Baboo Hausmeister

                     In figura de mai jos, este aratat componenta unui motor electric trifazic cu talpi detasabile (41) care se prind de carcasa 12 prin suruburile 40, este din seria ASI, cu rotorul in scurt circuit. Este cel mai raspandit tip de motor pentru actionari electrice generale, are o constructie simpla, poate fi incarcat peste sarcina nominala pe scurt timp cam cu 10% si  isi reglaza singur turatia in anumite limite, revenind la turatia nominala. Pentru ca are axa orizontala se noteaza cu  B3, iar daca unul din capacele port lagar ar fi fost cu flansa s-ar fi notat cu B5. Apoi in mod normal mai urmeaza inca un numar care reprezinta distanta de la suprafata de asezare a talpilor pana la axul motorului, iar după aceea o litera: cel mai des  S, M, L, scurt, mediu sau lung, care se refera la lungimea fierului (circuitului statoric) motorului. Toate acestea se pot afla citind placuta care este prinsa pe motor. O astfel de constructia se intalneste si la motoarele monofazice. Daca masina electrica (motorul ) ar fi lucrat in pozitie verticala, atunci litera B ar fi fost inlocuita cu litera V.             

 Motorul este alcatuit dintro carcasa de fonta sau aliaj de aluminiu (siluminiu) 12, in care se afla bobinajul statoric 45 care poate fi pentru alimentare monofazata sau trifazata. Acest bobinaj este asezat (bobinat) in crestaturile statorice  ale statorului 44 confectionat din tole ferosilicioase si este presat in carcasa 12. Rotorul 8 care in exemplu dat are caile de curent rotorice 43 scutcircuitate de inelele de scurtcircuitare 42 se sprijina pe lagarele cu rulmenti 6 si 11 care sunt montate in capacele 4 si 14. Bobinajul 45 este alcatuit din semibobine, egal repartizate pe fiecare faza, in crestaturi, dar si egal repartizate pe circumferinta statorului.

 Conectarea acestor bobine se face in stator cu ajutorul legaturilor 47 iar la cutia de borne 21 unde se afla  placa de borne 24 sunt scoase doar trei sau şase conductoare prin care se face alimentarea bobinajului. Daca sunt trei, bobonajul este construit in triunghi iar nulul este in motor, fara a fi scos afara, iar daca avem trei inceputuri si trei sfirsituri de bobinaj notate coespunzator fiecarei faze, poate fi un motor cu o singura turatie sau unul cu doua turatii prin modificarea conexiunilor Dahlander. Acestea sunt fixate pe cele sase borne ale placii de borne 24 si sunt fixate cu piulita 31cu saibele 30. Coloana de alimentare a motorului patrunde in cutia de borne 21 prin presetupa 38 este ermetic montata cu garnitura de cauciuc 37 si saiba 36 si piulita 35, iar capetele fazelor se monteaza pe bornele placii de borne si se fixeaza cu piulitele 29. Capacul cutiei de borne se monteaza prin suruburi dupa ce a fost asezata garnitura de etansare 25.  Lagarele cu bile(rulmentii) sunt montati in scuturi cu ajutorul saibei elastice 5 care se aseaza la interior, se intruduce rulmentul si apoi capacul de rulment 9. Capacele de rulment sunt prinse de capace prin suruburi  pe capacele portlagare 4 si respectiv 14. Acestea, la randul lor vor fi prinse de carcasa 12 prin suruburile 3 si respectiv 16. Capatul pe care se monteaza ventilatorul se numeste capat ventilator iar celalalt capat se numeste cap (capat) arbore: pe aici este transmisa cuplul motor si miscarea de rotatie. Ventilatorul  18 se monteaza cu ajutorul penei de constructie speciala 10 si este protejat de capacul de ventilator 19 care se fixeaza in scutul 14 prin suruburile 15. Cel mai adesea miscarea de rotatie este transmisa printro saiba de curea care este montata pe cap arbore. Pana 7 nu permite miscarea de rotatia a axului motorului fata de saiba de curea si pentru a nu iesi de pe ax se monteaza surubul 1 si saiba 2. Dar pe cap arbore poate fi si un pinion care sa faca parte dintr-un angrenaj cu roti dintate.

                    Demontarea unui motor electric se face atunci cand trebuie reparat: refacerea bobinajului ars, inlocuirea rulmentilor, inlocuirea sau completarea vaselinei rulmentilor. Mai rar se intimpla ca o cale de curent din crestatura rotorica 43, sau inelele de scurticircuitare 42 sa fie intrerupte. Pentru aceasta se dezleaga coloana electrica de alimentare a motorului, dar nu inainte de a opri tensiunea de alimentare si a se asigura ca nu e posibil ca altcineva sa cupleze motorul.  Apoi se demonteaza suruburile de fixare a motorului pe utilaj. Apoi se scoate surubul 1, saiba 2  si apoi cu ajutorul unei prese se scoate de pe cap arbore saiba de curea. Se scoate de asemenea si pana 7. Apoi se demonteaza capacul de ventilator 19 prin desfacerea suruburilor 15 si demontarea ventilatorului 18 prin scoaterea penei speciale 10. De la ambele capace (scuturi) se scot suruburile de fixare 3. In totdeauna rulmentul cap arbore se va strica inaintea rulmentului da la cap ventilator deoarece acesta ca suporta intodeauna o sarcina mai mare. Pentru a scoate rulmentii de pe ax, e nevoie de o presa de rulmenti. Acestia trebuie sa ramana pe ax, deoarece se scot mai usor de pe ax decit daca ar ramane in scuturi. Intotdeauna stringerea rulmentului in capacul de fonta sau mai nou de aluminiu, va fi mai mica decit strangerea inelului interior al rulmentului pe axul motor. Se ia motorul si se loveste pe o bucata groasa de lemn cu capul ventilator: in felul acesta are loc a miscare relativa intre capul ventilator si rulmentul 11 si va scoate scutul cap arbore de pe umarul de centrare pe carcasa. Se are in vedere ca sa fie destul spatiu intre scut si carcasa care sa permita introducerea unei chei fixe pentru desurubarea suruburilor cu care sunt prinse capacele de rulmenti, dar totodata sa nu iasa axul de pe rulment. Lasind liber capacul de rulmenti, cu grija, prin batai usoare cu ciocanul se aseaza la loc scutul cap arbore pe umarul de centrare al carcasei. In acest fel, axul motorului a intrat inapoi pe toata latimea rulmentului: lovind de aceasta data de lemnul asezat pe podea capul arbore, acesta va iesi din scutul caparbore cu rulmentul pe el. Din stator, se scoate cu grija pentru a nu deteriora capetele de bobina de pe stator, axul motorului care are pe el scutul cap ventilator. Cu presa de rulmenti se scoate rulmentul stricat si se pune cel nou. Atentie sa nu uitati capacul de rulmenti  afara: acesta se va baga pe ax, inaintea rulmetului. De obicei, prin lipsa ungerii, acest rulment se blochează si ajunge sa se invarta in capac cu totul, producand ovalizarea si largirea capacului la locasul de rulment. De obicei se poate face o randalinare a capacului, in acest fel se micsoareaza diametrul pentru a putea face o stringere pe inelul exterior al rulmentului. Nu este o reparatie care sa tina prea mult: important este ca rulmentul sa aiba ungere si sa nu se mai blocheze. Daca e cazul, cu axul scos din stator se demonteaza capacul de rulment de la scutul cap ventilator si se procedeaza ca la cap arbore.

Rulmentii folositi la motoare pot fi capsulati (pe ambele parti) sau semicapsulati, numai pe o parte. Daca se face o intretinere a rulmentilor prin indepartara veselinei vechi si ungerea lor din nou, acesti rulmenti pot sa ramina in scuturile motoarelor (capacelor), se scoate inelul de protectie al bilelor rulmentului de tabla sau de plastic, se spala cu un solvent, se usuca si se pune vaselina. Aceasta trebuie in asa fel pusa incit sa patrunda si pe cealalta parte a bilelor. Rulmentul se umple in acest fel pe 2/3 din circumferinta rulmentului, pentru ca in timpul functionarii sa nu fie aruncata afara din rulment.

Deunazi, vad o chestie aici,  interesanta, pe care  vreau sa o aprofundez, ca-mi place stilul ,,smuls, retezat si-’npuns’’ al actorului in cauza. Dar precum ala care spune ca buna ziua ti-am dat, belea mi-am gasit,  asa ca unu’ care-si da si el cu parerea pen’ca a avut prurit intrun loc intunecos, unde nu-l bate soarele niciodata si zic:  

(Pe 17 ianuarie…)

Trimis de Baboo la 20 Noiembrie 2009, ora 08:40

…daca esti nascut, dupa stiinta mea esti CAPRICORN. CAPRICORNUL duraza pana in 22ianuarie, cand incepe VARSATORUL.
Vad ca tot mai mult(redactia si autorii) puneti in eroare cititorii acestui forum…

 

Si dumnealor zic:

 

Trimis de klaudya_e la 20 Noiembrie 2009, ora 10:43

conteaza atat de mult zodia? conteaza ca e un actor desavarsit

Trimis de Ianis la 20 Noiembrie 2009, ora 11:50

Baboo, mai scapa, redactorii sunt si ei oameni. S-a corectat acum si iti multumim! Inca ceva, Yuppy nu a fost, nu este si nu va fi niciodata „forum”. Week-end placut!

Trimis de Ianis la 20 Noiembrie 2009, ora 11:54

Inca ceva, capricornul tine pana pe 19 ianuarie 🙂 a propos de erori…

Trimis de Baboo la 20 Noiembrie 2009, ora 21:31

Erare humanum est…perseverare-diabolicum

 

Trimis de Baboo la 20 Noiembrie 2009, ora 21:43

@Ianis: Asta cu ,,mai scapa si ei” este chestie de prestanta: nu e o explicatie plauzibila pentru un redactor care vrea sa FIE. Important mi se pare ca unele persoane iau de bun ceea ce citesc aici.Imi place sa fiu informat corect.Nu am timp sa verific din treisurse daca e adevarat ceea ce scrieti. Daca vreau beletristica… ma duc la biblioteca Astra unde citesc produse ale imaginatiei autorilor care le tratez ca atare.Parearea mea.
Daca nu este ,,forum” ma rog frumos, de ce mai exista buton pe care scrie,,FORUM”?
Cu stima,
Sal’tare!

Trimis de Ianis la 20 Noiembrie 2009, ora 23:45

@Baboo: dupa cum bine a mentionat Klaudya, observatia e prea putin relevanta, mai ales ca porneste cu un aer de superioritate care nu-si are rostul din moment ce ea contine greseli. Cum am mai spus, Capricornul se termina pe 19. A doua chestiune: nu vreau sa jignesc pe nimeni, insa forma corecta este „pe care le tratez ca atare”. Un om care riposteaza si nu-si pastreaza pozitia printr-o exprimare corecta nu poate fi luat in considerare. A treia chestiune: nu poti cataloga Yuppy drept forum. Daca vezi o Dacie cu volan, spui ca masina este „volan” numai pentru ca are volan? Yuppy e un pic mai complex. In plus, constructia „cititorii acestui forum” e deplasata din start. Forumul e un feature distinct, web 2.0 like, dinamic, in care utilizatorii discuta pe anumite topicuri. Aici e vorba de un articol despre Jim Carrey. Ok? Ai grija la „Erare humanum est…perseverare-diabolicum”. Repet, nu vreau sa jignesc pe nimeni. Week-end super!

Trimis de Baboo la 21 Noiembrie 2009, ora 16:10

Aveti dreptate. Mea culpa.Eu nu am posibilitatea sa revin la postare pentru a corecta dupa ce am posat, desi le vad. Asta este mea culpa. Alte saituri au un asemenea buton care permit asemenea situatii. Eu nu fac mare caz din aceasta ci din faptul ca greseli repetate pe sait, in articole, imi zdruncina credinta ca aceste informatii sunt corecte. Asa sunt cei nascuti in Capricorn, mai meticulosi, mai atenti la detaliu. Sa va dau un exemplu: ma duc la Negru la emisiune (nu ca spun, da’vreau sa zic) si tocmai despre acest actor imi pune intrebara si eu dau raspunsul din articolul Dvs., asa-i ca am dat raspunsul gresit stiindu-l de la Dvs.? Nici eu nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar asa cum am mai spus eu nu am posibilitatea sa verific informatia din trei surse.Am citit-o,am memorat-o daca ma intereseaza daca nu trec mai departe. Din pacate m-a interesat acest minunat actor de mai multa vreme si de aceea m-am oprit asupra informatiei furnizate: mai greu cu datele de nastere dar mai usor cu zodiile.
Cu stima ,
Acelasi carcotas de serviciu…
Errare…!
Sal’tare!

 Dar desigur, cand am facut afirmatia despre CAPRICORN  am spus ca ,,dupa stinta mea’’, chestiune pe care domnul redactor, nu a luat-o in seama, ca in calitatea mea de om de rand, care vine pe acest sait sa absorba cutura si informatii, ca stiinta mea  sa nu fie buna, ca aceasta stiinta tine de cultura generala pe care zilnic ,,tropai ’’ca sa o inbunatatesc. Probabil ca data de 22 ianuarie, atribuita de mine zodiei Capricorm ca termen limita, mi-a ramas in minte memorand datele ,,la fel de bune’’ cum le-as fi memorat din articolul scris de dumnealui…..Asta-i una insa alta-i alta cand scrii despre un subiect pe un sait cu circulatie, pe care l-am adoptat spre citire pentru ca la data aceea era cum era si mi-a placut, pentru ca oferea informati in care aveam incredere. Zice lumea ca am spus ceea ce am spus cu aer de superioritate. Total gresit, pentru ca eu am fost si sunt un om modest, asezat, la  locul meu. Dar, pentru ca poate ceea ce am spus, (ma rog scris), a fost citit printr-o alta prisma (a se citi orgoliu ranit oficial), sunt interpretat ca as avea pretentii, aer de superioritate.  Insa  faptul in sine poate fi despartit in doua, in adevarul afirmatiilor si in greselile gramaticale care se pot incadra impreuna  sub cupola lui ,,Errare humanum est’’, dar avand surse diferite. Erorile gramaticale ca fiind scrise ale celor create de reflexul auditiv difuzat de canalele de media vorbita (de ex.: mare majoritate a interlocutorilor incep cu DECI, cu care de fapt se trage o concluzie), dar si din cultura precara si insusita de  unii interocutori ai reporterilor. Erorile celelalte ar fi cauzate de vericitatea informatiei pe care o obtii din surse care nu sunt verificate (cum uneori din comoditate, recunosc, o fac eu) de pe net. Pentru ca informatiile pe care le-ai obtinut dintr-o carte, la vremea formarii educatiei (daca ai facut-o) mi se par mai demne de incredere, cu toate ca acum, unii vin si spun ca nu totdeauna 1+1=2. Daca esti nesigur, poti sa-i crezi. Poti fi nesigur pe unele chestii pentru ca evolueza, nu ai timp sa te actualizezi (na ca nu am scris updatezi) sa fii la curent cu schimbarile majore ale societatii, sau ale meseriei pe care o ai, sau ma rog, cu mofturile ronglezei.  Eu le consider mofturi: cred a zicea bine feciorul de casa al lui Caratase, din ,,Actorul si  salbaticii’’ : ,,Monsieur scriem monsieur şetim’’. Este un mod practic de simplificare a situatiilor pe care il facea omul de rind. Ia uite, de unde am plecat si unde am ajuns.

Titlul dvs mi se pare gresit. Gramatical. Insist pentru ca oricui i se poate intimpla, am dubii. Pentru ca numai cel cu mintea odihnita (adica unul care nu are la ce sa se gandeasca) are doar certitudini.

,,Prinde”: este imperativul, singular de la verbul ,,a prinde”. Acuma ,,prindeti” este imperativul la plural al al aceluiasi verb. ,,Prindeti-i” , este aceeasi formula de plural care indeamna sa-i prindeti pe ,,ei”, ,,’i”. Nu se stie pentru cine sa-i prindem.

Acum, avind in vedere prima cratima din indemnul din titlu ,,PRINDE-TII”, cred ca ar fi trebuit SCRIS ,,PRINDE-TI-I, ADICA SA-I PRINZI PENTRU TINE. Pai ce sa fac cu ei, eu cititorul?
Cred ca varianta corecta era: PRINDETI-I PE OAMENII MUNCII!

Uf, ce m-am mai imbarligat la neuroni si sinapse: Limba romana si braul pe sase sunt mai grele!
Sal’tare

Si mai zic ceva ca daca nu autorizeaza postarile pe sait, n-are singe-n… Si n-a avut…

Acum, cand am prelucrat linkul, cand l-am verificat sa vad daca functioneaza, am vazut titlu corectat, iar postarea de mai sus, nu a primit autorizarea pentru a ramane in sait, ramina ca dovada adresa de link permanent pe care nu a modificat-o. Probabil ca asta este practica de toleranta zero, la care suntem indemnati, ca sa te comporti ca partizanii din cel de-al doilea război mondial, care nu recunosteau nimic si de la care nu scoteai vreo informatie despre ceea ce te-ar fi interesat.contiunui lectura si peste ce dau? Iaca: 

,,Între timp, am aflat că, pe lângă organizaţiile de partid care făceau scrisori “la comandă”, au existat destui idealişti şi lingăi patologici care au scris şi au trimis astfel de idioţenii, pe care Scânteia le publica cu prioritate: Grigore de la curu’ vacii, Popescu de la sculărie, contabila Maricica, toate semnate cu nume reale.”

 

Nu sunt de acord cu atitudinea de intoleranta pe care o propovaduie autorul, pentru ca duce la extremism, situatie care nu este in concordata cu democratia.  Dar ma rog, autorul AFLA TOTUŞI cele de mai sus, dar nu afla ca Scânteia, ca organ de presa al partidului unic, pe langa multe altele, era obligat sa publice acestea si multe altele. Nu afla ca in structura organizarii partidului unic exista un secretar cu propaganda, ale carui (caror dispozitii) nu erau comentate nici de secretarul comitetului de partid al intreprinderii. Erau cei mai periculosi. Mai existau si altii la toate nivelele, dar astia erau principalii lingai patologici, care, desi sunt biodegradabili, au dainuit pana in societatea noastra si s-au raspandit in toate structurile politice ale tarisoarei noastre.

Si vin si zic si eu:

Despre idealisti as propune ca sa fie retrasi din citatul de mai sus. A aveaun ideal, face parte din fiinta umana. Poate fi platit orice pret pentru el asa cum Prometeu urca piatra de fiecare data. Este o chestie intima, pe care nu ar trebui sa o incalcam, fiind in spiritul democratiei de azi si de totdeauna. Si pentru ca veni vorba de ei, am auzit unii dintre acesti idealisti care au crezut in doctrina ,,aia” care s-au exprimat in cercuri intime: ,,Ce-am clocit si ce-a iesit”. Nsa ceva  este in neregula cu idealul care este facut public, te bati cu pumnul in piept pentru el, si vrei sa-l impui si altora.

 

Parerea mea este ca,indiferent de gradul de cultura, acestia aveau dreptul la opinie. Democratic.  Tocmai de aceea se facea votul universal, fara deosebire dintre sexe. Desigur trebuie mentionat aici,fara a face catusi de putin lobby regimului comunist, ca in Romania ( pe vremea cand se scria Rominia, sau rominesc) dreptul de vot universal a fost dat si femeilor. In momentul de fata femeile au drept de vot in Anglia? NU.

Revennons a nos muttons!. Dar aceasta opinie a lor, acelor de mai sus, proprie si personala nu putea fi publicata, asa cum nu putea fi publicata nici opinia reala a  celor care scriau. Pentru ca in documentele de partid era o democretie care i-ar fi facut invidiosi pana si pe greci.  Si pentru ca opinia lor trebuia sa poarte un nume … a trebuit sa se numeasca ,,Scanteia”. Asta disciplina de partid, nu cea de azi unde toti lingaii (ma rog, pupincuristii )s-au despartit si nu mai pot fi controlati. Ideea este ca lingaii de atunci l-au sapat pe ALA, iar ,,spiritul” lor a dainuit si s-a transformat in pupincuriistii de azi care au gasit mai multe ,,obiecte ale muncii” decat atunci. Trebuia sa fii ,,autorizat ” ca sa poti deveni lingau. Azi, pentru a deveni pupincurist e mai usor.

Mdaaaa… se pare ca m-am aprins si am ajuns la concluzia ca trebuie sa scriu si eu ceva pe aceasta tema.

Sal’tare

           Insa aici ni se spune ca nu ai cu cine vota, lucru cu care sunt de acord, dar nu sunt de acord ca Nenea Iacu a avut o dilema. E clar ca ne macina situatia si ca e greu sa alegi, dar n-am de lucru si iar ma bag in seama:

Dilema lui Caragiale te macina: “Eu cu cine votez?”
Eu cred ca gresiti spunand aceasta. Nenea Iancu nu a avut niciodata dilema aceasta. Niciodata. El a pus asta in gura Cetateanului Turmentat pentru a arata disciplina de partid care exista in gruparea de partid locala a lui Trahanache. El nu avea opinie electorala: el avea disciplina de partid, vota cu cine i se spunea. Neclaritatea lui a fost ca s-au schimbat prea repede si din scurt ,,catindatii’. Tot asa cum, unii astazi, nu au opinie electorala.
Insa, “Eu cu cine votez?”, astazi ni se potriveste NOUA, pentru ca nu stim cu cine pentru ca nu ai cu cine. Cel putin stim cu cine NU TREBUIE sa votam. Parerea mea.
Va doresc vot(m)are placuta, pentru ca totusi ma duc la vot. Asta nu ca as vrea validarea referendumului…
Sal’tare

La recentele alegeri s-a vazut ca exista inca aceasta desciplina de partid, ca nu ai  voie sa gindesti, ca nu ai  voie sa ai opinie separata fata de conducatori… Oare de unde au invatat ei asta? Pai din locurile unde au fost inainte in fostul partid unic si le aplica in viitorul partid unic. Unic, daca nu avem grija cei ca noi ca sa nu mai fie. Si mai vad niste temeri ale unei persoane, ca ungurii nu vor fi contrabalansati: eu cred ca ardelenii sunt cu capul pe umar. Si zic:

 

@mina: servus toc!

Pai daca spuneti asa… Carol Pop de Basesti si ai lui, cei care au infaptuit Unirea s-ar invarti in mormintele lor. De fapt cred ca se si misca, vazand si auzind pe cei care anunta ca nu se duc la vot. Amintiti-va de UNIO TRIUM NATIONUM, cand, in Ardeal,romanii  au fost exclusi de la vot de catre germani, unguri si secui. Iar acum ca au acest drept de vot nu il folosesc.

Pai nu?
Sal’tare!

 

Pe de alta parte….

Cineva a spus ca probabilitatea ca sa te calce un elefant in sectia de votare, in drumul dela cabina spre urna, este mai mare decit probabilitatea ca votul tau sa conteze.

Domnule Administrator!
Puneti un buton de edit pentru cazul in care postezi cu unnele greseli, ca sa poata omu’ sa se corecteze, dom’le!
Cu stima dar fara ştima,
Baboo

 Dar mai cred ca putin (nu Putin, doamne fereste!) cite putin, la fiecare vot si cu fiecare dintre voturile exprimate, vom putea sa facem ceva prin care sa ne fie mai bine, chiar daca nu am ajuns ,,sa traim bine”. 

Ei uite că nici eu nu am (încă, dar cred ca cei care au grija de mine imi vor da unul) un buton din acesta. Se pare ca este nevoie de un program pentru acest buton. Or, pentru mine cred ca asa ceva este o investitie mare si nu ma bag. Înca. Asta nu-nseamna ca sunt unul care am butoane de la care sa fiu actionat, dar am o mana (din doua) care incepe sa nu ma mai asculte la apasat tastele, dar nu ma las si ma bag si eu in seama, caci daca nu ma bag eu, cine sa ma bage si pe mine in seama? Pe mine, cel caruia incepe sa i se spuna bancul cu Adam. Dar după cum zicea un mare ,,hitru” (am evitat sa scriu hatru deşi trebuia hâtru) de pe sticla zilelor noaste, sunt si eu un BOU, pentru ca, cita D-sa pe altcineva: ,,Numai un bou poate să fie consecvent!” Raman si eu consecvent valorilor educationale pe care le-am primit de la mandra scoala romaneasca si de la cei sapte ani de-acasa: ,,Copile, cand dai binete unui om (buna ziua cum ar veni tradus din română în română), inseamna ca prima data iti dai tie binete (iti dai respect) si apoi celui caruia ii dai binete.” Dumnezeu sa-i ierte si sa-i hodineasca pe cei care s-au dus, cu voie si fara voie. Doamne-ajuta.

 

 PS. La ora  la care am terminat aceasta postare, se stiu cei care merg in turul doi. E unul aici, care n-are nici traditie, nici principii ci are doar totalitarism si este adeptul lui Machiavelli: Divide et impera, dicton care a fost dovedit cu succes pana acum.  Un vechi proverb chinezesc spune ca daca ai smuls buruiana, trebuie sa te asiguri ca ai scos si radacinile.  Asigurati-va!

                        Ideea de a face un pat supraetajat, mi-a venit in momentul cind nu am mai incaput in patul dublu al dormitorului: eram doi adulti si doi copii marisori. Si asta inconditiile unui apartament cu doua camere si un dormitor mic. Am vrut de asemenea, ca in acest pat sa poata sa doarma si un adult: copii cind vor fi mari. In acest sens am folosit saltelele de la dormitorul dublu, care aveau un cadru de lemn, erau construite pe arcuri si aveau dimensiunile de 80x200cm. In acest sens ideea era ca picioarele patului sa se impaneze intre tavan si podea.  Accesul in partea de deasupra  se face cu o scarita confectionata din acelasi lemn din care sunt confectionate lateralele patului: pin ucrainian.                               

                    Astfel un stilp este alcătuit din teava metalica 1 la capetele careia au fost sudate la un capat piulitele 2. La celalalt capat, in locul unde intra stiftul de centrare si montaj 8. In piulita 2 se insurubeaza surubul 3 care are capatul hexagonal 4 pentru cheie fixa, dar care are si un stift de centrare care intra in talpa 5, de asezare pe tavan. La capatul celalt al piciorului de pat care poate fi denimit si stilp, este talpa de asezare 7 care este practic construita la fel ca talta de asezare pe tavan: si in ea intra un stift de centrare 8. Pe stilp sunt asamblate prin sudura doua coltare confectionate din tabla de 12mm, in al caror virf, frumos racordate la laturile exterioare au fost gaurite cite o gaura mai mare cu 1/2mm decit diametru tevii. Apoi se indepărteaza partea cu virful coltarului, aproximativ la un unghi de 90 de grade de la varf. Acestea au fost facute in acest fel pentru a centra piesele exact la locul de sudura si totodata pentru a micsora deformarea la asamblare prin sudura. Insa, inainte de a le suda, pe toate cele opt bucati de coltare au fost date cite patru gauri filetate cu M6, cite doua pe fiecare latura a coltarului, in acestea fiind fixate cele doua laturi confectionate din cornier care se monteaza aici pentru a construi patul. Mai mult despre filetare aveti AICI. Se introduce teava in aceste gauri si daca, aceste coltare nu sunt corect sudate, la aceeasi inaltime pentru fiecare nivel, exista posibilitatea ca laturile lungi  ale patului 10 si laturile scurte ale patului 12 sa nu fie in acelasi plan, iar cand se va aseza salteaua aceasta se va deforma. La fiecare capat ale acestor corniere (10 si 12),  cu aripile egale de 40mm, se vor da (in deplina corelare cu gaurile de la coltare) cite doua gauri, care apoi se vor ovaliza pe un diametru paralel cu lungimea cornierelor. Aceasta va permite o mai usoara asamblare, la un unghi de 90 grade a ramei in care se va aseza salteaua cu rama de lemn. Pe cornierele care formeaza laturile lungi ale patului, se mai dau cite patru gauri (sau ma rog de cite considerati ca e nevoie) , in concordanta cu diametrele umerilor de centrare de centrare de pe cepii 11 care sunt aratati in detaliu in figura de mai sus. Acestea gauri se dau la distante bine determinate, pentru ca cepii 11 sa fie sudati  in asa fel incit lateralele patului sa poata fi asamblate interschimbabil. Sau daca doriti face ca fiecare laterala a patului sa fie montata numai pe aceeasi parte. Pe laturile scurte, cepii de asamblare ai lateralelor se sudeazî in exteriorul cornierului si au o alta forma constructiva. Vom arata mai tirziu cum se construiesc si lateralele. Cepii 11, pe lateralele patului 10, fiind introdusi in gaurile corespunzatoare, (vezi schita de mai sus unde e arata DETALIU CEP) se sudeaza numai pe capetele diametrele de centrare, de pe aripa orizontla a cornierului, avind grija sa fie paraleli cu aripa verticala a cornierului si perpendiculari pe aripa orizontala a cornierului. Fiecare muchie a cepului, trebuie tesita la un unghi de 45 de grade si sa aiba o latime de 2mm, iar pregatirea de sudura (locul unde se sudează cepul) se face la acelasi unghi si o latime de 5mm. După ce a fost construita balustadele, in pozitia reglata după balustrada se va mai da inca cite doua hafturi laterale cepului, pentru consolidare. Este delicata aceasta operatie, deoarece de ea depinde modul si usurinta cu care se scot lateralele patului.

                   Lateralele sunt facute dintrun suport confectionat din teava, pentru fiecare laterala in parte, pe care se poate monta scandura sau orice alt fel de material pe care il aveti. Eu am montat niste scandura de pin ucrainian, care are specificul ca nu prea are noduri si are fibra fina si paralela. Prinderea scandurilor de tevi se face cu suruburi torban si piuluta M6. Astfel, se taie pentru fiecare cep, care este pe laturile patului, cite o bucata de teava la  lungimea dorita in asa fel incit sa fie putin mai mica decit dorim sa iasa inalta laterala. Eu am ales a teva usoara cu grosimea peretelui de 1mm si diametrul de 12mm. Nu trebuie sa fie prea gros  pentru ca va lua din suprafata de asezare a saltelei. Daca scandura care se monteaza pe laterala este dintr-o singura bucata, este bine ca inaltimea tevii sa fie pina la inaltimea saltelei. Apoi, cele patru capete opuse celor care sunt bagate in cepi, se unesc printr-o alta teava sudata de fiecare teava si care este corespunzatoare ca lungime cu distanta dintre prima si ultima teava. Probabil ca dupa sudura acestor tevi scoaterea din cepi se va face cu greutate: trebuie scoase fiecare teava in parte si cu ajutorul unei pile, se largeste usor fiecare teava, spre partea unde este nevoie. Apoi, asa cum am aratat mai sus, in lateralul cepilor se mai dau inca doua hafturi pentru consolidarea lor. Se corecteaza eventualele bavuri si se indeparteaza stropii de sudura.

                    Dupa asamblarea cadrului si vopsirea lui, am constatat ca nu pot ca sa apropii patul de perete de perete, din cauza cercuieli de la parchet, dar si datorita si diametrului talpii de asezare a stilpului patului. Pentru ca in partea de jos a patului nu am mai pus o laterala lunga, mi-au ramas material si din ele am confectionat cate o etajera, pe latura lunga, asa cum se vede din figurile alaturate. Aceasta ajunge pani in perete si pe ea se pot aseza carti sau alte obiecte. Inainte de a monta patul, am confectionat opt rondele din pisla pe care le-am asezat sub talpile inferioare si superioara pentru a nu deteriora parchetul si tavanul.

                     Dupa o perioada de timp am costruit sub pat niste sertare pentru lenjeria paturilor si alte lucruri ale copiilor. Acestea gliseaza pe caile de rulare 13 si pe niste cornier indoit dintabla de 1,5mm care sunt prinse pe aceste sertare (lazi). Desigur ca nu am mai gasit sortimentul de lemn pe care l-am folosit la balustrade si am fost nevoit sa le constriesc din materialul pe care l-am avut: brad. Exista pentru fiecare sertar cite doi rulmenti, 6072RS, care sunt montati asa cum este arata in figurile alaturate. Unul e montat in partea din fata a caii fixe de rulare 13, ruleaza pe el cornierul de tabla indoita cel din figura din stinga si este prins pe calea de rulare fixa 13. Celalalt este cel din dreapta, este prins in spatele sertarului, sub cornierul de tabla si ruleaza pe calea de rulare fixa 16.  El trebue montat fata de calea de rulare la aceeasi distanta la care esste intre partea de jos a rlmentului si latura de jos, orizontala,  a U-ului caii de rulare fixe.  Rulmentul de pe pat impreuna cu calea de rulare (doua simple si doua duble) a fost cofectionate  si montate anterior pe pat cu surub si piulita. Apoi au fost confectionate sertarele impartind convenabil spatiul, am ales ca sertarul din mijloc sa fie mai mare si potrivit lenjeriei de pat, iar cele doua laterale mai mici.

Imediat dupa 1989, când regimul comunist a cazut, multi români din diaspora au inceput sa se intoraca in tara. Poate sperau intr-o viata mai buna de cat cea pe care au gasit-o ,,dincolo’’, poate erau doborâti de nostalgie sau poate sperau sa recupereze ceea ce comunistii le-au luat. Nu stiu, banuiesc doar. Insa, cei care ramasesera in tara, neputinciosi, sau poate la varsta la care statutul de transfug nu li se parea o idee buna, sau poate lasi, sau poate urmariti de nesansa au infundat puscariile staliniste şi apoi comuniste care erau cel mai adesea administrate de psihopaţi, sau poate simpli cetateni care au stat la cozile interminabile din fata alimentarelor, tuturor acestora li se parea ca sunt mai indreptatiti sa detina anumite functii sau avantaje in noua societatea care se punea la cale, daramand tot ceea ce apartinuse Societatii Socialiste Multilateral Dezvoltate ,,construita’’ de comunisti, fie ca era un lucru bun bun sau un lucru rau. Sau ma rog, sa nu-i lase pe cei dintai, cand pareau mai buni ca ei, sa ocupe aceste functii. Si atunci, cand toate argumentele erau epuizate, se apela la suprema intrebare-argument:  ,,Ce-ai facut dumneata în ultimii cinci ani, ai mancat dumneata salam cu soia, ca noi?’’ Acum, la douăzeci de ani de la revolutie, avem certitudinea ca soia din mezeluri, pura, nemodificata genetic,  este cel mai sanatos aditiv. Sanatatea ne este atacata fara sa stim de aceste subtante din mezeluri. Suntem şi ceea ce mancam, se aude tot mai des cand se aduce vorba despre mancare. Însa un vechi proverb asiatic spune ca ne sapam mormantul cu dintii. Mai jos, aratam cateva retete industriale de mezeluri.

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai scăzută din Europa, asta şi pentru faptul că românii nu se arată preocupaţi de ceea ce pun în farfurie.

Slănină multă şi injecţii cu apă

          În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, a parizerului şi a crenvurştilor. Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele „premium”, ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul. E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.

 

Departe de „mâncatul sănătos’’

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele „eco”, sunt pline de chimicale. Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: „Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici”. Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs. Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă. Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase.

„Românii s-au obişnuit să cumpere apă la preţ de carne. În ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului în oase. Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii”, spune Gheorghe Mencinicopschi.

 

Etichetele fără valoare

Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: „Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun . Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate”. Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. „Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul”, explică Gheorghe Mencinicopschi. Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam. „Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar că n-are ce căuta într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi.

 

Bolile care ne urmăresc– AMENINŢĂRI

Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza. „Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai urâte forme de cancer – cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.

 

Cârnaţi Cabanos: 44% CARNE  

Conţine: carne de porc inferoară – cu slănină şi şorici – 44%, carne de vită – 16%, faină de soia – 40%. Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri – dextroză, lactoză, colorant natural: carmin, conservant – nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.

 

Cârnaţi de porc: 60% CARNE

Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural – carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul, măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică. Nitriţii (de sodiu sau de potasiu) in cantitate mai mare de 1 gram la 1kg de sare, provoaca cancerul. Daca in magazin sau in piata la tarani vedeţi un produs a carui carne nu este rosie, nu are o culoare rosie sau rosiatica, frumoasa ci un maro inchis la culoare, sa stiti ca acel produs nu are nitriti.

 

Cotlet de porc: 60% CARNE

Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5–1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină specială cu ac. Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi, potenţiatori de gust.

Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă. Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.

 

Leberwurst: 62% CARNE

Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%, organe – inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanţi, amidon de cartofi. Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C. Un leberwurst „tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100 de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece zile. Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.

 

Parizer de porc: 80% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, proteină vegetală, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin). După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate. În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu utilaje speciale. Această pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase.

 

Salam de vară : 60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară – adică ceea ce se poate relucra din picioare, gât – mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imită gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr. Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile. În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.

 

Pastramă: 40% SARAMURĂ

Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate. Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de gust.

Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene hidrocarburi – cele policiclice aromate.

 

Şuncă de porc: 70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) – proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant – carmin. Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare. Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.

Sursa: IE