Baboo Hausmeister

In  calculul al sectiunii minime de metal a conductoarelor sau cablelor, se porneste de la puterea maxima de calcul (la proiectare) sau de la puterea maxim absorbita (in exploatare).

P_calcul= K_cer*ΣP_i [W]

Unde: K_{cer <1 ,} exista in tabele alcatuite statistic pe ramurile industriale ale economiei, iar ∑P_i este suma puterilor consumatorilor sau a puterilor instalate. Daca avem un singur consumator, K_cer =1. Aceasta determina un curent I_absorbit.

Din formula:

P_calcul= U_nominală*I_absorbit

pentru tensiune continua si pentru alternativa monofazata cu consumator rezistiv, care  se modifica în :

P_calcul= U_nominala*I_absorbit *cos φ [W]

pentru consumator inductiv, si pentru tensiune trifazica se modifica in:

P_calcul= U_nominala*I_absorbit *cos φ*√¯3 [W] ,

unde:

U_nominala-tensiunea nominala a consumatorului  [V],

I_absorbit= I_CM, curentul maxim absorbit la un moment dat de puterea insatalata  [A]

cos φ este denumit factor de putere

φ e unghiul cu care este defazat(in urma) vectorul curent la consumatorul  inductiv fata de vectorul tensiune.

√¯3=1,73,

obtinem curentul maxim absorbit:

I_{abs [A]} = P_{inst [W]} / 1,73*U_{nom [V]}*cosφ

Bazele teoretice ale calculului termic al conductoarelor este dat in literatura de specialitate, dar practic fiecare producator da tabele de incarcare a conductoarelor  in functie de temperatura mediul ambiant si de temperatura maxima admisibila pentru izolaţia conductorului. In Anexa 8 din I7 /2002 prezentata alaturat, sunt aratate incarcarile maxime admisibile in regim permanent pentru conductoare de Cu si Al, pozate in tub sau aer, cu izolatie de PVC sau cauciuc, in functie de numarul de conductoare. Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea superioare celei iesite din calcul.

Mai departe curentul de calcul [A] se determina cu relaţia:

I_calcul=I_abs/c₁*c₂*c₃*c₄*….c_n

unde:

c₁–tine cont de temperatura mediului ambiant si de  temperatura admisibila a conductoarelor. Pentru conductoare in cauciuc sau PVC, montate in tub sau in aer  coeficientul de corectie variaza asa ca in tabelul de mai jos pentru temperaturi care se abat de la temperatura de calcul de +25⁰ C.

c₂-tine cont de modul in care se pozeaza alaturat sau pe etaje cablurile de energie in canale de beton sau pe stelaje metalice. Nu avem pregatit tabelul  si cred ca numai o persoana da meserie are nevoie de el pentru pozarea in canale si stelaje. De obicei pozarea se face la distanta de un diametru al cablurilor la pozarea alaturata sau pe verticala.

c₃-tine cond de durata relativa de conectare a sarcinii.

c₃=0,875/ √‾Dc

unde D_c, care e durata relativa de conectare.

D_c=timpul efectiv de functionare / (timpul efectiv de functionare+timpul de repaos)

Acesta se calculează supraunitar numai in cazul conductoarelor  S_Cu>10mm² , S_Al>16mm² , precum si aunci când timpul de aplicare a sarcinii permanente este mai mic de 4 minute si durata de deconectare a sarcinii este mai mare de 6 minute.

c₄-tine cont de rezistenta termica specifica solului in care este ingropat cablul de energie si nu avem pregatit tabelul pentru postare pe sait.

Dupa aflarea curentului corectat din tabelul aratat mai sus se alege sectiunea conductorului. Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea superioare celei iesite din calcul.

Stiindu-se sectiunea conductorului, se face verificarea la caderea de tensiune. Caderea de tensiune este permisa 3% in instalatii de iluminat si 5% pentru restul instalatiilor, adica 7,2 V pentru iluminat si 12V pentru restul instalatiiilor.

Caderea de tensiune, ΔU in [V], se determina cu formula U= R I_corectat unde  R este rezistenţa conductorului calculata cu formula:

R=R₂₀(1+α*Δt)= ρl/S[1+α(t₁-t₂₀)] [Ω]

in care:

R₂₀-e rezistenta conductorului la temperatura de 20⁰C, sau la care cunoastem rezistenta conductorului

α-e un coeficient specific fiecarui material care tine cont de cresterea rezistentei odata cu cresterea temperaturii, [ 10³*⁰C].

Δ-e cresterea de temperatura de la 20⁰C la temperatura de lucru,[ ⁰C]

ρ este rezistivitatea specifica materialului  in  [Ωmm²/m],

l este lungimea conductorului, [m]. Se socoteste lungimea dus-intors a traseului.

S este sectiunea conductorului in  [mm²].

In locul  rezistivitatii  mai  e folosita conductanţa γ care este inversul rezistenţei specifice adica ρ = 1/γ sau  γ=1/ro, [1/Ω], iar   γ_Cu=56,1 [m/Ω mm²] (ptr. conductoare) si γ_Al =36 [m/Ω mm²] (ptr. Al moale). Inversul rezistenţei R este conductanţa G, adica G=1/R.

Diametrul unui conductor de cupru:  S=p*d²/4=(3,14/4)*d²=0,785*d² , iar rezitenţa poate fi exprimata ca R= 1,274*ρ* l/ d² [Ω].

Deci:

Δ U = R*I_corectat = (1,274*ρ /d²)*I_corectat= (1,274/γ*d²)*I_corectat

Daca valoare recalculata a  Δ U nu se incadreaza in valoarea impusa (procentual sau calculată in volti), se alege o sectiune imediat superioara si se reface calculul.

Trebuie precizat ca in instalaţiile de alimentare cu energie electrica pentru cladirile de locuit sau industirale, I7 prevede ca in instalatiile de prize, chiar daca din calcul reiese o sectiune mai mica decât 2,5mmp, si pentru Cu siAl se alege sectiunea minima a conductorului de 2,5mmp. Pentru iluminat sectiunea minima a conductorului impusa este de 1,5mmp pentru Cu si de 2,5mmp pentru Al.

Mai jos, din Agenda electricianuleui, E Pietrareanu, E.T. 1979,  e un tabel unde sunt aratati curentii maximali, in regim permanent, pentru cabluri cu izolatie si manta din PVC. Am considerat ca cele cu itolatiee de hârtie si manta de plumb nu sunt de actualitate si nu le-am pus aici.

Aratam mai sus  un mod de calcul tabelar automat al sectiunii minime de metal a conductoarelor electrice , pe care il puteti descarca de AICI.

Matraguna. Belladonna, măselariţă, laur

Toate componentele acestei plante contin toxine. Plantele tinere si semintele sunt deosebit de otravitoare, provoacand greata, crampe musculare, paralizie, adesea fatale. Este una din plantele cele mai toxice gasite in emisfera vestica, din care se extrage un alcaloid, atropina folosit la dilatarea pupilelor si ca antispastic. Denumirea de belladonna(femeia frumoasa) vine de la faptul ca pusa in ochii doamnelor, pupilele dilatate le aducea un  plus de frumuseţe. Copiii se intoxica prin consumul a mai putin de trei boabe. Indigestia cauzata de o frunza de Belladonna poate fi fatala pentru un adult. In general radacina plantei este partea cea mai toxica.

Cucuta (conium maculatum)

S-ar putea să fi auzit de ea, întrucât este folosită şi ca plantă medicinală. Ea era folosită des în Grecia Antică ca metodă de execuţie, iar victima sa cea mai faimoasă este filosoful Socrate, care a suferit efectele puternicei toxine coniina. Ingerarea unor cantităţi mici de coniină (6-8 frunze sau doze mai mici de seminţe sau rădăcini) duce la deces, provocând paralizie musculară. Atunci când este folosită ca plantă medicinală – pentru rigiditatea musculară sau astm, printre altele – trebuie culeasă şi manevrată cu atenţie, întrucât neuscată este foarte toxică.

Leandrul (nerium oleander)

Această plantă este printre cele mai periculoase din lume, totuşi ea este printre cele mai folosite la decorarea grădinilor şi parcurilor, în zonele mediteraneene şi mai recent, şi la noi în ţară . Are flori superbe şi miroase extrem de plăcut, însă este extrem de toxică – frunzele, florile şi fructele conţin toate substanţele chimice denumite glicozide cardiace. Chiar şi o cantitate mică poate duce la moarte, prin provocarea stopului cardiac. Aşa că dacă aveţi copii mici sau animale în casă, evitaţi să vă cumpăraţi leandru.

Omagul (aconitum napellus)

Proprietăţiile otrăvitoare ale speciei sunt cunoscute de secole întregi. În războaie, vârfurile săgeţilor erau îmbibate cu otrava omagului. La oameni, ingerarea accidentală poată fi fatală. Planta conţine neurotoxine şi cardiotoxine, care duc, în doar jumătate de oră, la deces.

Ageratina altissima

Consumată de bovine, carnea şi laptele sunt contaminate, cauzând otrăvirea prin tremetol sau aşa numita boală a laptelui. Este, de asemenea, otrăvitoare pentru cai, capre şi oi, semnele de otrăvire la animale incluzând depresie şi letargie, secreţii nazale, salivaţie excesivă, postura corpului arcuită şi respiraţie rapidă sau dificilă. La oameni, poate duce la tremurături, vărsături, probleme intestinale grave şi chiar moarte.

Trompeta îngerului (brugmansia)

Numele provine de la florile sale superbe, mari, sub forma unor trompete. Din păcate, aceste trompete cântă sosirea în viaţa de apoi, dacă ingeraţi planta. Toate componentele ei conţin alcaloizi scopolamini tropani şi atropină, în cantităţi fatale.

Dieffenbachia

Ingerarea şi unei mici bucăţi din plantă cauzează instantaneu în gură o durere intensă. Toate părţile plantei sunt otrăvitoare, provocând senzatia de ardere intensă, iritaţie şi imobilitatea limbii, gurii şi gâtului. Inflamarea poate fi suficient de gravă pentru a bloca respiraţia, provocând decesul. Se intâlneste foarte des cultivata in casa in ghivece si probabil cel care o cultiva nu stie ce ucigas are in casa.

Ochiul crabului, abrus precatorius
Planta provine din Indonezia, unde seminţele sunt folosite adesea ca mărgele şi ca instrumente de percuţie. Seminţele sale sunt, însă, foarte otrăvitoare din cauza toxinei abrin, apropiată de cea prezentă în ricin. Abrinul dintr-o singură sămânţă mică este fatal pentru oameni.

Hippomane mancinella, ,,Micul măr al morţii’’; ,,Merişoare verzi’’
Copacului Hippomane mancinella nu îi place să fie deranjat. Dacă atingi copacul, seva sa albă îţi va provoca o reacţie alergică violentă pe piele. Daca stai sub copac în timpul unei ploi, apa care se scurge de pe el îţi va arde pielea. Consumul fructelor, care seamănă cu merele, cauzează moartea, iar lemnul nu este bun de pus pe foc, întrucât fumul produs este şi el foarte toxic.

Cerbera odollam  ,,Copacul sinuciderilor’’

Această specie de copac face parte din aceeaşi familie cu leandrul şi este şi mai toxic pentru oameni. Seminţele sale conţin o toxină denumit cerberin, care cauzează bătăi neregulate ale inimii şi apoi moartea. Planta este considerată de mulţi „arma letală perfectă”. Ea creşte, în general, în India şi în alte ţări din Asia de Sud. O singură sămânţă este atât de otrăvitoare, încât poate ucide şi animalele mari, precum bivolii.

Ricinul (Ricinus communis)

Ricinul este des folosit în medicină – cunoaştem cu toţii uleiul de ricin – dar şi în amenajarea grădinilor şi caselor din întreaga lume, deşi este cea mai otrăvitoare plante de pe Pământ – recordul său este chiar înscris în Guinness Book of World Records.Seminţele sale conţin toxina denumită ricin, iar doza letală ar fi între 4-8 seminţe. Ingerarea lor duce la senzaţii de arsură în gură şi în gât, dureri abdominale intense, diaree cu sânge, iar în 3-5 zile duce la moarte, dacă intoxicaţia nu este tratată.

foto:  www.homeopathyandmore.com

www.infogradina.ro

Sursa: Internet realitatea.net

Prelucrat de www.mesterucasei.com