web analytics
Acasă > Constructii > Turnarea betonului

Turnarea betonului

Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarilor. Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din proiectul de organizare de santier .
In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul betonului, precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucrarilor se face in conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre beneficiar si proiectant catre constructor facindu-se in baza unui proces – verbal semnat de cele tre
i parti.
Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare, care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor conform planului proiectului.

La cofraje se verifica
exactitatea pozitiei axelor;
concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea pozitiei axelor stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor; corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren; orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor;
etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci, hirtie de sac, carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare;
montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor;
stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajul) distributia popilor la distante corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor, contravintuirea popilor,etc.

La armaturi se verifica:
exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile proiectului;
existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton
indreptarea barelor indoite sau deplasate
curatirea barelor de murdarie,rugina,etc.

Conditiile impuse betonului
Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau L3/L4 (T3 sauT3/T4 conf NE 012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de100+_20 mm.

Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012/99.

Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8 respectiv C20/25 conf.NE 012. Dimensiunea max. a granulei de agregate va fi de 16 mm. si se va utiliza platifiant, garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate. Compozitia betonului este cea stabilita prin reteta de preparare anexata prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre laborator de incercari materiale autorizat de ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0.5 l./100 kg. ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer, creste gradul de impermeabilitate dar si intirzietor de priza si este livrat in solutie gata preparata.

In aceasta situatie pentru a nu intirzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu aceleasi calitati dar care nu intirzie priza. Reteta nu se modifica din punt de vedere al granulometriei agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-1.5 l. la 100 kg.ciment.

Cimentul ufilizat va fi de tip II 32.5R cu care s-au efectuat probele preliminare.

Pentru toate materialele ce se pun in opera se va respecta frecventa de incercari impusa de NE-012/1999 Anexa VI.1.

Avind in vedere importanta lucrarii se vor recolta probe atit la statia de betoane cit si la locul de punere in opera dupa cum urmeaza:

Statia de betoane
a)Ciment pentru lotul ce se va utiliza

-Starea de consevare

-Timpul de priza conf.SREN 196-3

-Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf.SREN 196-1

-Se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile

b)Agregate

-Granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80

-Umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cite ori este necesar.

c)Aditiv

-Se vor examina datele inscrise in certificatu de calitate emis de furnizor.

d)Beton proaspat

-Se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88

-Se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.

e)Beton intarit

-Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a gradului de impermeabilitate(cite 6 epruvete)


Locul de punere in opera
a)Beton proaspat
-Se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la viecare transport conf. STAS 1759/88
-Se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C.
b)Beton intarit
-Se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de impermeabilitate la 28 de zile (cite 6 epruvete)
Transportul betonului
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.
Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare.
Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:
10oC<30oC=50 minute
t<10oC=70 minute
La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp, neadmitindu-se depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei.
Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).


Punerea in opera a betonului

Turnarea betonului se va face toate pregatirile necesare.
Betonul se va pune in opera cu bene cu deschidere laterala si jgheaburi.
Incarcarea benelor se face direct din mijlocul de transport,autobetoniere;
Incarcarea benelor din mijlocul de transport se face asezind alaturat cite doua sau mai multe bene, situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in prealabil intr-un loc accesibil mijloacelor de transport.
Inainte de incarcarea benei cu beton:
– verifica starea de curatenie a benei
-verifica clapeta de inchidere a gurii de descarcare care trebuie sa fie inchisa.
Dupa incarcarea benei cu beton:
– semnalizeaza coborirea cirligului macaralei
– leaga bena in cirlig
– semnalizeaza ridicarea benei
Ridicarea benei de la sol se va face lent,pina ajunge in pozitia verticala, pentru a evita deversarea betonului.
Manevrarea benelor la locul de punere in opera a betonului se face de doi muncitori dintr-o pozitie laterala benei.
Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere de la pozitia inchis la deschis.
Dupa golirea completa a benei:
– se aduce clapeta de inchidere la pozitia „inchis”
– se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru
– se coboara bena la locul de incarcare
Asezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei.
Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii,bena se va spala cu un jet de apa sub presiune.Saptaminal sau ori de cite ori este nevoie se va verifica functionarea angrenajelor si lagarelor sistemului de inchidere al clapetei.Se vor curata si se vor unge cu unsoare consistenta.
In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei,acestia se vor curata cu spaclu si cu dalta.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.Nu se va lovi bena cu obiecte dure.
Calitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse de caietele de sarcini elaborate de proiectant.
Pentru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cit mai mult de nivelul de turnare.Cantitatea de beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in functie de volumul lucrarii.
Pentru turnarea betoanelor in stilpi, pereti, grinzi, se apropie cit mai mult jgheabul benei de cofrajul elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare indicatiilor tehnologice deplasind bena in lungul elementului (pereti, grinzi).
In cazul benelor cu furtun,acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cit mai mult inaltimea de cadere a betonului.
Pentru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca betonul in mod fractionat in cantitati mici,deplasind bena cu ajutorul macaralei astfel incit sa se acopere placa sau tronsonul de placa ce trebuie turnat.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care impiedica curgerea betonului,se introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.
Nu se va lovi bena cu obiecte dure.


Transportul betonului pentru turnarea cu bena

Transportul betonului pentru turnare cu bena se poate face cu:
– autobasculante
– autoagitatoare
– autobetoniere
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component.
Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare,basculante in functie de cerinte.
Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza:

10oC<30oC

50 minute

t<10oC

70 minute

In organizarea transportului betonului cu autobetoniere se pot evidentia doua sisteme (in functie de capacitatea de transport).
1.-
cu autobetoniere de 5,0 mc – in acest caz este rational ca descarcarea betonului sa se faca la mai multe puncte de lucru.
2.-
cu autobetoniera de 3,2 mc – in acest caz este rational ca descarcarea sa se faca integral la un singur punct de lucru.
Operatiile tehnologice la punctul de lucru se vor face astfel:
-se descarca in doua bene (0,8 mc) jumatate de cantitatea de beton
-se toarna in obiect continutul celor doua bene (in acest timp autobetoniera stationeaza in santier si malaxeaza betonul ramas in toba)
-se descarca restul de beton in aceleasi bene
Este necesara sincronizarea comenzilor pentru beton la punctele de lucru care primesc beton de la aceeasi betoniera.

Este indicata dotarea autobetonierelor cu aparate de emisie-receptie pentru mentinerea legaturii permanente cu statia de betoane si santiere.
In cazul transportului betonului cu autobetoniere sau autobasculante trebuie sa se tina seama de urmatoarele conditii:
-transportul amestecului proaspat trebuie facut in minimum de timp,ca in acest interval sa nu inceapa priza cimentului
-drumurile pe care urmeaza a se face transportul trebuie sa fie de calitate buna pentru evitarea socurilor,zguduiturilor,etc.
-conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).
Utilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este macaraua.
Operatiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele:
-prinderea benei in cirligul macaralei
-ridicarea benei pe primii metri de inaltime
-deplasarea pe verticala cu bena in cirlig (la suprastructuri)
-deplasarea pe orizontala a benei si rotirea bratului
-coborirea benei pina la apropierea punctului de turnare a betonului
-turnarea betonului
-ridicarea benei
-manevre pentru pozitionarea benei
-dezlegarea benei din cirligul macaralei


Tehnologia turnarii betonului cu autobetoniera
Domeniul de utilizare:

In anumite conditii,turnarea betonului se va face direct din autobetoniera:
– pentru lucrari de fundatii
– pardoseli
– platforma
– ziduri de sprijin
– lucrari subterane
Tipuri de autobetoniere folosite si fabricate la noi in tara:
– autobetoniere 12 AB1 – cap.3,2 mc
– autobetoniere 19 AB4 – cap.5,5 mc
– autobetoniere 19 AB5 – cap.6,0 mc
In cazul turnarii betonului direct din autobetoniera ca utilaj auxiliar se vor folosi jgheaburi,conducte,etc.pentru lucrarile de adincime.
Pregatirea lucrarilor conditiile impuse betonului(lucrabilitate,verificarea calitatii),transportul,controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului,masurile NTS si PSI sunt aceleasi cu cele prevazute in cazul tehnologiei turnarii betonului cu bena.


Compactarea betonului

Compactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior pervibratoare, durata optima de vibrare fiind de 5-30 sec. Vibrarea se considera terminata atunci cind:
-betonul nu se mai taseaza
-nu mai apar bule de aer la suprafata betonului
-suprafata devine orizontala si lucioasa
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depaseasca 3/4 din lungimea buteliei, iar la compactarea stratului urmator butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm. in stratul anterior compactat.
Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1,0m in cazul de fata butelia se va introduce la mijlocul panoului si stinga-dreapta la o distanta de 30 cm. fata de montant.Butelia se va introduce pe verticala si nu inclinat si se va avea in vedere ca racirea acesteia se face in beton,fapt pentru care la schimbarea zonei se va opri functionarea convertizorului.


Tratarea betonului dupa turnare

Dupa turnare betonul trebuie protejat impotriva urmatorilor factori:
-uscari premature datorita radiatiilor solare si avintului
-antrenarea pastei de ciment datorita ploilor
-diferentelor de temperatura din interiorul betonului
-temperaturi scazute sau inghetului
-eventuale socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura
Principalele metode de protectie sint:
-mentinerea cofrajelor(nu este cazul decit la interior)
-acoperirea cu materiale de protectie,mentinute in stare umeda
-stropirea periodica cu apa
-aplicarea de pelicule protectoare
Durata de tratare depinde de conditiile de mediu,calitatea amestecului de beton si agresivitatea mediului.In functie de acesti factori conf.NE 012/1999 variaza intre 1 si 14 zile.

sursa: reparatorul.blogspot.com

Categories: Constructii Tags: ,
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.
Trebuie să fii logat pentru a povesta un comentariu.