Arhivă

Arhivă pentru mai, 2008

Stiti sa respirati corect? (1)

Unul din capitolele majore ale metodei yoga, este respiratia corecta, care a fost inclusa in ,,Pranayama” sau stiinta energetizarii organismului prin diferite cai naturale. Metoda s-a raspindit in India dupa metoda ,,gura la ureche” si a dat loc la multe confuzii in rindul practicienilor europeni. Pe parcursul vietii, calitatile respiratorii cu care ne nastem, sunt uitate, mai mult de femei si mai putin de barbati. Raminerea in urma a musculaturii respiratorii la pubertate fata de restul musculaturii, chiar in cazurile cu o educatie fizica corespunzatoare, este un lucru evident. Pericolul este marit in conditiile in care numarul orelor de educatie fizica in programa scolara a scazut dramatic, la una pe saptamina, iar de multe ori in cadrul acestei ore se joaca doar fotbal, ca e mai comod pentru profesorul de sport.
E bine sa intelegem ca aceasta pierdere a calitatii respiratorii, innascute, provine din socurile permanente fizice sau psihice pe care le suporta in primul rind respiratia indeosebi in procesul muncii cu osebire in domeniul cuvintului gindit, scris vorbit sau muzicalizat in diverse forme. In acest fel respiratia sufera anumite modificari ale ritmului, cu modificari importante ale muschilor respiratori, principali sau auxiliari, interni sau externi. Acestia duc la modificari ale repartizarii pe sistemul nervos central al nivelului de oxigen, bioxid de carbon sau azot, care e cel mai mare consumator de oxigen, sau in ultima instanta a glandelor endocrine, in speta a tiroidei, stimulata prin miscarile toracice.
Munca pe scaun constituie una din cauzele deformarii respiratiei, fiind strins legata de pozitia vicioasa a coloanei vertebrale si de circulatia deficitara in membrelor inferioare datorata pozitiei sezind cu picioarele apropiate, sub scaun.
Cea dintai masura este corectarea pozitiei coloanei vertebrale, asezarea pe scaun trebuie sa se faca fara incordari ale toracelui, care obosesc si scurteaza durata pozitiei corecte. Partea abdomenului de sub ombilic, trebuie permanent usor retractata cu efect de dilatare a toracelui, dar necontractat. Asezarea pe scaun se va face cu regiunea subfesiera, pe partea dintre anus si organul genital, cu fesierii usor incordati, ceea ce nu oboseste. Daca va veţi aseza pe anus, acesta se va lenevi datorita presarii vaselor sanguine si va favoriza atit indoirea coloanei in aceasta zona, spondiloza, discopatia lombara, constipatia. Nu stati cu picioarele apropiate caci a fost in detrimentul intregului organism. Umerii vor fi trasi usor in spate, iar cind scrieti sa nu-i ridicati si nici nu incordati coatele. Daca lucrati cu o tastatura, e bine daca aceasta este pozitionata in prelungirea antebratelor (antebratul facind cu bratul un unghi de noua zeci de grade), iar incheieturile mainii se poata sprijini pe suportul tastaturii. Este necesar ca din cind in cind sa va relaxati mainile pe genunchi si sa observati senzatia inviorarii circulatiei, se produce o dilatare fina a palmelor si degetelor simtind dupa oarecare antrenament pulsatia singelui in degete si in palme.
Dupa citeva zile de autocontrol al pozitiei corecte pe scaun, actul respirator este rezolvat intr-o foarte mare proportie, se va incepe si controlul respiratiei, a observarii si autodirijarii inspiratiei, expiratiei, rarirea ritmului respirator si a pauzei respiratorii, faze care sunt diferite in exercitiul de oxigenare profunda sau in respiratia cotidiana, frecventa, controlata si ea periodic.
Categories: Sanatatea ta Tags: ,

Motorului electric trifazic: functionare.

În principiu un motor electric trifazat, prin bobinajul aflat pe stator si care este alimentat cu un curent trifazic, produce un cimp magnetic invirtitor . Acesta induce la rindul sau in bobinajul rotorului un curent electric defazat fata de curentul statoric. Acest curent rotoric produce la rindul sau un cimp magnetic invirtitor care interactioneaza cu cimpul statoric, producind miscarea rotorului. Rotorul motorului poate fi alcătuit din bobine sau din spire aflate in scurtcircuit in care ia nastere curentul rotoric. Constructia motorului in speta trifazic o vom arata intr-o alta postare. Iata mai jos cum functioneaza motorul electric, la care rotorul este înlocuit cu o bilă, cu o teava sau o tabla de aluminiu rolata. In aceste rotoare improvizate iau nastere niste curenti turbionari, (vagabonzi) care produc cimpul rotoric care se afla in interactiune cu cel statoric.

Motorul electric trifazic: conexiunea bobinelor

Motorul trifazic: Conexiunea bobinelor in stea_Asa cum reiese din denumire, pentru a functiona, acest motor trebuie alimentat cu un curent si o tensiune trifazica.In România, Retelele Simetrice Trifazate, furnizeaza o tensiune intre faze de 380 V si intre faza si nul 22o V, iar fazele sunt notate cu R, S şi T. Odata cu intrarea in UE, acestea s-au adaptat cerintelor europene: tensiunea intre faze este de 0,4 kV, iar tensiunea monofazata este de 230 V. Mai pot fi notate si cu L1, L2 si L3. Identificarea unui conductor ca fiind faza se face cu un creion de tensiune sau prin măsurarea faţă de un potenţial pe care îl ştim sigur ca fiind nul si unde vom masura o tensiune de 220 sau până la 240 volţi. Doua conductoare se identifica ca fiind faze tot cu un creion de tensiune si daca sunt faze diferite între ele vom măsura 380 sau 400 volţi. Daca e aceeasi faza vom avea tensiune nula. Procedeul de identificare este acelasi si pentru trei Motorul trifazic: Conexiunea în triunghi_conductoare care presupunem ca sunt faze. Nu putem sa identificam care este L1 sau L2 sau L3 ci numai succesiunea fazelor intro anumita ordine-spre dreapta, cu un aparat special construit pentru a arata succesiunea fazelor. La punerea in functiune a unui consumator trifazic  succesiunea trebuie sa fie spre dreapta, in acest fel motoarele se vor roti firesc, spre dreapta.  Exista si alte sisteme (in SUA, de exemplu) in care tensiunea intre faze este de 220V iar cea dintre dintre faza si nul este de 127 V. Insa raportul dintre tensiunea de fază si cea monofazica este tot 1,73.Mai jos, in cele ce urmeaza vom arata modul de conectare al bobinelor unui astfel de motor si modificarea turatiei unui astfel de motor prin modificarea numarulaui de poli. Desigur vorbim despre un motor trifazic, cu rotorul in inscurtcircuit, care nu are decit infasurari statorice. Marcarea extremitatilor infasurarilor Motorul trifazic: Conexiune triunghi Dahlander_motoarelor este facuta coform STAS 3530-71 (sau EN 60034-8), prin care cu ajutorul unei litere insotita de cifre arabe de aceeasi marime, este este indicata functia si caracterul infasurarii care trebuie marcata. Pentru conexiunile Dahlander, numerele de cod se trec ca prefixe ale notatiilorcu litere, in sensul cresterii turatiei. Inceputurile de bobine, se noteaza cu U V W sau U1 V1 W2, iar sfirsiturile de bobine cu X Y Z sau U 2 V2 W2. De obicei sunt scoase afara din bobinajul motorului sase fire, cite doua pentru fiecare bobina. Daca punem un ohmetru intre ele vor da continuitate doua cite doua: inceput si sfirsit de infasurare. Aceasta bobina propriu-zisa, poate fi alcatuita din mai multe bobine mai mici denumite generic semibobine, care sunt inseriate in motor iar afara sun scoase doar doua fire: inceputul si sfirsitul. Aceste semibobine sunt repartizate circular, simetric pe Motorul trifazic: Conexiune dubla stea Dahlander_stator si sunt asezate in ancoşe (crestaturile din lungul statorului). Pentru motoare care sunt construite pentru modificarea numarului de poli, se mai pot scoate inca trei conductoare  din locul de inseriere al semibobinelor de pe faze. Conexiunea stea este prezentata in figura a unde este aratata  notarea si legarea bobinelor in stea: sfirsiturile bobinelor se leaga la un loc iar alimentarea se face prin capetele celelalte ale fiecarei bobine, cite una pe fiecare faza. Daca din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire, inseamna ca legarea laolalta a sfirsiturilor bobinelor a fost facuta in interiorul motorului si afara au fost scoase doar inceputurile bobinelor. Acest fel de motor nu poate fi pornit prin pornirea stea-triunghi. Este o metoda economica de rebobinare a unui motor. Conexiunea triunghi este prezentata in figura b unde este aratata notarea si legarea  in triunghi a Motorul trifazic: Conexiunea Dahlander stea dubla-stea_bobinajului motorului electric trifazat. Ceea ce trebuie de retinut este ca intr-o masina electrica, pentru ca sa se poata insuma cimpurile magnetice generate de bobine, trebuie inseriate inceputul unei bobine cu sfirsitul celeilalte bobine. Altfel aceste cimpuri se scad si are loc o incalzire a masinii electrice, avind o functionare anormala. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a sti care sunt unele si care sunt altele, daca placa de borne este sparta sau pierduta, bobinatorul va scoate din bobinaj un tip de capete ale bobinelor pe o gaura a carcasei iar celalt tip de capete ale bobinelor pe o alta gaura a carcasei. In figura c este aratata conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dublă stea, care reprezinta turatia mica. La aceasta conexiune, la cutia de borne sunt scoase

Aparat petru evidentierea succesiunii fazelor intrun sistem trifazic.

Aparat petru evidentierea succesiunii fazelor intrun sistem trifazic.

tot sase fire ale conexiunii bobinelor. Cele notate cu 1U, 1V, 1W, corespund acestei conexiuni in care alimentarea se face pentru triunghi, motorul avind o turatie n rot/min. In figura d, este aratata conexiunea dubla-stea prin care se obtine marirea turatiei prin micsorarea numarului de perechi  poli ai motorului. Dupa cum se vede, punctele in care erau alimentate bobinele in figura c, sunt puse laolalta, iar alimentarea se face prin punctele 2U, 2V, 2W. In acest fel motorul nostru va avea acum o turatie 2 n rot/min. Aceasta conexiune are loc si cu o crestere a cuplului de la 1 la 1,8. Avandu-se in vedere cuplul constant, aceasta conexiune este mai des folosita pentru antrenari la care cuplul de pornire e mare si nu trebuie sa scada in viteza mare. Exista si alte tipuri de conexiuni Dahlander, dar triunghi dubla-stea si stea dubla-stea sunt cel mai des folosite. In figura e este prezentata stea dubla-stea, are un cuplu mai mic la turatia mai mica iar un cuplu unitar la turatia mare conexiunea

Motorul trifazic: Conexiunea stea. Bornele_Alaturat aratăm cum se fac practic conexiunile lMotorul trifazic: Conexiunea triunghi.Borne_a placa de borne pentru conexiunea triunghi si pentru conexiunea stea. Placa de borne este protejata in cutia de borne care este inchisa ermetic cu ajutorul unei garnituri, cu o presetupa si cu un capac prins in suruburi. Aici 1, reprezinta placa de borne care este turnata din ebonita si incorporeaza bornele 2. Poate fi si de un alt material dar trebuie sa reziste la temperatura, sa nu se topeasca pentru ca exista posibilitatea ca, din cauza unui contact imperfect sa se produca incalzirea placii de borne, sa se topeasca si sa faca un scurtcircuit. Conexiunile intre capetele bobinelor care sunt fixate cu papuci pe bornele 2 se fac cu ajutorul ecliselor din tabla de alama 3. Pe bornele U 1, V 1, W 1, se vor lega firele electrice ale cablului de alimentare a motorului. In cutia de borne, linga placa de borne, se mai afla si un surub de legare la masa. Intrarea cablului de alimentare in cutia cu borne se face cu ajutorul unei presetupe corespunzatoare, care protejaza mecanic cablul si inchide ermetic cutia de borne.

Conexiunile bobielor pentru un motor trifazic alimentat monofazic sunt aratate AICI.

Despre vectori si operatii cu vectori

Un vector este o marime matematica sau fizica care este determinat de o valoare numerica, o unitate de masura, un punct de aplicare si o directie. Valoarea numerica si se mai numeste si scalar: ea poate avea un numar real care poate sa nu aiba un sistem de referinta. In figura a avem reprezentat un vector notat cu F1, iar deasupra este o mica bara care ne arata ca notatia F1 este un vector. Acest gen de notatie, daca este intilnit in interiorul unei formule, ne spune ca in formula respectiva se opereaza cu vectori. Daca in locul acestei denumiri, vom avea 5daN, adica scalarul 5 insotit de unitatea decanewton, vom avea o forta. In figura b, avem doi vectori F1 si F2 care prin compunere cu regula paralelogramului dau rezultanta R care are acelasi punct de aplicatie cu cei doi vectori iar sensul de dat de vectorul cel mai mare. Prin virful unui vector, ducem o linie paralela cu celalt vector. La fel si la celalt vector; in intersectia acestor linii va fi virful rezultantei care va avea punctul de aplicare al celor doi vectori care se compun. In figura c avem un alt exemplu unde pentru a obtine rezultanta se translateaza (se misca pe aceeasi directie) F1 pina cind are acelasi punct de aplicatie cu F2 si se compun ca in figura d. Descompunerea unui vector se poate face in mod invers decit la compuere valoarea scalarului pentru fiecare componenta depinzind de unghiul a respectiv b sau respectiv a pe care rezultanta R il face cu directiile de descompunere. In exemplul de mai jos aratam cum se descompune forta pe care o greutate G o genereaza stând pe o polita in consola, greutate care face cu vectorii componenti unghiul a si respectiv b.
Categories: Teorie Tags: