Baboo Hausmeister

Montarea Elementelor din BCA

Elementele din BCA sunt utilizate la realizarea peretilor exteriori, . Elementele din BCA sunt livrate in pachete paletate sau paletizate, care sunt protejate cu o folie protectoare impermeabila.

Manipularea se face cu macarale echipate cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau aruncarea elementelor din BCA.
Diversele operatii necesare pentru realizarea constructiilor cu elemente din BCA (manipulare, prelucrare, montare, finisare, etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata

Depozitarea se va face la punctul de lucru, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, locuri amplasate plat si orizontal. Reazemele acestora vor fi din materiale tari.

La depozitare se interzic urmatoarele :

-îndepartarea materialului protector al pachetelor;
-depozitarea elementelor armate pe inaltimi mai mari de 2,40 m ;
-suprapunerea pachetelor paletizate cu elemente nearmate.

Personalul de lucru trebuie instruit in cunoasterea urmatoarelor probleme :
-particularităţile BCA-ului ;
-particularităţile materialelor auxiliare ;
-condiţiile specifica de lucru cu acest material.

Calitatea elementelor din BCA se va verifica in ceea ce priveste :

-aspectul ;
-dimensiunile ;
-capacitatea portanta
-certificatele de calitate
-marcarea pachetelor.

Montarea elementelor din BCA se va în ordine face dupa :
-hidroizolarea soclului
-montarea elementelor structurii de rezistenta
-executarea îmbinărilor elementelor de structură
Elementele din BCA se vor fixa mai intai provizoriu de structura de rezistenta pana la executarea prinderilor si imbinarilor definitive.
Detaliile, piesele de prindere, imbinare şi tipul monoliltizarii vor fi poziţionate şi precizate prin proiect.
Pentru asigurarea deplasării in timpul acţiunilor seismice, rosturile orizontale care despart panourile portante de cele autoportante nu vor fi prevăzute cu mortar adeziv, ci cu chit elastic.
Tamplaria si obiectele sanitare se vor fixa cu suruburi pentru lemn, prevazute cu dibluri din plastic. Gaurile se vor executa cu burghie, freze si dispozitive speciale specifice elementelor din BCA.
La alegerea soluţiilor de finisaje interioare si exterioare, se vor respecta prevederile reglementarilor în vigoare.
Lucrările de finisaj se vor executa numai dupa terminarea lucrarilor de montaj la interior si exterior, de reparatii a unor defecte, curatire, slefuire a elementelor din BCA şi a rosturilor şi la o temperatura a mediului ambiant (interior si exterior) de cel putin 15oC.
Pe suprafetele pregatite si reparate, se aplica o amorsa, gletul de netezire in doua straturi (manual sau mecanizat), iar dupa uscare (24 ore) se vor aplica vopsitoriile.

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele:

-asigurarea documentelor de executie;
-verificarea calitatii privind trasarea pozitiei elementelor de constructii;
-verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;
-instruirea personalului in executarea lucrarilor;
-dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
-racorduri de energie, apa şi alte utilitati.

Mortarele se utilizeaza pentru realizarea zidariilor si tencuielilor pe elemente de constructii din beton, BCA, suporţi de zidarie, inlocuitori de caramida.

Compozitia, prepararea si transportul mortarelor
In compozitia mortarelor intra urmatoarele materiale:

a)Liantii care sunt:
-var hidraulic;
-var pasta
-slam de carbid (poate inlocui pasta de var) cu densitatea si consistenta corespunzatoare. Slamul de carbid trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in normativele in vigoare.

b)Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice în vigoare.
c)Agregate (de regula nisip natural de cariera sau de rau) care poate fi inlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale. Proportia in care se vor utiliza în amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se un continut de cel putin 50% nisip natural, nisipul de mare (care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normele în vigoare), se poate utiliza numai la mortarele de zidarie si de tencuieli avand marca 25.
Granulozitatea trebuie sa se incadreze in limitele prevederilor tehnice.
d)Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipul de mortar si felul lucrarii.
e)Aditivi
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa, se recomanda sa se utilizeze plastifiantul mixt DISAN – dozarea se va face pe baza de incercari.

Ca accelerator de priza se utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau var-ciment recomandate mai ales pe timp friguros.
Intarzietorii de priza se utilizeaza numai pe baza unor prescriptii speciale.
Conditiile de utilizare si proportiile in care se folosesc aditivii sund numai cele din prevederile tehnice ale acestora.

Dupa domeniul de utilizare si lucrabilitate, respectandu-se conditiile tehnice prevazute de normativele in vigoare, compozitia mortarelor difera si ele se impart în :
-mortare pentru zidarie
-mortare pentru tencuieli

Mortarele pentru zidarie sunt caracterizate prin marca. Marca reprezinta o valoare conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice ale mortarului pus in opera.

Alegerea tipului de mortar de zidarie utilizat se face de catre proiectant, care va tine cont de urmatoarele :
-solicitarile la care sunt supuse partile respective de constructie ;
-materialul si grosimea zidariei ;
-umiditatea mediului interior si exterior;
-conditiile specifice ale regiunii si constructiei (seismicitate si mod de exploatare).

Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi de tencuiala trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.

a)Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli se va face de catre proiectant, care va tine cont de uirmatoarele :
-felul lucrarii ;
-umiditatea mediului exterior si interior ;
-materialele pe carfe se aplica tencuiala.

b)In functie de aceste elemente, se stabilesc urmatoarele :
-tipul mortarului ;
-marca mortarului ;
-marimea si natura agregatelor.

Stratul vizibil al tencuielilor – tinciul – se va executa dintr-un mortar care are aceeasi compozitie ca a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var si de nisip fin.

Pentru gleturi se utilizeaza :
-pasta de ipsos – utilizabila si pentru profile ;
-pasta de var ;
-slam de carbid cu adaos de ipsos.

Pentru prepararea mecanizată a mortarelor se utilizeaza următoarele utilaje:
-malaxoare cu amestecare fortata;
-betoniere cu cadere libera.

Conditiile de utilizare si proprotiile in care sunt folosite adaosurile trebuie respectate conform prevederilor tehnice.
Pentru obtinerea unor mortare mai omogene, se recomanda ca varuil pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var.
Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare se va respecta conform prevederilor tehnice ale cartii tehnice a utilajului de preparat, dar nu va fi mai puţin de 45 secunde de la introducerea ultimului component ; aceasta se va majora dupa caz, cum ar fi :
-utilizarea de aditivi şi adaosuri ;
-perioade de timp friguros ;
-utilizarea la betonul de support a agregatelor cu granule mai mari de 31 mm ;
-betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la o intrerupere a prepararii mortarului mai mare, este obligatorie spalarea tobei betonierei cu apa amestecata cu pietris.

Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a mortarului în buncar-tampon va fi de maxim 20 minute.
Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Descarcarea mortarului se va face in dispozitive special amenajate, care sa permita transportarea si punerea in lucrare a mortarelor cat mai rapid si cat mai comod.
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normelor in vigoare privind executarea zidariilor si a tencuielilor.

Controlul calitatii mortarelor
Activitatea de control a calitatii mortarelor cuprinde urmatoarele :
a)Cu scopul evitarii punerii in opera a unui mortar necorespunzator, se fac următoarele determinari:
-lucrabilitate ;
-temperatura ;
-densitate aparenta ;
-continut de aer oclus.

b)Cu scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare, imediat dupa inregistrare, se face analiza urmatoarelor rezultatle :
-rezistenta la compresiune ;
-densitate la vârsta de 28 zile;

c)Rezultatul calitatii mortarului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces-verbal incheiat intre beneficiar si executant.

sursa: reparatorul.blogspot.com

Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarilor. Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din proiectul de organizare de santier .
In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul betonului, precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucrarilor se face in conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre beneficiar si proiectant catre constructor facindu-se in baza unui proces – verbal semnat de cele trei parti.
Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare, care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor conform planului proiectului.

La cofraje se verifica
•exactitatea pozitiei axelor;
•concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea pozitiei axelor stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor; corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren; orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor;
•etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci, hirtie de sac, carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare;
•montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor;
•stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajul) distributia popilor la distante corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor, contravintuirea popilor,etc.

La armaturi se verifica:
•exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile proiectului;
•existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton
•indreptarea barelor indoite sau deplasate
•curatirea barelor de murdarie,rugina,etc.

Conditiile impuse betonului
Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau L3/L4 (T3 sauT3/T4 conf NE 012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de100+_20 mm.
Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012/99.
Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8 respectiv C20/25 conf.NE 012. Dimensiunea max. a granulei de agregate va fi de 16 mm. si se va utiliza platifiant, garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate. Compozitia betonului este cea stabilita prin reteta de preparare anexata prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre laborator de incercari materiale autorizat de ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0.5 l./100 kg. ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer, creste gradul de impermeabilitate dar si intirzietor de priza si este livrat in solutie gata preparata.
In aceasta situatie pentru a nu intirzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu aceleasi calitati dar care nu intirzie priza. Reteta nu se modifica din punt de vedere al granulometriei agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-1.5 l. la 100 kg.ciment.
Cimentul ufilizat va fi de tip II 32.5R cu care s-au efectuat probele preliminare.
Pentru toate materialele ce se pun in opera se va respecta frecventa de incercari impusa de NE-012/1999 Anexa VI.1.
Avind in vedere importanta lucrarii se vor recolta probe atit la statia de betoane cit si la locul de punere in opera dupa cum urmeaza:

Statia de betoane
a)Ciment pentru lotul ce se va utiliza
-Starea de consevare
-Timpul de priza conf.SREN 196-3
-Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf.SREN 196-1
-Se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile
b)Agregate
-Granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80
-Umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cite ori este necesar.
c)Aditiv
-Se vor examina datele inscrise in certificatu de calitate emis de furnizor.
d)Beton proaspat
-Se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88
-Se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.
e)Beton intarit
-Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a gradului de impermeabilitate(cite 6 epruvete)

Locul de punere in opera
a)Beton proaspat
-Se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la viecare transport conf. STAS 1759/88
-Se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.
b)Beton intarit
-Se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de impermeabilitate la 28 de zile (cite 6 epruvete)
Transportul betonului
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.
Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare.
Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:
10^oC<30^oC=50 minute
t<10^oC=70 minute
La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp, neadmitindu-se depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei.
Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).

Punerea in opera a betonului
Turnarea betonului se va face toate pregatirile necesare.
Betonul se va pune in opera cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi.
Incarcarea benelor se face direct din mijlocul de transport,autobetoniere;
Incarcarea benelor din mijlocul de transport se face asezind alaturat cite doua sau mai multe bene, situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in prealabil intr-un loc accesibil mijloacelor de transport.
Inainte de incarcarea benei cu beton:
– verifica starea de curatenie a benei
-verifica clapeta de inchidere a gurii de descarcare care trebuie sa fie inchisa.
Dupa incarcarea benei cu beton:
– semnalizeaza coborirea cirligului macaralei
– leaga bena in cirlig
– semnalizeaza ridicarea benei
Ridicarea benei de la sol se va face lent,pina ajunge in pozitia verticala, pentru a evita deversarea betonului.
Manevrarea benelor la locul de punere in opera a betonului se face de doi muncitori dintr-o pozitie laterala benei.
Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere de la pozitia inchis la deschis.
Dupa golirea completa a benei:
– se aduce clapeta de inchidere la pozitia „inchis”
– se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru
– se coboara bena la locul de incarcare
Asezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei.
Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii,bena se va spala cu un jet de apa sub presiune.Saptaminal sau ori de cite ori este nevoie se va verifica functionarea angrenajelor si lagarelor sistemului de inchidere al clapetei.Se vor curata si se vor unge cu unsoare consistenta.
In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei,acestia se vor curata cu spaclu si cu dalta.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.Nu se va lovi bena cu obiecte dure.
Calitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse de caietele de sarcini elaborate de proiectant.
Pentru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cit mai mult de nivelul de turnare.Cantitatea de beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in functie de volumul lucrarii.
Pentru turnarea betoanelor in stilpi, pereti, grinzi, se apropie cit mai mult jgheabul benei de cofrajul elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare indicatiilor tehnologice deplasind bena in lungul elementului (pereti, grinzi).
In cazul benelor cu furtun,acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cit mai mult inaltimea de cadere a betonului.
Pentru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca betonul in mod fractionat in cantitati mici,deplasind bena cu ajutorul macaralei astfel incit sa se acopere placa sau tronsonul de placa ce trebuie turnat.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.
Nu se va lovi bena cu obiecte dure.

Transportul betonului pentru turnarea cu bena
Transportul betonului pentru turnare cu bena se poate face cu:
– autobasculante
– autoagitatoare
– autobetoniere
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.
Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare,basculante in functie de cerinte.
Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:

In organizarea transportului betonului cu autobetoniere se pot evidentia doua sisteme (in functie de capacitatea de transport).
1.- cu autobetoniere de 5,0 mc – in acest caz este rational ca descarcarea betonului sa se faca la mai multe puncte de lucru.
2.- cu autobetoniera de 3,2 mc – in acest caz este rational ca descarcarea sa se faca integral la un singur punct de lucru.
Operatiile tehnologice la punctul de lucru se vor face astfel:
-se descarca in doua bene (0,8 mc) jumatate de cantitatea de beton
-se toarna in obiect continutul celor doua bene (in acest timp autobetoniera stationeaza in santier si malaxeaza betonul ramas in toba)
-se descarca restul de beton in aceleasi bene
Este necesara sincronizarea comenzilor pentru beton la punctele de lucru care primesc beton de la aceeasi betoniera.
Este indicata dotarea autobetonierelor cu aparate de emisie-receptie pentru mentinerea legaturii permanente cu statia de betoane si santiere.
In cazul transportului betonului cu autobetoniere sau autobasculante trebuie sa se tina seama de urmatoarele conditii:
-transportul amestecului proaspat trebuie facut in minimum de timp,ca in acest interval sa nu inceapa priza cimentului
-drumurile pe care urmeaza a se face transportul trebuie sa fie de calitate buna pentru evitarea socurilor,zguduiturilor,etc.
-conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).
Utilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este macaraua.
Operatiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele:
-prinderea benei in cirligul macaralei
-ridicarea benei pe primii metri de inaltime
-deplasarea pe verticala cu bena in cirlig (la suprastructuri)
-deplasarea pe orizontala a benei si rotirea bratului
-coborirea benei pina la apropierea punctului de turnare a betonului
-turnarea betonului
-ridicarea benei
-manevre pentru pozitionarea benei
-dezlegarea benei din cirligul macaralei

Tehnologia turnarii betonului cu autobetoniera
Domeniul de utilizare:
In anumite conditii,turnarea betonului se va face direct din autobetoniera:
– pentru lucrari de fundatii
– pardoseli
– platforma
– ziduri de sprijin
– lucrari subterane
Tipuri de autobetoniere folosite si fabricate la noi in tara:
– autobetoniere 12 AB1 – cap.3,2 mc
– autobetoniere 19 AB4 – cap.5,5 mc
– autobetoniere 19 AB5 – cap.6,0 mc
In cazul turnarii betonului direct din autobetoniera ca utilaj auxiliar se vor folosi jgheaburi,conducte,etc.pentru lucrarile de adincime.
Pregatirea lucrarilor conditiile impuse betonului(lucrabilitate,verificarea calitatii),transportul,controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului,masurile NTS si PSI sunt aceleasi cu cele prevazute in cazul tehnologiei turnarii betonului cu bena.

Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior pervibratoare, durata optima de vibrare fiind de 5-30 sec. Vibrarea se considera terminata atunci cind:
-betonul nu se mai taseaza
-nu mai apar bule de aer la suprafata betonului
-suprafata devine orizontala si lucioasa
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm. in stratul anterior compactat.
Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1,0m in cazul de fata butelia se va introduce la mijlocul panoului si stinga-dreapta la o distanta de 30 cm. fata de montant.Butelia se va introduce pe verticala si nu inclinat si se va avea in vedere ca racirea acesteia se face in beton,fapt pentru care la schimbarea zonei se va opri functionarea convertizorului.

Tratarea betonului dupa turnare
Dupa turnare betonul trebuie protejat impotriva urmatorilor factori:
-uscari premature datorita radiatiilor solare si avintului
-antrenarea pastei de ciment datorita ploilor
-diferentelor de temperatura din interiorul betonului
-temperaturi scazute sau inghetului
-eventuale socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura
Principalele metode de protectie sint:
-mentinerea cofrajelor(nu este cazul decit la interior)
-acoperirea cu materiale de protectie,mentinute in stare umeda
-stropirea periodica cu apa
-aplicarea de pelicule protectoare
Durata de tratare depinde de conditiile de mediu,calitatea amestecului de beton si agresivitatea mediului.In functie de acesti factori conf.NE 012/1999 variaza intre 1 si 14 zile.

sursa: reparatorul.blogspot.com

Este foarte usor sa distingi parchetul de linoleum sau hartia de piele , insa diferentierea fibrelor textile nu este un lucru atat de simplu. Aceasta dificultate porneste in primul rand de la faptul ca numeroase materiale artificiale si sintetice cauta sa imite pe cat posibil pe cele naturale , deci fibre textile perfect asemanatoare ca aspect , pot fi complet deosebite din punct de vedere al naturii lor.

Unele dintre ele rezista la unii dizolvanti , altele nu. Mai mult , exista tesaturi foarte sensibile chiar la apa , pe care nu o suporta , asa este cazul brocartului (tesatura din fibre de matase naturala sau artificiala , combinate , pentru decor , cu fire de metal ) si frescoului ( tesatura de lana , din fire subtiri , si nu prea deasa).

Iata de ce se considera ca , pentru a efectua o indepartare corecta a petelor este necesar sa se cunoasca nu numai natura acestora , dar sa se stie cu precizie si despre ce material textil este vorba.

Fibrele folosite la fabricarea materialelor textile , in cea mai mare parte , sunt de natura organica. Se pot clasifica dupa urmatoarea schema:

Fibre textile:– vegetale
– naturale :
– animale

– artificiale ( din palmieri naturali)
– chimice
– sintetice (din palmieri sintetici )

Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se supune la flacara un fir sau cateva fire atat din batatura , cat si din urzeala , din materialul care ne intereseaza . rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei.

Bumbacul , inul , canepa , iuta , rafia ( fibre naturale , de origine vegetala ) ard repede , cu flacara , degajand un miros de hartie arsa , se se transforma intr-o cenusa alba , inconsistenta.
Lana , parul de capra , mohairul , parul de camila ( fibre naturale , de origine animala) ard lent , locul arderii scanteiaza si fibra arsa lasa un scrum rigid ( sub forma unui fir negru , intortocheat) dar sfaramicios. Mirosul este neplacut , de corn ars. Lana , in comparatie cu bumbacul , inul , canepa , iuta si ramia , nu rezista la actiunea substantelor alcaline.

Matasea naturala ( fibra naturala , de origine animala ) se recunoaste usor dupa aspect , are luciu si fosnet caracteristic, arde ca si lana cu miros de corn ars , locul aprins se umfla , formand o mica gamalie.

Lana artificiala prezinta insusiri asemanatoare lanii naturale . La ardere emana acelasi miros caracteristic de corn ars , iar firul ars prezinta o gamalie sfarmiciasa. La fabricarea tesaturilor textile insdustriale se foloseste in amestec cu lana naturala.