Arhivă

Arhivă pentru mai, 2008

Spalatorul si chiuveta

Spalator_ Spălătorul este un obiect sanitar care serveşte la spălatul vaselor, sunt montate în bucătării şi în mod obişnuit sunt confecţionate din fontă emailată sau tablă de inox. Ca formă constructivă, spălătorul 2 poate fi ca formă costructivă dublu, (ca în figura alăturată) simplu sau cu suport lateral pentru vase, picurător. Sunt echipate cu ventil de scurgere cu dop de oprire a apei şi deci are un orificiu 9 de preaplin , o scurgere 8 de preaplin, un sifon de plumb dublu 4 care evacuează apele uzate în conducta de evacuare 5. Acesta e prevăzut cu dopul de curăţare 6. Montarea bateriei de amestec 1 (sau a robinetului de serviciu 1)se face de obicei pe peretela o înălţime de un metru iar robinetul de trecere 7 se montează la 52 de cm, ca la chiuvetă şi lavoar. Fixarea spălătorului se face pe console fixate cu şururi de fixare 3 sau printr-o rama de lemn de care este prinsă chiuveta care tebuie să fie prevăzută cu nişte găuri speciale de prindere pe ramă.

Chiuvetă vedere laterala cu sectiune prin zid Chiuveta este un obiect sanitar care este montată în bucătării, spălătorii, garaje, etc., cu ajutorul şurubului fixat în diblu 2, este confecţionată din fontă emailată. Mai nou poate avea si senzori pentru deschiderea apei. Distanta la care se montează se alege  astfel încât marginea de sus a chiuvetei să fie la 80 cm de la nivelul podelei, ca de altfel si spalatorul sau lavoarul. Chiuveta 3 poate să aiba şi picurător şi mai nou se poate fi confecţionată şi din tabă de inox. În figura alăturată avem reprezentată în secţiune o chiuvetă al cărui robinet de serviciu 1 trebuie să fie montat la înălţimea de 115 cm iar robinetul de trecere 8 , tot la distanţa de 52 cm ca şi la lavoar. Dacă există posibilitatea de alimentare cu apă caldă în locul robinetului se poate monta pe perete o baterie de amestec. Sifonul chivetei 4 era confecţionat din plumb sau mai nou dintr-o ţeavă de plastic gofrată. Neavând dop de blocare a scurgerii apei, chiuveta nu are orificiu şi condută de preaplin şi poate să nu aibă ventil: ventilul este înlocuit de o sită iar pe partea cealalta o nervură mai înaltă şi groasă realizată din turnarea chiuvetei. Acesta este filetat corespunzător ca să poată fi montat cu piuliţă olandeză sifonul, iar dacă e din plumb are şi un capac de curăţare, 5. Conducta de canalizare este cea notată cu 6, iar ţeava de alimentare cu apă este pozată în perete. Chiuveta cu picurător din fontă emilată sau inox, poate avea ventil de care se poate monta un sifon de fontă emailat.

Bateria de amestec

Scaunul bateriei de amestec 9Bateria de amestec este o Scaun baterie de amestec4armătură care permite obţinerea unui amestec de apă la temperatura dorită prin deschiderea sau închiderea robinetelor de apă caldă sau apă rece. În pricipiu, în funcţie de construcţie şi destinaţie, acestea au 2-3 robinete, au un cioc pentru scurgerea amestecului dintre apa caldă şi apa rece spre obiectul sanitar, precum şi 2-3 racorduri spre apă rece, apă caldă şi duş. Robinetele au rolul de a deschide şi închide alimentarea cu apă caldă, rece sau amestecată şi de a o dirija spre consumator. Ele se aseamănă din punct de vedere constructiv şi funcţional cu robinetele obişnuite de lavoar. În figura de mai sus sunt reprezentate câtva baterii de amestec pentru menaj montată pe lavoar a şi montată pe perete b, pentru baie cu duş flexibil c şi pentru cazanul de baie sau boiler d.
Aceasta din urmă are o construcţie specială care permite ca funcţionarea boilerului electric sau a cazanului de baie să nu fie sub presiune ci la presiunea atmosferică. Scaunul bateriei de amestec aratat in figura de mai sus, se uzează cu timpul şi-combinat cu deformarea (tasarea) si înbătrânirea garniturii duce la imposibilitatea de a mai etanşa bateria.  Eliminarea acestuir de fect prin corectarea scaunului cu o freză special construită se poate vedea AICI.

Ventilul

Aceste armături îmbracă marginea orificiului de scurgere a obiectelor snitare, permite scurgerea apelor uzate prin sifon spre conducta de evacuare a apelor uzate. Permite de asemenea legarea conductei de preaplin la unele obiecte sanitare (căzi, spălătoare, etc.) cu conducta de evacuare a apei uzate. În figurile alăturate avem diferite tipuri de vevntile. Astfel, în figura este simbolizat un vetil de lavoar, în figura b un ventil pentru cadă şi în figura c este reprezentat un ventil pentru WC. Acestea ar reprezenta cele mai importante tipuri de ventil. Semnificaţia din figurile ală turate este urmatoarea: 1 este dopul prin care este obturată scurgerea apei, 2 este orificiul de scurgere al prea plinului, 3 este corpul ventilului, 4 este piuliţa de strângere, 5  este garnitura de etanşare, 6 este piuliţa olandeză iar 7 este scurgerea, legătura cu sifonul.
 

 

 

 

 

 

  

 

Categories: Instalatii sanitare Tags: ,

Cazanul de baie, simplu

Este cea mai simplă instalaţie de preparare şi acumularea apei calde menajere (ACM) cu avantajul de a fi o construcţie simplă şi nu necesita o manevrare şi o întreţinere pretenţioase. În figura de mai jos vom arata construcţia şi funcţionarea acestui cazan. Pentru producerea căldurii necesare în soba 3 se pot arde combustibili solizi (lemn sau cărbune, brichete de talaş sau paie) dar şi gazul metan cu ajutorul arzătorului 4. Dacă arzătorului i se aduc modificările corespunzătoare (micşorarea diuzei) se poate folosi şi o butelie de aragaz. Aceasta trebuie să nu fie amplasată în baie ci într-o incintă alăturată, bine aerisită. Dezavantajul acestui cazan este ca are un randament scăzut mai ales dacă fumul este colectat printr-un singur coş de fum 2 ca în figură. Prin mărirea numărului de trasee ale fumului prin cazanul 1, se mareşte suprafaţa de transfer a căldurii şi astfel se înbunătăţeşte şi randamentul. Cazanul poate fi confectionat din cupru (dacă e construcţie mai veche), tablă de oţel emailată sau tablă de inox. De obicei, legătura dintre cazan şi coşul de cărămidă este făcută printr-un coş metalic. Daca şi acestuia i se măreşte numărul de fumuri, baia, unde de obicei este ampasat cazanul, se va încălzi mai bine. Alimentarea cu apă rece a bateriei 9, se realizază cu conducta 10 şi prin robinetul de trecere 11. Prin deschiderea robinetului de apă caldă al bateriei, de fapt se face admisia apei reci în partea de jos a cazanului pe traseul a, iar dacă se deschide robinetul de apă rece apa va merge pe traseu lindicat cu b. Prin încălzire, apa pierde din densitate şi se ridică în partea de sus a cazanului. Datorită presiunii din reţea, apa admisă în cazan ca cauta să iasă pe singura cale liberă, conducta de apă caldă 5 din partea superioară. Bateria care este de o costrucţie deosebită, dacă robinetul de duş este deschis, va permite curgerea apei calde pe traseul d arătat în figură şi prin ţeava 8. Dacă apa este prea caldă atunci prin deschiderea robinetului de apă rece, apa pătrunde în bateria de amestec pe traseul b micşorând temperatura apei. Dacă se închide robinetul de duş, atunci apa rece va urca în sus prin ţeava 8, se va amesteca la ieşirea din ţeava 5 vamerge prin ţeava 6 şi va funcţiona duşul. Este demn de reţinut, că acest cazan, prin ţevile 5 , 6 şi 8 comunică cu atmosfera, deci nu se poate face suprapresiune prin supraîncălzirea apei. Pericolul de deteriorare al cazanului poate apare după un timp mai îndelungat de funcţionare al cazanului 1 care poate duce la evaporarea apei din el. Dacă este construit din cupru, atunci prin scăderea nivelului apei în cazan acesta se poate dezlipi, deoarece este cositorit. Înainte de a aprinde focul în asfel de cazane, este bine să ne asigurăm dacă nivelul apei în cazan e maxim: se deschide robinetul de apă caldă şi dacă vine apa prin ţeava 8, înseamnă că e plin. Acesta se poate goli, atunci cînd lipseşte apa rece în reţea şi fără să ne dăm seama de aceasta, deschidem robinetul de apă caldă. Această situaţie poate fi prevenită prin montarea unei clapete de sens, pe conducta de alimentare 10, după robinetul de trecere. Aceasta, dacă e montată corect (săgeata de pe clapetă trebuie să coincidă cu sensul de curgere al apei) nu va permite golirea accidentală a cazanului.