5 si 10% in functie de gradul de murdarie al instalatiei de timpul de recirculare si de posibilitatile de incalzire ale solutiei. In cazul unei instalatii murdare se recomanda spalarea de doua ori. Inainte de interventia asupra unei instalatii trebuie verificata ca instalatia sa aiba un sistem de degazare, si cu o supapa care functioneaza. De asemenea verificati si starea generala a instalatiei prin inspectarea coroziuni interne si externe a tevilor, la traversari, radiatoarele, zonele cu circulatie dificila, blocajul vanelor, cu scopul de a masura si micsora riscurile de scurgeri. Tratamentul consta in eliminrea carbonatilor si oxizilor pulverulenti si pot surveni scurgeri ulterioare prin indepartarea acestor depuneri colmatante.
Tehnologia spalarii cu produsul DESOX 80:
1-Golirea instalatiei
2-Umplerea si golirea dozei
3-Verificati ca circulatia produsului sa fie corespunzatoare prin masurarea pH-ului care trebuie sa se situeze in jurul valorii in toate radiatoarele si punctele de curatare.
4-Lasati sa circule intre 4 si 48 de ore in functie de doza, de gradul de murdarie, de incalzirea solutiei cu DESOX 80 si de recirculare
5-Verificati incalzirea totala a instalatiei.
6-Golirea totala a instalatiei
7-Clatirea cu apa cu precadere a a robinetelor,radiatoarelor ptr a putea crea circulari preferentiale de clatire. Se verifica pH-ul in diferite puncte care trebuie sa fie intre 6 si 7, apropiat de neutralitate.
8-Reumplerea si introducerea neutralizantului. Asigurati-va ca solutia circula in toata instalatia. Masurati pH care trebuie sa fie mai mare de 10 timp de o ora fiind recirculat.
Goliti , clatiti pina cind apa este curata si ph-ul este ca la punctul 7.
10-Reumpleti cu produsul inhibitor de coroziune.
Fiind un produs acid, trebuie sa va asigurati in timpul operatiuni ca degazajul este facut corspunzator.
Considerind ca este posibil sa existe puncte moarte in timpul golirii este necesar o neutralizare dupa golire si clatire.
Este un produs pentru utilizare exclusiv profesională. A se raporta la fisa de securitate si a instructiunilor. Nu ne asumam responsabilitatea in care produsul nu este utilizat conform prescripţiilor.
Atentionari:
Provoaca arsuri
-Risc de leziuni oculare grave
-In cazul contactului cu ochii spalati din abundenta cu apa si consultati un specialist
-Purtati imbracaminte adecvata si un aparat de protectie a ochilor
-In caz de accident consultati imediat un medic si daca e posibil aratati eticheta produsului
-Aruncati produsul si recipientul ca pe un deseu periculos
Categories: Instalatii sanitare Tags: ,

Filetarea sau taierea manuala a filetelor

Fără comentarii
Pentru filetarea sau taierea manuala a filetelor metric, gaz sau widworth, este nevoie de o filiera pentru filet exterior si de un tarod pentru un filet interior, care sa fie adecvate nevoilor noastre. Mai jos avem o fotografie a unei filiere, care de obicei pentru a fi folosita se monteaza intr-o port filiera iar linga ea ea avem un tarod impreuna cu un port tarod. Pe filiera se vede si modul de notare: M20, asta inseamna ca ea va taia un filet M20 cu filet pe dreapta. Daca era construita sa taie un filet pe stinga era notata M20 STG. Acelasi fel de notare il gasim si pe coada tarodului. Pentru filetul exterior, la şurub, se aduce tija la diametrul nominal. Pentru filetul interior, la piuliţă, gaura se da mai mica, 0,8 din diametrul nominal al filetului. Adica: pentru a taia un filet interior M4, intr-o gaura, inmulţim pe 4 cu 0,8 si obţinem valoarea de 3,2 care reprezinta diametrul burghiului cu care trebuie data gaura. Acest calcul este valabil pina la valoarea de M10 inclusiv. Cel mai des se intilneste situaţia de a taia filet metric cu tarodul. De obicei tarozii sunt in set, adica pentru a taia o singur filet avem nevoie de trei tarozi mai ales pentru marimi carer depaşesc M10. Primul tarod cu care se fileteaza, are un diametru mai mic de cit cel nominal si pe coada lui avem inscritionata o linie. Pe al doilea tarod care se foloseste sunt ambutisate doua linii iar ultimul tarod, care e la diametrul nominal, nu e inscrisa nicio linie. Exista de asemenea si tarozi ,,de masina”, folositi la tarodarea automata, cu masina: acesta e mai lung si are pe el detalonate toate diametrele pe care le au tarozii pentru tarodarea manuala.
Dupa ce a fost data gaura pentru filet dupa regula de mai sus, pentru ca tarodul sa se aseze mai bine, se face zencuirea gaurii cu un burghiu mai mare, ca in figura din stinga. Zencuirea este o teşire a marginilor gaurii la un unghi de 45 de grade si pe o latime obisnuita de 2mm (poate fi si mai mare, dupa nevoi), notate in desenul tehnic ca in figura alaturata. Aceasta zencuire face ca, după ce e taiat filetul, surubul sa poata fi potrivit cu mai mare usurinta in filetul gaurii. Se are grija ca pe primele ganguri tarodul sa fie normal la planul gaurii. Adica perpendicular pe suprafdata gaurii dar si axa imaginara a tarodului sa fie in prelungirea axei imaginare a gaurii. La fel si la filiera: ea trebuie sa fie perpendiculara pe viitorul surub, iar viitorul surub trebuie zencuit si el ca si gaura de filetat, din aceleasi motive. Pentru ca filetul frumos, neted pe flancuri si sa aiba si virful gangului neted, nu ca un fierastrau, trebuie sa fie folosita ungerea pentru alunecare si racire. Pentru aceasta este folosit seul de oaie, care datorita caldurii rezultate din frecare, se topeste si intra in spirele taiate de tarod ungindu-le si racindu-le. Este foarte important ca miscarea de rotatie a porttarodului sau a portfilierei sa fie mica (maxim 10 grade de rotatie) spre dreapta, daca e filet spre dreapta sau spre stinga daca e filet spre stinga. Si apoi putin mai mare spre inapoi. La inaintare se formeaza spanul, de 3-4 mm, iar prin rotatia inapoi, acesta e taiat. Astfel, acesta e taiat in asa fel incit nu se deformeaza gangul filetului la inaintare si se finiseaza filetul la miscarea inapoi.
Ca organe de asamblare, sau in industria constructoare de masini, marimile sunt standardizate la numar intreg: 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12 etc. Cel de M7 si M9 se evita. In industria electrotehnica sunt folosile dimensiuni ale tarozilor si filierelor care merg si din jumatate in jumatate de milimetru. Adica exista suruburi si gauri de M2,5 M3,5 M4,5, M5,5. Sunt impuse de nevoile de proiectare ale aparatelor electrice. De exemplu, la prize si intrerupatoare se pot intilni surubul de M 3,5 la bratele de prindere (impanare) a aparatului in doza de aparat. In industria de mecanica fina, dimensiunile filierelor si tarozilor pot fi din zecime in zecime de milimetru. In fotografia de mai sus, aratam patru astfel de tarozi: de M2, de M1,4, M1,8 si de M1.

In tabelul de mai sus, sunt prezentate principalele caracteristici ale tevilor de otel pentru instalatii, asa cum au fost prevazute in STAS 7556-80. Dupa cum se vede, sunt prezentate diametrul nominal, diametru in toli, greutatea pe lungimea de un metru, grosimea peretelui, numarul de ganguri de filet pe tol, lungimea utila a filetului si lungimea mufei pentru imbinarea filetata. Pentru a taia manual filete pentru tevile de gaz e nevoie de o clupa. Aceasta are bacuri reglabile si dupa ce s-a executat o trecere pe lungimea dorita a filetului se string bacurile clupei, iar la a doua trecere se taie filetul mai adinc. Este, daca vreti, ceea ce se obtine prin introducerea succesiva in gaura a tarozilor cu diametre crescatoare pina la valoarea nominala. Se repeta operatia pina cind se ajunge la diametrul nominal al filetului. Filetarea tevilor cu filiera se face de obicei pe strung, unde strungarul aduce teava la diametrul nominal pe lungimea necesara si apoi cu pinola centreaza filiera(sau tarodul) si impinge filiera pe prima portiune de filet. La acest gen de filetare e nevoie de o forta mai mare pentru a face ca filiera sa avanseze la inceputul filetului pe directia axului si pe diametrul tevii, deoarece taierea filetului se face dintr-o data la valoarea nominala. Se poate fileta si manual: se aduce teava prin polizare (manual sau mecanic) la un diametru cu aproximativ 0,5mm mai mare ca diametrul interior al filierei, pe o lungime egala cu cel putin grosimea filierei. Aceasta va face ca forta de taiere a fie mai mica, sa se poata centra filiera usor, sa poata fi controlata usor din mina si totodata va oferi sprijin atunci cind va taia de la inceput filetul pe portiunea cu diametrul nominal al tevii. Desigur, inainte de filetare, teava trebuie adusa la diametrul nominal pentru lungimea necesara a filetului. Dupa filetare, portiunea de filet care este sub diametrul nominal se debiteaza si se reface zencul de la inceputul filetului.
    Pentru o mai mare productivitate, atunci cand sunt de filetat o cantiatate mare de gauri, se folosesc burghie tarod ca in figura alaturata. Pe porţiunea e inceput  a sculei este burghiul care are diametrul corespunzator filetului metric ala sculei. Apoi urmeaza portiunea pe care este executat filetul, urmeaza o portiune al carei diametru este mai mic decit fundul de filet al tarodului, iar aproape de cotorul sculei avem o scula cu care se face zencuirea filetului. Aceasta zencuire permite montarea surubului cu usurinta. Partea de prindere a sculei, este un hexagon, pentru ca scula sa nu se invirta in mandrina. Tot in fotografia de mai sus se observa turaţiile pe care producatorul sculei le recomanda la folosire in otel, in aluminiu sau material plastic, turaţii care se pot obţine numai cu maşini de inşurubat cu acumulator cu turaţie mai scazuta. In materiale tari, curezistenţa la tracţiune până la 600 N/mmp, grosimea maxima este egala cu valoarea filetului metric: adica pentru M6 putem da filet in maxim 6mm grosime de material.
Mai multe despre filete aveti AICI.
Categories: Instalatii sanitare Tags: , , , ,