Baboo Hausmeister

Cu siguranta stiti de situatia de la Rosia Montana

  ” …Rosia Montana este cea mai veche localitate din Romania , atestata de la anul 131 dupa Hristos. ….De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate neamurile Europei, facand din Rosia un orasel cosmopolit ….Din Rosia s-au ridicat, de-a lungul timpului, multi luptatori ardeleni, cum au fost Simion Balint, George Gritta luptator in revolutia de la 1848, alaturi de Avram Iancu.. …In Rosia, stradutele inguste si pietruite, casele de patrimoniu, construite in stil baroc de arhitecti italieni (Strada siciliana), urma cu aproape doua sute de ani, te transporta in alt timp..

…Ultimele 330 de tone de aur si 1680 de argint vor sa fie exploatate, pana la ultima roca de minereu, de compania Gold Corporation, careia i-a fost concesionata exploatarea. ..Doar douazeci de mii de dolari pe an plateste statului roman compania Gold Corporation, chiria pentru concesiunea a 520 de kilometri patrati, inima de aur a Apusenilor. Concesiunea s-a facut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi inca sapte ani de-acum incolo. …Vedem zilnic cum angajatii companiei intra in galerii, sub pretextul ca iau probe si fac masuratori, pana ce vor incepe oficial exploatarea, dar nimeni nu-i controleaza daca iau sau nu iau aur de-acolo… …Uraniul ni l-au exploatat rusii in totalitate,  iar acum vom ramane si fara aur, daca romanii nu se trezesc la timp.

 Dela Bucuresti sau din alta parte a lumii nu-si dau seama de dimensiunile reale ale tragediei de la Rosia Montana, iar cand vin aici si afla adevarul, sunt izbiti de anormalitatea acestei situatii, de lipsa dereactie a Guvernului si a administratiei locale, fata de aceasta stare de  lucruri. Toti scriu acolo ca nu-si pot inchipui ca vestigiile istorice, galeriile romane, bisericile si cimitirele istorice,  bucati intregi de munte s-ar narui intr-un iaz de cianura Toti ne incurajeaza sa rezistam! Toti vor sa fie de folos cu ceva, un lucru cat de marunt. Solidaritatea aceasta de la om la om face mai mult decat orice gest politic din departare, si acesta indelung asteptat

„Rezistati! Rezistati!” ne indeamna toata lumea, dar nu e usor, sa stiti, sa-ti traiesti viata ca in vitrina, observat, filmat si fotografiat tot timpul, pandit din fata casei, spionat  obstructionat in orice faci sau ai intentia sa incepi. E o tensiune continua care slabeste numai de vineri dupa amiaza pana luni dimineata, atunci cand „observatorii”

 Gold-ului se aduna de pe ulite, unde se plimba in costumele lor spilcuite  si cu ochelari negri la ochi, plini de emfaza (vezi Doamne, au cumparat aproape tot si ei sunt stapanii Rosiei), si pleaca cu masinile lor scumpe  in week-end. Abia atunci, noi putem sa lasam garda jos si sa traim, sa ne strigam bucuriile sau sa ne plangem necazurile, pe un ton de normalitate. Si cum sa nu ravneasca la aurul Apusenilor, cand in el sunt,  in procente mai mari decat oriunde in lume, si metalele rare atat de cautate de industria constructoare de nave spatiale: titan, vanadiu, wolfram, molibden. Daca macar un singur om va ramane aici si nu-si va vinde proprietatea, compania nu va putea sa treaca peste el. Cred cu tarie ca nu ne luptam cu morile de vant si ca lupta noastra nu e in zadar. Nu se poate sa scoti o localitate in afara existentei, pentru ca vrea o companie straina sa le ia acest drept in numele lacomiei. Daca litigiul cu Gold ar mai tine o suta de ani, rezistenta Rosiei s-ar stinge , treptat. Probabil, asta urmareste compania. Poate daca romanii si-ar lua un petic de pamant pe dealurile acestea  si nu l-ar ceda in ruptul capului, atunci ei nu vor avea sorti de izbanda, in vecii vecilor. Iata, membri ai organizatiei mondiale „Green Peace” si-au cumparat loturi fie si de cativa metri patrati in Rosia Montana, pe care nu le vor vinde companiei cu nici un pret, ba chiar au confectionat tablite pe care scrie:

 „Aceasta proprietate nu este de vanzare”, pe care le-au impartit rosienilor, ca sa descurajeze orice tentativa a companiei de a-i ispiti sa ii vanda casele. Acum, Gold Corporation (Gabriel Resources si alte companii subsidiare dupa care se ascunde) si-a angajat cea mai mare companie de publicitate din Bucuresti, a regizorului Bogdan Naumovici, ca sa le faca propaganda proiectului minier de la Rosia Montana. Chiar daca mult prea tarziu, reclama a fost oprita, in cele din urma, pentru minciunile continute in ea. O lovitura dura pentru companie. Avem nevoie  de exprimarea solidaritatii cu lupta noastra.  Sa vina aici cei care cunosc drama noastra, sa ne sprijine moral, sa aratam Gold-ului ca nu suntem asa putini, ca avem si pe altii de partea noastra. Sa facem si noi actiuni de intimidare, asa cum fac ei, nu doar sa tacem si sa inghitim. Noi suntem vreo 20 de familii, ultimii luptatori impotriva Gold-ului, care nu vom pleca nici in ruptul capului. Oricati bani ne-ar da, cu orice ne-ar tenta, noi nu plecam. Mie sa-mi dea America toata sa fie a mea, si eu nu plec din Rosia Montana

 Eugen Cornea, capetenia rezistentei antigoldiste de la Rosia Montana

Am fost astazi la o intalnire cu profesori universitari si alti oameni pregatiti in diferite domenii care-si  bat capul cum sa salveze muntii Apuseni de explatare si de distrugere totata Sincer, nu pot sa stau nepasatoare la ce se intampla si simt ca daca eu nu ma ridic, tu nu te ridici, ala nu se ridica, nu ne ridicam cu totii, tragedia se va intampla  si nepasarea de acum ne va costa enorm. Oamenii sunt constienti  de  amploarea situatiei de faptul ca astia care ne conduc stau sluj in fata banilor, ca au vandut tara pe nimic In principiu, s-a recunonsut ca sunt multi Romani care vor bine, dar care nu il pot realiza, pentru ca, urmare  a manipularii, au reusit astia sa ne demoralizeze si sa ne dezbine. Fiecare invitat, specialist pe felia lui a vorbit despre efectele, numai negative, ale explaotarii miniere  pe care vor sa o inceapa la Rosia Montana. Prof. univ. dr. Ion Brad – membru al Academiei Oamenilor de Stiinta, biochimist a explicat clar care sunt efectele cianurilor rezultate din exploatare asupra organismelor vii – moarte sigura pentru mediu: plante, animale si oameni pe o raza de sute de km  (inclusiv in tarile vecine) din cauza vaporilor de cianura  care se ridica in aer. Prof. dr. Vasile Boroneant, istoric a povestit despre valoarea siturilor dacice, a galeriilor romane vechi de peste 2000 de ani si despre pierderea identitatii Poporului Roman si a intregului sau certificat de nastere Dacic .

 S-a vorbit despre faptul ca asta este rezarva strategica de aur a Romaniei, de care se stie de mii de ani, pe care dacii au exploatat-o cu masura si pe care au lasat-o mostenire urmasilor pt gestionaterea independenta a Poporului Roman si despre faptul ca in Muntii Apuseni, pe langa cea mai mare rezerva de aur si argint din Europa, aur de o calitate ridicata, mult superioara, ar fi si o rezerva uriasa de wolfram, metal mai scump decat aurul si mult mai pretios, greu de gasit, foarte necesar, in industria militara si spatiala si in economie in general. Sunt multe care se invart in jurul regiunii Apuseni pe care vor sa ii distruga – e plin de zacaminte, si pe toate vor sa le exploateze, statul roman primeste  nimic, adica 1 miliard de dolari in 20  de ani de exploatare adica  15 %  iar  explatatorii  iau restul de  85 % si lasa in urma distrugeri istorice, ecologice, umane, NATIONALE , economice inestimabile. Pentru pamantul asta au murit Dacii, au murit marii Domnitori Romani, milioane de Romani de-a lungul secolelor ca sa il  apere de asupritori si ca sa il dam noi degeaba astazi. Pasivitatea o sa ne coste scump. Eu cred ca nu putem sta indiferenti fata de mostenirea pe  care o avem, care e a noastra., nu a canadienilor sau a altora e ca si cum vine unu sa iti ia casa cu tot ce ti-au lasat parintii, pamantul, hainele, amintirile, si tu te uiti la el cum o face si il lasi in pace.

Ce e de facut ? cum putem incepe sa ajutam ? Cred ca trebuie, in primul rand, ca toata lumea sa afle despre asta sa afle adevarul. Oamenii nu stiu ce se intampla. Apoi impreuna oamenii trebuie sa spuna NU !! Pentru asta trebuie sa ne gandim repede, pentru ca nu e timp, la ce anume putem sa facem, cum putem sa contibuim cu resursele pe care le avem, si aici ma gandesc sa punem in aplicare totul pentru scopul asta care ne priveste direct sa punem in miscare pe toata lumea  pe care o cunoastem, care, la randul ei va angrena mai departe alte roti. Iti spun sincer, cred cu adevarat in reusita acestei actiuni. Astept mai  intai o parere de la tine despre toata treaba asta, si un sfat.

 Sursa:e- mail-urile de pe internet

Sursa: e-mailurile de pe internet

După o zi de serviciu, am condus mai mult din plictiseală până la unul din magazinele de unde cumpărăm mâncare în America, căci era vineri şi oricum aveam chef de peşte. Târgul părea imposibil de refuzat: peşte alb congelat, pentru doar 4,99/Lbs, mai puţin decât jumătate din preţul oricărui alt peşte vândut în magazin. Fără să mă gândesc am comandat 2 Lbs. (aprox. 1 kg.) şi am sosit acasă victorios cu “prada”. Arăta excelent.

Nu a durat mai mult de doua minute de la aruncarea câtorva fileuri în tigaia incinsă, că întreaga bucătărie plus sufrageria, s-au umplut de-un miros îngrozitor de chimicale, peşte mort şi antibiotice – da, puteai mirosi streptomicina!

Le-am gătit până la capăt, după care am gustat prudent dintr-una: am scuipat mizeria afară, mai repede decât puteam spune “peşte“! Am pus restul în pungă şi m-am întors la magazin a doua zi, cu întrebarea “ce vindeţi voi aici?“ Cu o mutră spăşită, vânzătoarea a scos cutia de carton din care punea fileurile în vitrină, pentru a vedea pe ea scris cu litere negre “Made in China”. Mi-au dat rapid banii înapoi, nu fusesem singurul care se plânsese de calitatea mărfii.

De-atunci, nu am mai cumpărat vreodată nimic alimentar, mai ales peşte, fără a întreba de unde provine, mai întâi. Am rămas neplăcut surprins să descopăr la Auchan nişte crapi-monştri, vânduţi la puţin peste 7 lei/kg. Cerând informaţia, am aflat că proveneau din …China. Nu am nimic în particular cu orientalii, dar se pare că la ei, standardele de calitate sunt inexistente, mai ales când vine vorba de mâncare. Cine să cuantifice daunele aduse sănătăţii noastre, după o masă de peşte săptămânala, dacă noi nu dăm atenţie la ce mâncăm?

Cultivat industrial în Vietnam de-a lungul râului Mekong , pestele Pangas sau pangasius (cum il stim noi ), a fost introdus recent pe piaţa. Intr-o foarte scurtă perioadă de timp, acesta a crescut în popularitate în Franţa si in intreaga Europa. Francezii infuleca pangasius, ca si cum ar fi ultima lor masa. E un peste foarte accesibil ca pret (relativ ieftin), se vinde mai ales ca fileuri fara oase şi are o aroma şi textura neutra (blanda); mulţi l-ar compara cu codul. Desi unii oameni il gasesc gustos, de fapt, ceva este extrem de neplăcut.

Sper că informaţiile furnizate aici vor fi importante pentru dumneavoastră şi viitoarele alegeri vis-a-vis de produsele pe care le introduceti in alimentatia Dvs. si a familiei Dvs.

Iată de ce este mai bine sa nu cumparam pangasius:

Pangasius sunt plini cu un nivel ridicat de otrăvuri şi bacterii. (arsenic, deseuri / dejectii chimice etc.).Si asta pentru ca raul Mekong este unul dintre cele mai poluate râuri de pe planetă; aici sunt crescuti pangasius, iar industriile dezvoltate de-a lungul râului arunca substanţe chimice şi deşeuri industriale direct în el.

A se lua aminte : cineva a testat in laborator acest peşte şi ne spune sa evitam consumarea lui, datorită riscurilor mari de contaminare.  Indiferent de rapoartele şi recomandările împotriva vânzarii, supermarketurile inca îl vând publicului larg, chiar daca stiu că sunt contaminate, pentru ca acest peste se cumpara foarte bine si, implicit, profiturile companiilor cresc.

Pangasius nu este un peste ecologic, ba, dimpotriva, este un experiment genetic si o “bombă” biologică. Pangasius este situat la polul opus alimentelor ecologice, sunt crescuti în Vietnam si, mai nou, pentru că cererea a devenit foarte mare pe pietele din intreaga lume, deseori sunt injectati cu hormoni proveniti din urină deshidratata, deoarece au constatat că astfel pestii cresc mai repede mari si carnea lor devine mai “pufoasă”.

Ce se găseste in pangasius? Deversări industriale , arsenic, produse derivate toxice ale sectorului industrial aflat in plină crestere, bisfenoli poli-clorinati (PCBs), DDT si metabolitii săi (DDTs), contaminanti metalici, compusi de chlordane (CHLs), hexachlorocyclohexa ne izomeri (HCHs) si hexachlorobenzene (HCB). E suficient – nu?

Pestele e congelat in apa contaminată in care creste

Hormonii de crestere extrasi din urină, provin din China. Pangasius e hrănit cu rămasite de pesti morti, uscati si macinati intr-o făina infectă care mai contine manioc (cassava) si soia (alta “binefăcătoare” care vă transforma băietii in fetite), plus resturi de cereale. Astfel pangasius creste de patru ori mai rapid, decat in natura, pentru a ajunge in farfuria Dvs. Mai aveti chef de-un “targ bun” la peşte?

Ca si cum asta n-ar fi indeajuns, acest peste mutant se găseste in “surimi” (chiftele de peste presat), “delicioasele” si mult-iubitele de către copii “fish sticks”, imitatia de carne de crab si chiar si in mancarea pentru animalele de casă. Ce patiti daca mancati Pangasius? Vomă, diaree si in general simptomele otrăvirii cu mancare. Daca nu le aveti pe loc, inseamnă că stomacul Dvs. este tare, dar pe termen lung, veti suferi totusi. E preferabil ca organismul să reactioneze imediat in fata unui agresor, decat să acumuleze toxinele pentru a provoca un adevarat cataclism mai tarziu.

Intre timp, noi cumpăram numai peşte autohton, sau european, preferabil pescuit oceanic. Regula de bază este: cu cat mai mic e peştele, cu-atat mai putin timp a avut pentru a acumula mercur si alte toxine in carnea sa.

Crapul şi păstrăvul românesc sunt delicioşi, tot astfel dorada regală prinsă în Marea Mediterană, somnul şi ştiuca din Delta Dunării, codul norvegian şi mai ales micuţul şprot marinat provenit din Marea Baltică, mmm… Dacă vă place ciorba de peşte, întrebaţi mai întâi ce fel de capete se vând acolo în galantar – un strop de informare prealabilă, poate preveni un caz de boală şi de mizerie ulterior. Astăzi e, vedeţi ce cumpăraţi!

P.S. Poate ne aflăm undeva unde nu avem control asupra mancării si chiar dacă e gătită de noi acasă, să nu uităm ce e mai important pentru a neutraliza posibilele otrăvuri continute in mancare si băutură: semnul crucii peste tot ce mancam….

Sursa:  http://www.terapiinaturiste.ro ; teranat@yahoogroups.com

Pornirea la rece a motoarele cu carburator si aprindere prin scanteie, in anumite momente are loc relativ usor, dar apoi, pe masura ce motorul incepe sa se incalzeasca si e pus in sarcina (pornesti la drum), motorul incepe sa functioneze cu intreruperi, masina incepe sa se smuceasca, apasarea pedalei de acceleratie nu mai are efect si intr-un final motorul se opreste. De vina este aparitia jivrajului. Jivrajul poate apare si la avioane si elicoptere care intotdeauna sunt dotate cu un Tub Pitot, care este folosit in universal inaviatie ca senzor pentru determinarea vitezei relative a aparatului de zbor fata de aer. Aparatele de zbor sunt prevazute ca rezerva cu un tub care masoara numai presiunea statica. Aparitia jivrajului in Tubul Pitot duce la neputinţa folosirii aparatelor de masura.Pornirea la rece amotoarelor pe benzina este favorizata de fractiunile mai voaltile din benzina si are loc cu inchiderea clapetei de aer care obtureaza traseul B al aerului, iar acesta va patrunde pe traseul A care va avea ca efect imbogatirea amestecului carburant, asa cum este aratat in figura de mai jos.

Jivrajul este un fenomen prin care, in carburatorul masinilor cu aprindere prin scanteie, are loc depunerea unei cruste groase de gheaţă. Acest fenomen are loc atunci cand temperatura mediului ambiant este relativ coborata, în jurul a plus cinci grade Celsius, iar umiditatea relativa a aerului este de 75-85%. Acest fenomen poate intrerupe  functionarea motorului, o poate ingreuna, poate sa creasca consumul, sau regimul de mers in gol nu poate fi mentinut. Această gheaţa se depune pe clapeta pe difuzorul 10 , clapeta de acceleratie 13 si pe zona in care sunt orificiile 26 si 27 prin care amestecul carburant patrunde sub clapeta de acceleratie la mersul  in gol al autoturismului. Reglajul acceleratiei la mersul in gol se stabileste de obicei la 900 de rotatii pe minut prin surubul de ralanti asa cum e aratat in figura de mai sus. In functie de uzura motorului, clapeta se poate fixa intre orificiile 26 si 27 sau deasupra orificiului 27.Aceasta este de obicei turatia minima la care alternatorul produce tensiune.

Atunci cand motorul ruleaza la sarcini partiale, crusta de ghiata se poate depune pe corpul 16 al carburatorului, pe difuzor, pe ajutajul de descarcare 28, micsorand sectiunea carburatorului prin care trece aerul. De obicei un motor are o anumita depresiune in pistoane care poate ajunge pana 16 atmosfere, in functie de uzura motorului, in conditiile in care aceasta presiunea de aspiratie ramine constanta, iar cantitatea de aer se micsoreaza, are loc o imbunatatire a amestecului carburant si deci cresterea consumului: este ca si cum motorul, după ce a fost pornit si incalzit ar functiona mai departe cu clapeta de aer 6 (sau cum mai este denumita clapeta de soc) inchisa.

In figura de mai sus este aratata variatia temperaturii carburatorului pe toata lungimea corpului carburatorului. Se stie ca vaporizarea combustibilului are loc cu scaderea de temperaturii aerului si creste o data cu cresterea vitezei aerului. Astfel ca in locurile unde este micsorata sectiunea, depresiunea fiind constanta, are loc o crestere a vitezei aerului si deci o scaderea accentuata a temperaturii amestecului carburant. Aceasta diferenta de temperatura poate sa ajunga si la 20 de grade fata de temperatura ambinata. In acest fel, umiditatea relativa mare, continuta  in aerul de amestec, in contactul cu corpul rece al carburatorului condenseaza in primul moment, iar apoi datorita temperaturii sub minus 15-20 de grade Celsius, se transforma in gheata, in conditiile in care temperatura mediului, T_mediu , este peste zero grade.

Aceasta temperatura din carburator se instaleaza in carburator după stabilirea regimului termic al motorului, cand pata calda a carburatorului, nu a ajuns la o tempera tura suficient de mare incat sa compenseze pierderea de temperatura a carburatorului facuta prin ventilarea de catre ventilatorul de racire al radiatorului. Pata calda a carburatorului, alimentata cu lichidul de racire al motorului prin furtunul notat cu X, se afla sub carburator, intre galeria de admisie si carburator si are garnituri de etansare nemetalice care inrautatesc transferul termic de la blocul motor  si de la pata calda spre carburator.

In prinicipiu, aparitia jivrajului este favorizata de combustibilii care contin in cantitate mare hidrocarburi cu punct de fierbere coborit. Jivrajul este favorizat de asemenea de temperaturile scazute ale mediului ambiant care permit existenta in aer a umiditatii reletive la o valoare ridicata. Jivrajul mai este favorizat si de temperatura scazuta a carburatorului care este provocata de vetilatorul motorului, de vaporizarea benzinei in carburator cit si de inexistenta la unele masini a scutului de protectie a motorului. Temperatura carburatorului se poate imbunatati in primul rand prin devierea  jetului de aer care vine la carburator de laventilatorul de racire si apoi posibilitatea de a fi invelit cu materiale textile. Acestea trebuie sa fie fixate bine de carburator si sa nu ia foc prin contactul cu galeria de evacuare. Jivrajul mai este favorizat si de existenta in benzina a apei. Apa daca ajunge pe conductele de alimentare cu combustibil, poate ingheta si masina nu mai poate fi pornita daca nu va sta intrun mediu cu temperatura ambianta peste zero. Aceasta apa poate pătrunde accidental daca partea de sus a rezervorului este sparta iar in portbagaj poate patrunde apa de la ploaie sau de la curatirea masinii. Mai poate ajunge apa in rezervor prin dilatari in timpul zilei si contractii in timpul noptii ale combustibilului si a aerului: intrarea de aer proaspat in rezervor in timpul nopţii sau a serii poate duce la aparitia de condens pe partea de sus a rezervorului, care apoi prin miscarile cauzate de deplasare apoi ar ajunge in benzina, pe fundul rezervorului. Acesta apa se poate anihila prin  introducerea in rezervor a unei cantitati de alcool dublu rafinat, la inceperea  sezonului rece. Acest alcool dublu rafinat dizolva apa aflata pe fundul rezervorului, o impiedeca sa inghete pe conducte si poate impreuna cu alcoolul pe care il dilueaza sa poata sa fie arsa in motor.

De asemenea combustibilii pot fi aditivaţi cu substante care sa nu permita lipirea cristalelor de ghiata de corpul carburatrului. Ei trebuie sa fie perfect miscibil cu carburantul, sa micsoreze intervalul termic in care carburatorul depaseste temperatura critica si in timp sa nu-si schimbe caracteristicile.

Poate vom posta si o explicatie despre functionarea carburatorului Carfil, licenţă Weber.