web analytics

Arhivă

Post Tăguit cu ‘placa de borne’

Cum se identifica o masina electrica rotativa

Informatiile despre o masina rotativa, despre caracteristicile unui motor, se obtin intotdeauna din placuta care este prinsa cu patru nituri, pe motor. Daca aceasta placuta lipseste, este mai greu sa aflam datele care ne intereseaza: turatia trebuie masurata cu un turometru, gabaritul se afla. In general, pentru seriile de motoare cu utilizare generala, pe un gabarit sunt maxim trei puteri care se pot construi. Asa cum am aratat si in alte locuri din acest sait, gabaritul se noteaza de exemplu cu un numar urmat cel mai adesea (pentru motoarele de uz general) de  literele S, M, L.  Numarul exprima distanta de la planul de asezare al motorului la axul motorului, iar literele lungimea fierului magnetic, scurt, mediu si lung. Se mai pot intalni si literele V, pentru carcasa mai lunga si litera Y, pentru o carcasa si mai lunga. Cunoscand aceasta distanta, folosind un tabel de standarde, masurand turatia motorului cu un turometru, se poate identifica datele primare ale motorului: puterea, iar curentul il putem masura (in gol sau in sarcina). In general, curentul de mers in gol este cam 40% din curentul nominal. Din tabele se poate afla curentul de pornire, stiind ca Ip=6÷8 In. Aceasta in cazul in care nu are eticheta. Dar pe linga casa omului normal si obisnuit, nu se pot gasi in functiune motoare de putere prea mare, ma gandesc la valoarea de 10 kW. Cunoscand aceste aspecte tehnice se poate dimensiona coloana de alimentare, aparatajul necesar pentru pornirea si functionarea motorului. De asemenea aceste motoare pot sau nu pot fi alimentate in monofazic si cu functionarea in monofazic sau trifazic obtinut din monofazic.

Placuţa unui motor

         In eticheta de mai jos vom arata datele care se inscriu despre o masina electrica rotativa. In fiecare spatiu numerotat de mai sus se vor inscrie niste informatii despre masina electrica rotativa, informatii care sa inlesneasca alegerea lor de catre proiectantii de actionari electrice.

 

1.    Aici se inscrie marca de fabrica si denumirea intreprinderii producatoare.

2.    Aici vom gasi tipul masinii, forma sa constructiva, tipul de protectie climatica conform standardelor in vigoare.

3.    Felul curentului se inscrie folosindu-se urmatoarele semna conventionale:

       – pentru curentul continuu;

       1~ se foloseste pentru curentul alternativ monofazat;

       2~ pentru curentul alternativ bifazat;

       3~ se marcheaza   curentul alternative trifazat;

       6 ~  se foloseste la marcarea curentului hexafazat;

        -/~  se foloseste pentru marcarea comutatricei;

       ¯~, adica minus deasupra lui tilda, este pentru curent continuu si alternativ.

4.    Aici se inscrie modul de lucru pentru care este destinata masina, folosindu-se urmatoarele presurtari:

G-pentru generator; M-pentru motor; C-pentru comutatrice; F-pentru compensator de faza; E-pentru regulator de inductie.

5.    Numarul seriei de fabricatie la fabrica producatoare

6.    Anul fabricatiei.

7.    Conexiunea infasurarii statorului la masini de curent alternativ, asa cum este aratat mai jos.

8.    Tensiunea nominala, in volti.

9.    Curentul nominal, in amperi.

10.           Puterea nominala care av fi exprimata in:

-kW sau W la toate motoarele, generatoarele de curent continuu si generatoarele asincrone;

-kVA sau VA la generatoarele asincrone si compensatoarele de faza sincrone.

11.           Unitatea de masura care a fost inscrisa puterea (kW,W,kVA, sau VA)

12.           Serviciul nominal tip de lucru al masinii.

13.           Factorul de putere numai  la masinile de curent alternativ.

14.          Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele semne conventionale: ← antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; → orar, in sensul acelor de ceasornic. La masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.

15.          Turatia nominala a masinii, in rot/min.

Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul ei se poate calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel  s= (n1-n2) / n1, unde n1 este turatia campului magnetic invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p, unde f este frecvanta tensiunii de alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii

16.           Frecventa nominala, in Hz.

17.            -Indicatia ,,Excitatie’’ sau ,,Exe.’’la masinile de curent continuu, la masinile sincrone si la comutatrice.

          -,,Rotor’’ sau,,Rot.’’ La masinile de inductie cu inele de contact.

18.           Modul de conectatie al masinilor de curent continuu si  la comutatrice, folosind prescurtarile: I– pentru excitatie separata, independenta; D- pentru excitatie in derivatie; S. Pentru excitatie in serie; C- pentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare a infasurarii rotorului la masinilecu inele de contactsunt aratate mai jos, in tabel.

19.           a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de curent continuusi la masinile sincrone.

b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind înfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.

20.           a) Curentul de excitatie, in amperi,in regim nominal la masinile de curent continuu si masinile sincrone.

b) Curentul rotoric, in amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu inele de contact.

21.           Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.

22.           Gradul de protectie.

23.           Masa aproximativă a maşinii, in kilograme

24.           Observatii suplimentare, de exemplu

          – standardele sau normele specifice

  nivelul maxim de vibratii admis

 – debitul sau presiunea fluidului de racire.

Semnele conventionale internaţionale ptr infăşurările maşinilor rotative

  În plăcuţa de mai sus sunt aratate semnele conventionale internationale care se inscriu la punctul 7 al explicatiei pentru placuta masinilor rotative, iar mai jos sunt aratate explicatiile pentru aceste conexiuni. Aceste capete ale bobinelor motorului (infasurarilor motorului) sunt scoase afara din motor, la placa de borne. Inceputurile infasurarilor se grupeaza si se scot prin carcasa printro gaura(eventual), iar sfirsiturile lor se grupeaza separat si se scot prin alta gaura(tot eventual). Atribuirea capetelor ,,inceput ” sau ,,sfirsit” este aleatoare, este important ca sa fie grupate la un loc cele care intra in crestatura  si-n alta parte cele care ies in crestatura.

                   1- Conexiune monofazata deschisa
                                2- Conexiune monofazata cu bobinaj auxiliar 
                   3- Conexiune bifazata cu fazeleseparate
                   4- Conexiune bifazata cu trei borne
                   5- Conexiune bifazată cu patru borne si cu punct de legatura stea, scos afara la placa de borne
                    6- Conexiune trifazata cu fazele separate
                    7- Conexiune trifazata cu conexiunea in triunghi
                    8- Conexiune trifazata cu conexiunea stea cu neutru neaccesibil
                    9- Conexiune trifazata in stea cu neutrul accesibil, scos la placa de borne
                   10- Conexiune hexafazata in triunghi dublu
                   11- Conexiune hexafazata in poligon
                   12- Conexiune hexafazata in stea
                   13- Conexiune polifazata cu ,,n” faze separate, dar mai multe decat trei.  
               
                   Nota: Aceste conexiuni se fac in masinile electrice rotative intre bobine si semibobinele lor, iar rezultatul aratat mai sus se refera la si la  vectorii tensiune proprii fiecarei conexiuni. Tinand cont de defazajul  (unghiul fi)  dintre curent si tensiune se poate construi diagrama curentilor, defazata fata de cea a tensiunilor cu unghiul fi.

Motorul electric trifazic: conexiunea bobinelor

Motorul trifazic: Conexiunea bobinelor in stea_Asa cum reiese din denumire, pentru a functiona, acest motor trebuie alimentat cu un curent si o tensiune trifazica.In România, Retelele Simetrice Trifazate, furnizeaza o tensiune intre faze de 380 V si intre faza si nul 22o V, iar fazele sunt notate cu R, S şi T. Odata cu intrarea in UE, acestea s-au adaptat cerintelor europene: tensiunea intre faze este de 0,4 kV, iar tensiunea monofazata este de 230 V. Mai pot fi notate si cu L1, L2 si L3. Identificarea unui conductor ca fiind faza se face cu un creion de tensiune sau prin măsurarea faţă de un potenţial pe care îl ştim sigur ca fiind nul si unde vom masura o tensiune de 220 sau până la 240 volţi. Doua conductoare se identifica ca fiind faze tot cu un creion de tensiune si daca sunt faze diferite între ele vom măsura 380 sau 400 volţi. Daca e aceeasi faza vom avea tensiune nula. Procedeul de identificare este acelasi si pentru trei Motorul trifazic: Conexiunea în triunghi_conductoare care presupunem ca sunt faze. Nu putem sa identificam care este L1 sau L2 sau L3 ci numai succesiunea fazelor intro anumita ordine-spre dreapta, cu un aparat special construit pentru a arata succesiunea fazelor. La punerea in functiune a unui consumator trifazic  succesiunea trebuie sa fie spre dreapta, in acest fel motoarele se vor roti firesc, spre dreapta.  Exista si alte sisteme (in SUA, de exemplu) in care tensiunea intre faze este de 220V iar cea dintre dintre faza si nul este de 127 V. Insa raportul dintre tensiunea de fază si cea monofazica este tot 1,73.Mai jos, in cele ce urmeaza vom arata modul de conectare al bobinelor unui astfel de motor si modificarea turatiei unui astfel de motor prin modificarea numarulaui de poli. Desigur vorbim despre un motor trifazic, cu rotorul in inscurtcircuit, care nu are decit infasurari statorice. Marcarea extremitatilor infasurarilor Motorul trifazic: Conexiune triunghi Dahlander_motoarelor este facuta coform STAS 3530-71 (sau EN 60034-8), prin care cu ajutorul unei litere insotita de cifre arabe de aceeasi marime, este este indicata functia si caracterul infasurarii care trebuie marcata. Pentru conexiunile Dahlander, numerele de cod se trec ca prefixe ale notatiilorcu litere, in sensul cresterii turatiei. Inceputurile de bobine, se noteaza cu U V W sau U1 V1 W2, iar sfirsiturile de bobine cu X Y Z sau U 2 V2 W2. De obicei sunt scoase afara din bobinajul motorului sase fire, cite doua pentru fiecare bobina. Daca punem un ohmetru intre ele vor da continuitate doua cite doua: inceput si sfirsit de infasurare. Aceasta bobina propriu-zisa, poate fi alcatuita din mai multe bobine mai mici denumite generic semibobine, care sunt inseriate in motor iar afara sun scoase doar doua fire: inceputul si sfirsitul. Aceste semibobine sunt repartizate circular, simetric pe Motorul trifazic: Conexiune dubla stea Dahlander_stator si sunt asezate in ancoşe (crestaturile din lungul statorului). Pentru motoare care sunt construite pentru modificarea numarului de poli, se mai pot scoate inca trei conductoare  din locul de inseriere al semibobinelor de pe faze. Conexiunea stea este prezentata in figura a unde este aratata  notarea si legarea bobinelor in stea: sfirsiturile bobinelor se leaga la un loc iar alimentarea se face prin capetele celelalte ale fiecarei bobine, cite una pe fiecare faza. Daca din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire, inseamna ca legarea laolalta a sfirsiturilor bobinelor a fost facuta in interiorul motorului si afara au fost scoase doar inceputurile bobinelor. Acest fel de motor nu poate fi pornit prin pornirea stea-triunghi. Este o metoda economica de rebobinare a unui motor. Conexiunea triunghi este prezentata in figura b unde este aratata notarea si legarea  in triunghi a Motorul trifazic: Conexiunea Dahlander stea dubla-stea_bobinajului motorului electric trifazat. Ceea ce trebuie de retinut este ca intr-o masina electrica, pentru ca sa se poata insuma cimpurile magnetice generate de bobine, trebuie inseriate inceputul unei bobine cu sfirsitul celeilalte bobine. Altfel aceste cimpuri se scad si are loc o incalzire a masinii electrice, avind o functionare anormala. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a sti care sunt unele si care sunt altele, daca placa de borne este sparta sau pierduta, bobinatorul va scoate din bobinaj un tip de capete ale bobinelor pe o gaura a carcasei iar celalt tip de capete ale bobinelor pe o alta gaura a carcasei. In figura c este aratata conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dublă stea, care reprezinta turatia mica. La aceasta conexiune, la cutia de borne sunt scoase

Aparat petru evidentierea succesiunii fazelor intrun sistem trifazic.

Aparat petru evidentierea succesiunii fazelor intrun sistem trifazic.

tot sase fire ale conexiunii bobinelor. Cele notate cu 1U, 1V, 1W, corespund acestei conexiuni in care alimentarea se face pentru triunghi, motorul avind o turatie n rot/min. In figura d, este aratata conexiunea dubla-stea prin care se obtine marirea turatiei prin micsorarea numarului de perechi  poli ai motorului. Dupa cum se vede, punctele in care erau alimentate bobinele in figura c, sunt puse laolalta, iar alimentarea se face prin punctele 2U, 2V, 2W. In acest fel motorul nostru va avea acum o turatie 2 n rot/min. Aceasta conexiune are loc si cu o crestere a cuplului de la 1 la 1,8. Avandu-se in vedere cuplul constant, aceasta conexiune este mai des folosita pentru antrenari la care cuplul de pornire e mare si nu trebuie sa scada in viteza mare. Exista si alte tipuri de conexiuni Dahlander, dar triunghi dubla-stea si stea dubla-stea sunt cel mai des folosite. In figura e este prezentata stea dubla-stea, are un cuplu mai mic la turatia mai mica iar un cuplu unitar la turatia mare conexiunea

Motorul trifazic: Conexiunea stea. Bornele_Alaturat aratăm cum se fac practic conexiunile lMotorul trifazic: Conexiunea triunghi.Borne_a placa de borne pentru conexiunea triunghi si pentru conexiunea stea. Placa de borne este protejata in cutia de borne care este inchisa ermetic cu ajutorul unei garnituri, cu o presetupa si cu un capac prins in suruburi. Aici 1, reprezinta placa de borne care este turnata din ebonita si incorporeaza bornele 2. Poate fi si de un alt material dar trebuie sa reziste la temperatura, sa nu se topeasca pentru ca exista posibilitatea ca, din cauza unui contact imperfect sa se produca incalzirea placii de borne, sa se topeasca si sa faca un scurtcircuit. Conexiunile intre capetele bobinelor care sunt fixate cu papuci pe bornele 2 se fac cu ajutorul ecliselor din tabla de alama 3. Pe bornele U 1, V 1, W 1, se vor lega firele electrice ale cablului de alimentare a motorului. In cutia de borne, linga placa de borne, se mai afla si un surub de legare la masa. Intrarea cablului de alimentare in cutia cu borne se face cu ajutorul unei presetupe corespunzatoare, care protejaza mecanic cablul si inchide ermetic cutia de borne.

Conexiunile bobielor pentru un motor trifazic alimentat monofazic sunt aratate AICI.