17.Cum se aeriseste un calorifer cu sau fara robinet de aerisire? Un calorifer care are un robinet de aerisire se aeriseste astfel: se inchide robinetul de tur, cu centrala oprita, cu o surubelnita adecvata se desurubeaza surubul robinetului de calorifer cu atentie. Se are grija ca jetul sa poata fi orientat in asa fel incât apa sa poata fi usor captata intrun recipient adecvat. Se va auzi un zgomot facut de laminarea aerului la iesirea din robinet cu atât mai tare cu cât este mai mare presiunea in instalatie. Se va avea grija sa nu se deschida prea mult ca sa nu se piarda surubul care face inchiderea. Se lasa robinetul deschis pina se termina de iesit aerul si apoi si apa care iese cu aer, pina când jetul de apăa este linistit, continuu. Se restabileste după fiecare calorifer aerisit presiunea nominala in instalatia de incalzire. E bine ca daca se aerisesc toate caloriferele din instalatie sa fie inchise toate robinetele de tur ale caloriferelor, sau robinetul de tur al centralei, daca exista montat
Un calorifer care nu are robinet de aerisire, se aeriseste oprind prima data turul caloriferului. Daca robinetul de tur de tip colţar nu se poate actiona (e blocat) se opreste robinetul de tur al centralei. E bine sa-l deblocati, asa cum este aratat aici. Apoi se infasoara o cârpă umeda peste piulita olanteza (spre calorifer) cu scopul de a dirija apa care va iesi catre in jos unde se pune un vas de colectare. Se slabeste cu mare atenţie si se incearca a se departa robinetul de calorifer in asa fel incât sa permita eliminarea aerului acumulat in partea de sus a caloriferului. După aerisirea unui calorifer se restabileste presiunea nominala in sistem.
P.S. Pentru ca am vorbit de aerisire, stiati ca cuvântul ,,aerisirea” este cel mai mare cuvânt din limba româna care are sens si daca e citit de la coada spre capat?
16. Cum se protejaza suprafetele electrice de contact ? Teoria rugozitatii spune ca la atingerea a doua suprafete plane, contactul dintre ele se face prin aşa numitele ,,vârfuri”, în puncte, indiferent de cât de bine sunt slefuite cele doua suprafete. Cu cât suprafetele sunt prelucrate mai fin, mai lustruite, înălţimea acestor vârfuri se micsoreaza (se uniformizeaza inaltimea lor) putând sa permita aparitia mai multor astfel de vârfuri prin care se realizeaza contactul. in acest fel marindu-se suprafata de contact. La un contact electric obtinerea unei suprafete de contact cât mai mare este un ţel, pentru ca in acest fel densitatea de curent pe acea suprafata este temeinic mai optim repartizata, având ca efect reducerea incalzirii locale prin efectul Joule-Lenz.
Coroziunea sau oxidarea suprafetelor de contact (care duce la cresterearezistenţei electrice a contatului) porneste din golurile dimprejurul vârfurilor, de acolo unde atmosfera coroziva sau necoroziva in care lucreaza contactul are acces. Ea continua până când ajunge sa corodeze si vârfurile suprafetei prina care se realizeaza contactul dintre cele doua suprafete. Prin aplicarea unui strat foarte subtire de vaselina neutra sau folosirea unui sprei siliconic se umplu aceste goluri si e impiedicat contactul direct cu atmosfera. La asamblarea celor doua suprafete, prin aplicare unei forte de stringere, vaselina (neutra sau siliconica) se indeparteaza si contactule electric se stabileste, iar in goluri ramâne vaselina protectoare. uratarea suprafetelor se face mecanic (cu hârtie de smirgel cât mai fina, cu granulatie mica) atunci cnd suprafata este deteriorata de ciupituri ale arcului electric. Sau se poate face si prin spreiuri chimice care indeparteaza oxizii formati pe contacete sau pe suprafetele care realizeaza contactele electrice. Un astfel de sprei este cel de tip Loctite 7063. O atentie deosebita se acorda contactelor pentru ca in ele este o densitare mare de curent si orice deteriorare oricz de mica duce la cresterea caderii de tensiune pe ele.
Fenomenul este acelasi si la suprafetele dintre piesele electronice care produc şi degaja caldura si aceasta caldura trebuie preluata de radiatoarele pe care sunt montate. Aici este vorba de conducctia termica prin acele vârfuri si nu conductie electrica asa cum e aratat mai sus. Transferul caldurii catre radiator este imbunataţit prin aplicarea unei vaseline siliconice cu grad mare de conductivitate termica si care nu se descompune chimic(imbatrâneste) datorita temperaturii reltiv mari la care e supusa.
15. Care e pozitia corecta a picioarelor când stai la volan? Piciorul stang mereu pe suportul de pe podea in stanga pedalei de ambreiaj.In situatia unor viraje stranse sau manevre bruste(nerecomandate) piciorul stang impinge in suport ducand la un contact mai apasat intre spate si spatar pentru a simti mai bine vibratiile si reactiile trenului de rulare al masinii pe sosea.Piciorul stang sa atinga ambreiajul rapid si scurt numai la schimbarea vitezelor.Piciorul drept cu calcaiul sprijinit mereu in dreptul pedalei de frana astfel incat reactia la franare de urgenta sa fie mai ferma si mai rapida, iar in caz de pericol iminent sau chiar accident cand instinctiv sau din inertie soferul impinge cu picioarele in pedale sa nu accelereze involuntar ; astfel cand acceleram calcaiul ramane in dreptul pedalei de frana si doar varful pantofului se roteste catre pedala de acceleratie pentru a o actiona.
Citeste mai departe AICI
14. Unde se monteaza anvelopele uzate? Recent ADAC(Germania) a dat publicitatii noile incercari cu privire la puntea unde se monteaza anvelopele mai putin uzate. Rezultatul este clar: pe puntea din spate. Motivatia este urmatore: puntea din spate contribuie cel mai mult la stabilitatea automobilului. Anvelope uzate existente pe rotile din spate micsoreaza aderenta si stabilitatea. Astfel in curbe , mai ales pe sosele umede sau acoperite cu zapada, spatele automobilului nu mai poate pastra traiectoria si apare o miscare brusca laterala care poate duce la o miscare de rotatie a automobilului si in final la parasirea carosabilului. Apare pericolul potential de coliziune laterala , coliziune care este mult mai periculoasa decat cea frontala in cazul automobilelor care nu dispune de air-bag-uri laterale si cortina.
In cazul in care montam patru anvelope noi este important ca aceastea sa fie rotite la fiecare 7000 sau 10.000 km pentru a egaliza uzura intre cele patru anvelope. Anvelopele transmit o multitudine de forte intre automobil si carosabil in curbe, la accelerare si la franare. Din acest motiv adancimea profilului trebuie sa fie minim 4 mm.
Nu folositi la acelasi automobil anvelope de vara si de iarna. Efectul anvelopelor de iarna va fi anulat de lipsa de aderenta a anvelopelor de vara montate. Sa nu uitam ca anvelopele de iarna au alt profil dar si sunt confectionate din alt amestec de cauciuc, amestec care nu se intareste la temperaturi sub 8 grade C.