Arhivă

Post Tăguit cu ‘cum se alege o siguranta automata’

Siguranta automata: alegere si principiul de functionare

Sigranta automata frontalaPână acum nu am avut material didactic pentru a explica cum functioneaza siguranta automata sau cum se alege  siguranta automata, asa cum am mai vorbit despre cum functioneaza siguranta automata diferentială, dar acum am una de tip mai vechi, cu contacte auxiliare: 1ND si 2NI, 5A, sau englezeste  spus 1NO si 2NC. Alaturat avem si un model de productie mai recent(aici e aratata o asamblare automataa unei sigurante automata) , demonstrativ, in care prin peretele transparent de plastic  se poate vedea aceleasi elemente componente, dar care au alta geometrie si alta asezare, principiul de functionare fiind acelasi. Siguranta automata faţă de siguranţa fuzibilă are avantajul limitarii timpului de raspuns la scurt, limitarea mai buna a curentului termic de supra-încarcare (Ith), repunerea mai usor si mai rapid in funcţiune a alimentarii circuitului, desigur după identificarea si eliminarea scurtului. Are dezavantajul ca treapta de Siguranta automata, piese componenteprotecţie nu poate fi asa de usor schimbata asa cum se face la siguranţa fuzibila, doar prin inlocuirea patronului, atunci când se modifica valoarea puterii absorbite în circuit. Nu vorbim de circuitul industrial unde valoarea consumatorilor nu se modifica la fel cum se modifica de exemplu numarul de consumatori in bucatarie unei locuiţe moderne in functie de nevoi. Siguranţa automata monofazata poate fi construita cu protectia unui singur pol, noteata cu 1P, polul se monteaza pe faza. Odinioara in tablourile electrice nulul nu era trecut prin sigurante, iar daca megeti la firida(tabloul de unde e alimentat un tablou de apartament) veţi vedea ca nulul nu are sigurante, el e dus direct in tabloul de apartament. Siguranta automata poate sa fie construita şi cu protectia a doi poli, se notează cu 2P, se montaza mai ales acolo unde nu se poate identifica faza. Mai poate fi construită si cu un singur pol protejat, se notează cu 1P+N, iar la actionare decupleaza si celalalt pol, nulul. La Camera de stingereaparitia unui scurtcircuit toate sursele dintrun  sistem electric debiteaza curent pentru alimentarea locului unde e scurtul. Daca avem un scurt pe faza, inainte de consumator, polul protejat al siguranţei automate, montat pe faza va sesiza curentul de scurt până ca acesta sa ajunga in consumator şi acesta va fi de o valoare cu atât mai mica cu cât treapta (In , valoarea curentului nominal) siguranţei e mai apropiata de valoarea curentuli absorbit  de circuit. Daca scurtul apare pe nul, atunci curentul de scurt va trece si prin consumator. Dar pentru ca cele mai dese scurtcircuite au drept cauza defectiuni datorate comsumatorilor casnici alimentaţi de pe circuitul de prize sau de pe circuitul de lumina, părerea mea este ca o siguranţa cu un singur pol protejat care decupleaza şi nulul este potrivita din punctul de vedere al realizarii protectiei dar si al aspectului economic. Alegerea valorii nominale a sigurantei automate se face in conformitate cu principiul selectivitatii treptelor, dar si ca treapta aleasa sa fie foarte apropiata de curentul absorbit  Pe un circuit de lumina aş pune siguranţa de 6Á asta inseamna  P= UxI=230Vx6A = 1320W care ar însemna cam 13 becuri de 100W care sa arda simultan. O priza cu corp ceramic este calibrata sa reziste maxim la 16 Á, iar un circuit cu conductor de cupru, cu sectiunea de 2,5mmp  pozat in tub la 5-6 conductoare duce 16 A. Deci o siguranta de 16 A pe un circuit de aluminiu (in locuinţele vechi de bloc) nu e chiar potrivita dar pe un circuit de cupru cu sectiunea de 2,5mmp-da. Dar ea nu va suporta un consumator care absoarbe 16 A ci unul mai mic, 16 A fiind curentul pentru care ea este calibrată. Un calcul simplu ca mai sus P= UxI= 230V x 16A = 3680W. Daca exista un asemenea consumator sau posibilitatea ca mai multi consumatori sa insumeze 16A atunci se alege o siguranta automata de 20 A. Altfel Stingerea arcului in câmp magnetic_e bine ca siguranta autoamta, (indiferent de  valorile maximale admise de conductor, priza sau instalatie) sa fie cât mai apropiata de valoarea consumului (a puterii maxim absorbite) de valoare a curentului descurt a sigurantei automate. In acest fel curentul de scurtcircuit se limiteaza la o valoare mai mica pe timpul de decuplare al sigurantei si stricaciunile  la locul de defect vor fi mai mici. Pe circuitele  care alimenteaza o bucatarie moderna  in care sunt multe electrocasnice, alegerea se va face in functie de puterea contractata în urma căreia a fost instalata siguranta generala, cea din BMP (Blocul de masura si protectie) Cea mai mare siguranta din tabloul de interior se va alege cu o treapta mai mica decât aceea din BMP. Apoi, in functie de puterea instalata a electrocasnicelor si in functie de gruparea lor pe circuite care ar duce la simultaneitate în funcţionare, se poate alege siguranţa pentru fiecare circuit.

Siguranta automata piese componente, descriere1-Clema mobila pentru montarea sigurantei fuzibile pe şină tip C răsfrânt sau sina Ω (omega). 2-Contact mobil.  3-Camera de stingere a arcului electric, unde prin forţa electromagnetica este impins in interiorulei arcul pentru racire  si apoi stingere. Racirea arcului electric se face prin lungirea lui sub influenţa fortei electromagnetice si prin divizarea de catre lamelele camerelor de stingere, prin marirea numarului de inceputuri ssi sfârşituri ale arcului, unde au loc caderi de teniune si deci micsorarea tensiunii de intretinere a arcului. 4-Contact fix. 5-Conductorul de cupu al solenoidului(bobina) sudat pe borma. 6-Şaiba de fixare a conductorului de alimentare. 7-Şurub strângere, M5. 8-Plonjorul electromagnetului care actioneaza la valoare nominala  a solenatiei (spire x amperi). 9-Bobina de curent(solenoidul) electromagnetului de actionare la scurt circuit: atunci când forţa data de solenaţie ajunge sa depaseasca forţa de declansare, siguranta e actionata. 10– Armatura electromagnetului de unde se prinde arcul de tractiune 13. 11-Pârghie de cuplare-decuplare a sigurantei automate. 12-Nit tubular si cu rol de ax. 13-Arc spiral de tractiune. 14-Ansamblu de arcuri, pârghii şi came care permit anclanşarea şi declanşarea la scurt circuit prin plonjorul 8 si la supracurent prin bimetalul 19. 15-Ax al camelor, punctul fix. 16– Pârghie de cuplare-decuplare a contactului mobil 4. 17– punct de actionare al bimetalului asupra ansamblului de pârghii si came 14. 18-Punctul de sudura al rezistenţei 20 cu bimetalul 19. 19– Bimetal, pentru protectia termica la supra incarcare. 20-Rezistenta platbanda. 21-Conductor mobil, litat. 22-Surub de calibrare si de fixare a bimetalului 19 de borna de ieşire 5’

Traseul curentului prin siguranta este urmatorul: De la conductorul instalatiei prins in borna 5 ajunge in solenoidul  9, apoi printro lamela de alama in contactul fix 4, prin contactul mobil curbat 2, apoi prin conductorul litat 21 parcurge rezistenta electrica 20 sub forma de platbana sudata de bimetalul 19 si ajunge la borna de iesire notata cu 5’. La un curent care depăsete valoarea pentru care e calculat sa actioneze electromagnetul, acesta actioneaza asupra sistemului de pârghii arcuri si came 14, basculându-l in pozitia in care lamela de actionare 16 se retrage si contactul mobil 2 se deplaseaza in jos deschizând circuitul. Decuplarea se face si atunci când un curent mai mare decât curentul nominal strabate mai multa vreme rezistenţa si bimetalul, încălzindu-le: sub actiunea caldurii bimetalul se deformeaza în planul orizontal al sigurantei actionând grupul 14.