GALERIA.

În ultima vreme am vazut ca a revenit la moda forma de galerie pe care o aveam acasa acum 60 de ani: doi suporti ca un T (privit de sus), din scandura de lemn de frasin (25x93x120mm), dur si uscat, cu câte o gaura prin care era trecută o bara din fier-beton neted, fara striatiuni si pe care era asezata o peredea ornamentala (mai scurta) de-a lungul unor ferestre de pe un hol. Acesti suporti pe care voi puteti sa îi confectionati si din lemn moale de brad după o forma pe care o doriţi, i-am folosit mai intâi la confectionarea unei galerii. Cu o freza conica si mai apoi cu un burghiu adecvat dimensiunii tevii de inox de Φ12,75 mm pe care o aveam, am dat gaura din spatele celei existente. Poate fi folosita si o teava de cupru care eventual ramasa de la o instalatie de incalzire. Muchiile burghiului  de metal folosit la gaurirea lemnului trebuie sa aiba unghiul ascuţit la fel ca pentru materiale moi. Trebuie avut mare grija ca cele doua gauri de pe cei doi suporti sa fie coaxiale, adica burghiul sa fie perpendicular pe suprafaţa lemnului incare se da gaura, altfel trebuie corectate cu o pila rotunda pentru lemn. Când gauriţi, trebuie sa fiti foarte atenti daca operatiunea se face in mâna (piesa nu e prinsa intr-o menghina), pentru ca burghiul de lemn ,,trage” lemnul si vi se poate invârti piesa inmâna-accidentindu-va. Sau se poate sa depăseasca adincimea necesara a gaurii- străpungând materialul. Acest fenomen se poate intâmpla mai ales la burghie cu diametrul mare. Spatiul de deasupra ferestrei, asa cum se vede alaturat era relativ mic si nu voiam ca tevile pe care culisau perdeaua si respectiv draperia sa impiedice deschiderea ferestrei, sau marginea de sus a perdelei sa fie sub muchia de sus a deschiderii ferestrei. Pentru a face prinderea  galeriei am scos (cu greutate) cuiele lungi de 4 cm de asamblare  pentru a puteaa freza si gauri si cu o freza pentru dat gauri infundate ca de yala (Φ 30mm), de 15mm adincime. Apoi cu o dalta am sapat lateral gaurii infundate locase pentru platbanda( foaia de tabla) care trebuia motata pe mai putin de jumatatea diametrului gaurii si mai jos decit marginea de sus a placii de lemn cu vreo 5-10mm. Prinderea galeriei se face in niste scoabe montate in zid in dibluri de plastic, iar vârful scoabei trebuie sa fie departat de zid iar parta de jos a scoabei sa fie mai apropiata de zid: in acest fel, montat pe zid suportul va sta apropiat de zid si nu va fi aplecat inainte. Pentru ca galeria sa poata fi cât mai sus, gaura în zid pentru scoaba se da la cam de  3 ori dimensiunea scoabei care ramâne afara din zid. Atunci când suportul se aseaza lipit de tavan si de perete, partea de jos a bridei de pe suport trebuie sa fie cu puţin deasupra scoabei montata in perete. Tevile de inox au fost taiate cu vreo 10 15 mm mai mici decat deschidderea zidului, pentru ca atunci când tragi perdeaua intro parte sau in alta, sa nu iasa teava din gauri. Din acest motiv, suportii galeriei trebuie asezati si trasi in jos simultan peste scoabele de prindere.

POLITA.

Datorita spatiului relativ mic din bucataria deşa bloc am vrut ca sa construiesc o a doua polita deasupra mesei pliante pe care o am construita tot de mine. Polita (sau ma rog poliţa) se construieste aproape la fel  prinderea pe scoabe. Intrun stadiu intermdiar, după cum se si vede seamana cu o galerie cu o singura teava pentru o perdea. Aici am particularitate ca ea trebuia sa treaca peste o dungă de la nivelul peretelui vopsit care era realizata cu niste sipci de fag folosite la confectionarea metrelor. De aceea nu am mai considerat ca era nevoie ca tabla din spate sa fie ingropata la nivelul suprafetei scândurii, iar capetele holzsuruburilor sa fie ingropate in sanfren(sau zenc, mai spun unii, din germana). La fel ca si la celelalte, pentru ca se potrivea ca acel cui de 4cm sa fie in locul unde trebuia gaurit si prelucrat lemnul, am scos cuiul si după prelucrarile aratate in contuinuare am pus un holzsurub de 70mm lung. Cu un burghiu de lemn de Φ10mm, am dat niste gauri infundate in suportul de frasin, adânci de 10mm: una la inceput una la la smijloc si cealalta la sfirsitul canalului pe care trebuia sa-l fac si in care trebuia sa intre capatul scoabei. Apoi cu o dalta de lemn am scobit si am facut un canal dreptungiular in peste care am montat transversal tabla incare se va agata scoaba montata in zid. Aici, pentru ca erau niste dibluri anterioare am inceraat sa bag scoabele : in una a mers dar nu a intret destul si forţind- s-a rupt scoaba. A trebuit sa dau gauri noi si sa schimb diblurile, ceea ce a dus ca un diblu sa fie un pic mai sus decit celalalt. Acest lucru, pentru a fi la orizontala polita, a trebuit ca sa montez tablele de asa maniera ca polita sa fie la orizontala. Polita propriuzisa am facut-o dintro scândură panel. Este mai buna decât o scândura obisnuita pentru ca nu se indoaia asa usor la absorbtia sau la eliminarea umiditatii din atmosfera. In stinga este aratat un capat al panelului si se vede forma fibrelor care duc la miscari diferite in cazul in care actioneaza umezeala.Pentru a stabili locul de prindere am agatat suportii pe scoabe , am vericaficat orizontalitatea cu polobocul si am impins fiecare suport in stinga (putea fi si in dreapta) pâna când ambii suporti au atins scoaba. Am masurat cu atentie si cat mai precis distanţa dintre marginile interioare ale suporilor: aceasta distanta va plasa scoabele in mijocul locaselor din suporti. Însemnarea scândurii pentru gauri si pozitionare se face pe dos. Asamblarea scândurii cu suportii am facut-o prin câte doua holzsuruburi lungi de 80mm, iar gaurirea am facut-o cu burghiu de lemn de  Φ5mm pentru diametrul de Φ6mm a holzsurubului. Insemnarea pentru gauri a fost pe dosul scândurii si la distanţa de o teime de marginea suportului si in tre ele. Dar am vazul ca aceste gauri se intilneau cu hlzsuruburile montate la brida de tabla si atunci am dat semn pentru gauri la distanţa de o pătrime de marginea suportului , la fel ca in fotografia de mai sus.Pentru a nu se curba sub greutatea obiectelor asezate pe polita, panelul de esenţe moi  l-am mai fixat pe partea de suport perpendiculara pe baza folosint un disantier din teava de cupru astfel de lung incit la stringere, panelul sa ramina la 90 de grade fata de piesa de prinsa pe zid. La finel se vopseste cu un bait de lemn si apoi se lacuieste. E bine sa fie un lac rezistent.Eu il voi da cu palux. Prin suporti  trece si o teava de cupru(la fel ca cea de la  galerrie) şi pe care se pot introduce role de hartie care se folosesc pe post de servetele al masa, sau agata punga cu pâine feliata, leusteanul, mararul sau cimbrul puse la uscat pentru iarna…

Aceste vederi doresc sa le vând daca exista amatori.

Actuala cladire a Primariei din Sibiu nu era construita la data fotografierii pentru cartea postala

Vezi mai mult aici

O carte postala de epoca aniversand  inaugurarea unei cai ferate Gara Lotru-Brezoi. Ce mare scofala era? Era. Facea legatura cu comuna Brezoi, unde se afla o societate pentru exploatarea lemnului si Gara Lotru aflata pe malul stâng al Oltului. În acest fel, printr-o ramificatie de cinci km a Căilor Ferate Române care traversa mai întâi Lotrul si apoi Oltul  pe câte un pod ajungand la gara, era oferită posibilitatea ca aceasta societate sa exporte lemnul de pe Valea Lotrului. ,,Ferestreul”, cum e denumit in cartea postala alaturata era adapostit intr-o hala unde erau mai multe gatere actionate  mai târziu de  la turbina electrica.

VEZI MAI  MULT

In  calculul al sectiunii minime de metal a conductoarelor sau cablelor, se porneste de la puterea maxima de calcul (la proiectare) sau de la puterea maxim absorbita (in exploatare).

P_calcul= K_cer*ΣP_i [W]

Unde: K_{cer <1 ,} exista in tabele alcatuite statistic pe ramurile industriale ale economiei, iar ∑P_i este suma puterilor consumatorilor sau a puterilor instalate. Daca avem un singur consumator, K_cer =1. Aceasta determina un curent I_absorbit.

Din formula:

P_calcul= U_nominală*I_absorbit

pentru tensiune continua si pentru alternativa monofazata cu consumator rezistiv, care  se modifica în :

P_calcul= U_nominala*I_absorbit *cos φ [W]

pentru consumator inductiv, si pentru tensiune trifazica se modifica in:

P_calcul= U_nominala*I_absorbit *cos φ*√¯3 [W] ,

unde:

U_nominala-tensiunea nominala a consumatorului  [V],

I_absorbit= I_CM, curentul maxim absorbit la un moment dat de puterea insatalata  [A]

cos φ este denumit factor de putere

φ e unghiul cu care este defazat(in urma) vectorul curent la consumatorul  inductiv fata de vectorul tensiune.

√¯3=1,73,

obtinem curentul maxim absorbit:

I_{abs [A]} = P_{inst [W]} / 1,73*U_{nom [V]}*cosφ

Bazele teoretice ale calculului termic al conductoarelor este dat in literatura de specialitate, dar practic fiecare producator da tabele de incarcare a conductoarelor  in functie de temperatura mediul ambiant si de temperatura maxima admisibila pentru izolaţia conductorului. In Anexa 8 din I7 /2002 prezentata alaturat, sunt aratate incarcarile maxime admisibile in regim permanent pentru conductoare de Cu si Al, pozate in tub sau aer, cu izolatie de PVC sau cauciuc, in functie de numarul de conductoare. Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea superioare celei iesite din calcul.

Mai departe curentul de calcul [A] se determina cu relaţia:

I_calcul=I_abs/c₁*c₂*c₃*c₄*….c_n

unde:

c₁–tine cont de temperatura mediului ambiant si de  temperatura admisibila a conductoarelor. Pentru conductoare in cauciuc sau PVC, montate in tub sau in aer  coeficientul de corectie variaza asa ca in tabelul de mai jos pentru temperaturi care se abat de la temperatura de calcul de +25⁰ C.

c₂-tine cont de modul in care se pozeaza alaturat sau pe etaje cablurile de energie in canale de beton sau pe stelaje metalice. Nu avem pregatit tabelul  si cred ca numai o persoana da meserie are nevoie de el pentru pozarea in canale si stelaje. De obicei pozarea se face la distanta de un diametru al cablurilor la pozarea alaturata sau pe verticala.

c₃-tine cond de durata relativa de conectare a sarcinii.

c₃=0,875/ √‾Dc

unde D_c, care e durata relativa de conectare.

D_c=timpul efectiv de functionare / (timpul efectiv de functionare+timpul de repaos)

Acesta se calculează supraunitar numai in cazul conductoarelor  S_Cu>10mm² , S_Al>16mm² , precum si aunci când timpul de aplicare a sarcinii permanente este mai mic de 4 minute si durata de deconectare a sarcinii este mai mare de 6 minute.

c₄-tine cont de rezistenta termica specifica solului in care este ingropat cablul de energie si nu avem pregatit tabelul pentru postare pe sait.

Dupa aflarea curentului corectat din tabelul aratat mai sus se alege sectiunea conductorului. Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea superioare celei iesite din calcul.

Stiindu-se sectiunea conductorului, se face verificarea la caderea de tensiune. Caderea de tensiune este permisa 3% in instalatii de iluminat si 5% pentru restul instalatiilor, adica 7,2 V pentru iluminat si 12V pentru restul instalatiiilor.

Caderea de tensiune, ΔU in [V], se determina cu formula U= R I_corectat unde  R este rezistenţa conductorului calculata cu formula:

R=R₂₀(1+α*Δt)= ρl/S[1+α(t₁-t₂₀)] [Ω]

in care:

R₂₀-e rezistenta conductorului la temperatura de 20⁰C, sau la care cunoastem rezistenta conductorului

α-e un coeficient specific fiecarui material care tine cont de cresterea rezistentei odata cu cresterea temperaturii, [ 10³*⁰C].

Δ-e cresterea de temperatura de la 20⁰C la temperatura de lucru,[ ⁰C]

ρ este rezistivitatea specifica materialului  in  [Ωmm²/m],

l este lungimea conductorului, [m]. Se socoteste lungimea dus-intors a traseului.

S este sectiunea conductorului in  [mm²].

In locul  rezistivitatii  mai  e folosita conductanţa γ care este inversul rezistenţei specifice adica ρ = 1/γ sau  γ=1/ro, [1/Ω], iar   γ_Cu=56,1 [m/Ω mm²] (ptr. conductoare) si γ_Al =36 [m/Ω mm²] (ptr. Al moale). Inversul rezistenţei R este conductanţa G, adica G=1/R.

Diametrul unui conductor de cupru:  S=p*d²/4=(3,14/4)*d²=0,785*d² , iar rezitenţa poate fi exprimata ca R= 1,274*ρ* l/ d² [Ω].

Deci:

Δ U = R*I_corectat = (1,274*ρ /d²)*I_corectat= (1,274/γ*d²)*I_corectat

Daca valoare recalculata a  Δ U nu se incadreaza in valoarea impusa (procentual sau calculată in volti), se alege o sectiune imediat superioara si se reface calculul.

Trebuie precizat ca in instalaţiile de alimentare cu energie electrica pentru cladirile de locuit sau industirale, I7 prevede ca in instalatiile de prize, chiar daca din calcul reiese o sectiune mai mica decât 2,5mmp, si pentru Cu siAl se alege sectiunea minima a conductorului de 2,5mmp. Pentru iluminat sectiunea minima a conductorului impusa este de 1,5mmp pentru Cu si de 2,5mmp pentru Al.

Mai jos, din Agenda electricianuleui, E Pietrareanu, E.T. 1979,  e un tabel unde sunt aratati curentii maximali, in regim permanent, pentru cabluri cu izolatie si manta din PVC. Am considerat ca cele cu itolatiee de hârtie si manta de plumb nu sunt de actualitate si nu le-am pus aici.

Aratam mai sus  un mod de calcul tabelar automat al sectiunii minime de metal a conductoarelor electrice , pe care il puteti descarca de AICI.