Baboo Hausmeister

Un amestec de ulei de menta si apă care e pulverizat in locurile intunecoase , sub pat, sub aragaz, in colţurile camerelor, etc.  duce la îndepărtarea arahnidelor.

Tot un amestec mai slab de apă si oţet pulverizat la fel ca mai sus are acelasi efect in indepărtarea paianjenilor.

Un alt amestec de sare si apă, facut slab pentru a nu a fecta plantele, inepărtează păianjenii de pe plante.

Acelaşi efect pentru plante năpădite de daunători  şi acarieni, o are şi o solutie de apă in care s-a ţinut la macerat tutun, cu care se ung părţile plantei. La folosire solutia se dilueaza mai mult decât asa cum e obţinuta din macerarea tutunului.

Fotografie preluată de pe www.misiuneacasa.ro

Indiferent de tipul constructiei sau casei realizate, fie ca este una tip parter sau cu minimum un etaj, exista un element constructiv nelipsit, pe care il vom utiliza in fiecare zi: scara. Buna proiectare si executie a scarii va fi resimtita ori de cate ori vom traversa structura sau, mai bine spus, ori de cate ori vom urca ori cobori pe aceasta, dinspre sau spre interiorul casei. Construirea corecta a scarii de acces, fie ca este una mica, realizata din doua – trei trepte, la intrarea din curte catre parterul casei, fie cea de acces la etaj ori mansarda, acolo unde inaltimea este mai relevanta pentru efortul depus, este foarte importanta.

Scarile sunt un element arhitectural cotidian ce asigura circulatia si usureaza efortul fizic pentru strabaterea spatiilor si pentru accesul rapid intre parti diferite ale cladirilor si zonelor exterioare. In afara acestui aspect functional, scarile trebuie sa raspunda si unor exigente de design: sa se incadreze in nevoile estetice ale beneficiarului, sa se incadreze corespunzator in modul de finisare al zonei adiacente si sa reziste la traficul impus.

Oferind o scurta descriere a scarilor, iata o serie de elemente principale ale acestor:

1. Casa scarii – este reprezentata de peretii care inchid spatiul scarii, acolo unde este necesar. Aceasta se intalneste, de regula, la interiorul cladirilor;
2. Rampa scarii –  este elementul constructiv inclinat, cu sau fara trepte, care face legatura intre plansee sau intre planseu si podest;
3. Podest – reprezinta elementul orizontal, care permite intoarcerea rampelor unei scari sau, in cazul rampelor foarte lungi, permite stationarea persoanelor. Este cunoscut si sub denumirea populara de „loc de odihna”;
4. Parapet, balustrada – element de protectie a persoanelor, care indeparteaza riscul de cadere in gol a celor care folosesc scara;
5. Mana curenta – elementul decorativ si de protectie, aflat in partea superioara a balustradei sau a parapetului, cu rol de sprijin pentru cei care circula pe scara;
6. Treapta – elementul orizontal care permite circulatia pe scara;
7. Contratreapta – elementul vertical care face legatura intre doua trepte;
8. Ochiul scarii – este spatiul cuprins intre doua rampe, spre interior;
9. Vang – grinda laterala sau centrala, care permite sustinerea treptelor. Este posibila executia unei scari cu o singura grinda de vang sau cu doua.

Pentru ca toate aceste elemente ale scarilor influenteaza produsul final, dimensionarea trebuie sa aiba in vedere mai multe detalii, toate acestea fiind strans legate de locatia unde scara este amplasata sau, mai bine spus, de marimea zonei pe care o avem la dispozitie.

Nu de putine ori, ca urmare a unor neglijente de proiectare a casei de la inceput sau a unor omisiuni, suntem in situatia de a realiza scara intr-un spatiu relativ mic, ceea ce va duce, inevitabil, la variante mai putin confortabile si nerecomandate pentru zone de acces permanente.

Rampa scarii

Dupa cum spuneam, realizarea scarilor depinde de mai multe elemente: locul de  amplasare (interior sau exterior), dimensiunea spatiului unde se amplaseaza si tipul constructiei (rezidential, comercial sau industrial).

Relatia dintre lungimea treptei si inaltimea contratreptei conduce la ceea ce numim „panta rampei”. Jacques-Francois Blondel a introdus o ecuatie cu doua necunoscute, care permite proiectarea scarii in functie de factorii ce determina panta rampei astfel:  2h + l = 62 – 64 cm.

Numerele 62 si 64 reprezinta intervalul optim in care se poate incadra rezultatul adunarii 2h + l. De exemplu, daca avem o lungime L = 28cm, pe care vrem s-o obtinem, putem calcula inaltimea optima a scarii:

Inaltimea minima optima: 2h + 28 = 62; 2h = 62 – 28 = 34; h = 34:2 = 17

Inaltimea maxima optima: 2h + 28 = 64; 2h = 64 – 28 = 36; h = 36:2 = 18

Inaltimea ideala a contratreptei pentru o treapta de 28cm lungime trebuie sa fie cuprinsa intre 17cm si 18cm. De-a lungul timpului, s-au dezvoltat si alte rapoarte specifice, ce pot avea alti parametri, in functie de modul de utilizare al scarilor si de tipurile de constructii.

Astfel, putem avea scari cu inaltimea contratreptei mai mare sau mai mica. De exemplu, pentru gradinite, putem cobori la o cota de 15cm, iar pentru constructiile industriale, sa urcam dimensiunea catre 19-20cm.

Rampele si scarile cu panta redusa sunt folosite, in general, la exterior, pentru accesul in cladiri, sau la interior, unde este necesar accesul persoanelor cu handicap locomotor. Trebuie sa avem in vedere ca, odata cu scaderea pantei, avem nevoie de un spatiu mult mai mare si acest lucru nu este intotdeauna posibil, cel putin la interior.

Scarile uzuale au o inclinatie de aproximativ 20° si pot ajunge pana la max. 45°, cu amendamentul ca inclinatia optima pentru scari, indiferent de domeniul de utilizare si de materialul din care este realizata, este de aproximativ 30-35°.

Scarile abrupte au, in mod uzual, o inclinatie de aproximativ 60 – 65 ° si sunt, de obicei, folosite pentru accesul in spatii tehnice sau in spatii industriale. Se pot folosi, de asemenea, si in domeniul rezidential, pentru scari de acces catre pod, fiind vorba de zone cu trafic ocazional, in acest caz, fiind foarte incomode.

Latimea rampelor

Aceasta reprezinta un factor important atunci cand scara este deservita de mai multe persoane sau cand este utilizata pentru a facilita accesul diverselor volume de transport intre doua zone, inclusiv obiecte de mobilier, aparatura etc. Daca nu tinem cont de latimea minima a unei scari, ajungem, inevitabil, la imposibilitatea de a manipula diverse obiecte voluminoase sau chiar la inghesuiala pe scara. Latimea rampei reprezinta spatiul de circulatie intre perete si balustrada sau cel dintre doua balustrade. Dimensiunea depinde de tipul de cladire si de numarul de niveluri al cladirii, latimea minima fiind de 0,9m iar cea maxima de circa 1,5m.

La podeste, este de evitat prevederea unor usi de acces care sa impiedice circulatia sau sa aglomereze scara.

Balustrada, mana curenta si parapetul

Balustrada are rol de protectie (previne caderea in gol). Inaltimea de siguranta a balustradei este cuprinsa intre 80cm si 110cm, in functie de tipul constructiei, numarul de etaje deservite etc. Parapetul si balustrada pot fi realizate din zidarie, lemn sau metal, cu inchideri din sticla, lemn sau materiale plastice etc. Balustrii (elementele verticale de rezistenta si sprijin pentru celelalte parti) trebuie pozitionati astfel incat sa impiedice alunecarea accidentala printre acestia.

Mana curenta este un element constructiv care inchide partea superioara a parapetului sau balustradei si care se pozitioneaza pe peretele ce delimiteaza scara. Rolul ei este pentru facilitatea sprijinului la urcare sau coborare. Este esential ca forma si materialul din care este realizata sau stratul de finisare al acesteia sa impiedice alunecarea mainii pentru a permite prinderea usoara. Amplasarea balustradelor si mainilor curente se poate realiza pe partea de gol a scarilor, pe partea de perete si, eventual, pe mijlocul scarilor, acolo unde latimea acestora este semnificativa (mai mare de 2-2,5m).

Treptele

Constituie suprafetele orizontale, care permit pasirea si urcarea pe verticala. Treapta poate fi reprezentata de ansamblul „treapta si contratreapta” sau doar din „treapta”, daca contratreapta nu este prevazuta. Dimensiunea acestor trepte trebuie sa fie identica pe toata lungimea rampei. Este recomandat ca numarul maxim de trepte ale unei rampe (intre doua podeste) sa fie nu mai mare de 16 pentru cladiri rezidentiale si de maximum 18 trepte pentru cladiri industriale. Treptele pot fi realizate din beton armat, metal, lemn, sticla.

Accesorii pentru trepte si scari

Pentru finisarea treptelor si a scarilor avem la dispozitie diferite tipuri de profile, plinte si elemente decorative. Cele mai importante sunt profilele de cant, care permit finisarea muchiei treptei, conferind rezistenta in timp, dar si realizarea unor zone antiderapante, care impiedica alunecarea pe trepte. Acestea sunt realizate, de regula, din aluminiu, metal sau PVC, in diferite nuante. Profilele antiderapante se pot achizitiona separat, fiind realizate din cauciuc si putand fi montate pe orice tip de treapta, daca nu exista din construcţie sau daca nu avem un loc special prevazut din fabricatie.

Articole şi fotografii preluate  pe Misiunea Casa: www.misiuneacasa.ro

Reţeta mea
Se ia o varză cât o minge de handbal (15cm), două bucăţi de praz recoltat cu dinamita(după metoda oltenească), doi ardei capia nebagati in seamă in frigider, un gogoşar roşu emigrat de la turci, două roşii la limită legată de existenţă care au fost obţinute cu incrucişarea cu o gena de peşte, o linguriţă sau două de ,,vegeta legume” (despre care nu se stie câte E-uri conţine), două linguriţe de sare, o jumatate de lingurita de boia. In gaurile ramase intre bucaţile de varza se mai pot introduce 4-5 catei de usturoi, dresați, curațati și întregi. Pe lânga stratuletul de vegeta se binecuvântează compozitia si cu 1-2 lingurite de cimbru, musai sa fie zăpăcit bine cu o masina de macinat cafea,  pân’ce s-a facut praf. Varza se curata de foile verzi, se taie in doua si apoi in felii groase cât inaltimea ,,moţului” din mijlocul tigaii Draicucăr (aşa pă româneste). Se da ordinul de imprăstiere la vegeta, sare si boia după primul strat. După ce au fost spalate toate legumele se zăpăcescu cu un cutit in felurite dimensiuni şi forme, in asa fel incât sa fie ocupat tăt spaţiu tigaii la maxim. Se pune apoi 150-200 ml de apă si se aşează la foc molcom. Se mai arunca un ochi, doi, după 10 minute ca nu cumva compoziţia de culoare si forme din tigaie sa nu se zbârleasca prea tare, sa nu dea pe afara. Se mai reglează inca o data flacara de la aragaz. După 3 sferturi de ora poate si o ora, opera e gata . Vă doresc o înfulecare atent monitorizate, ca sa nu va cada greu.

Cum sa faci o  PRAJITURA CU FRUCTE DIN COMPOT?
Cantitaţi necesare
-8 ouă
-1 ½ cană zahăr
-1 ½ cană făină
-1 ceşcuţă ulei
-1 praf de copt stins în oţet sau zeamă de lămâie
-vanilie esenţă
-2 borcane de compot de caise sau gutui (800 gr borcanul)

Mod de preparare

Se bat albuşurile spumă, gălbenuşurile se bat cu  zahărul separat.Se amestecă albuşurile cu gălbenuşurile uşor apoi se adaugă făina şi uleiul dar se amestecă uşor cu telul. La final se adaugă praful de copt şi vanilia .În tava unsă cu ulei se toarnă ½ din compoziţie şi se pun la cuptor până începe să se rumenească. Se scoate şi se pun fructele din compot peste care se toarnă restul de compoziţie, se introduce în cuptor. Când este rumenită se scoate din cuptor şi imediat se adaugă zeama celor 2 borcane de compot. Deasupra se poate pune nucă de cocos sau frişcă.

Când s-a răcit se poate tăia.