Acasă > Masini electrice > Motorul electric trifazic: pornirea stea-triunghi

Motorul electric trifazic: pornirea stea-triunghi

O metoda de pornire a motoarelor trifazice asincrone curotorul in scurtcircuit(ASI) este pornirea stea-triunghi, care este o metoda de pornire indirecta. Ea poate fi facuta automat prin relee sau manual prin comutatoare stea-triunghi. In acest caz cuplul la ax si curentul de pornire se reduc la 1/3 din valorile pentru pornirea directa. Este cunoscut faptul ca in primul moment de la pornire, cand in teorie motorul este considerat calat, are loc o absorbire a curentului din retea care poate atinge valoarea de 6 pana la 8 ori valoarea curentului nominal, In. Aceasta metoda consta in cuplarea la pornire a infasurarilor motorului in stea, asa ca aici. Mai apoi, după ce motorul nostru a intrat in turatie, se conecteaza infasurarile motorului in conexiunea triunghi, asa cum e aratat aici. Aceasta pornire poate fi facuta in mod manual cu ajutorul unui comutator manual de pornire stea-triunghi sau pornirea poate fi facuta cu un montaj automat. Acest gen de pornire se foloseste pentru puteri ale motoarelor care depasesc 4-5 Kw. Sub aceste valori pornirea se face normal, directa. Nu orice motor poate fi pornit, ci numai acelea care au scoase din stator inceputurile si sfarsiturile infasurarilor trifazice, adica daca din motor ies 6 fire, iar bobinajul este proiectat ca sa functioneze in conexiunea triunghi, adica o infasurare de pe a faza sa reziste la tensiunea de 380V.

Pornirea manuala stea triunghi

Pornirea manuala stea triunghi

Conectarea din stea in triunghi se face atunci cand motorul a ajuns aproape de turatia nominala, deoarece valoarea curentului tranzitoriu atinge valori comparabile cu valoarea curentului nominal la conectare directă. Trebuie de asemenea sa fim atenti si la ce scrie pe eticheta motorului pentru ca si la motoare a caror turatie poate fi modificata prin modificarea numarului de poli (conexiuni Dahllander) tot sase fire sunt scoase la cutia a de borne a motorului. Spre deosebire de un motor normal, la care, cu ohmetrul vom avea continuitate pe cate o pereche de capete, la conexiunea Dahllander, vom avea continuitate unul cu toate firele. Si intr-un caz si in celalt sunt scoase cite trei, fiecare grup pe o gaura a statorului.

In Fig.1, alaturata, este prezentata schema de conexiuni pentru un comutator stea triunghi, manual.

Sunt prezentate puntile intre bornele contactelor in stinga, iar in dreapta diagrama conectarii acestora. Alaturat de aceasta diagrama a contactelor este aratata si numerotarea inceputului si sfirsitului infasurarilor motorului, in varianta unui comutator stea triunghi de 63A. Aici alimentarea este simbolizata prin literele R, S si T. Aceste infasurari si borne  mai pot fi numerotate L1, L2, L3, pentru faze, si T1, T2, T3 inceputurile infasurarilor si T7, T8, T9, sfirsiturile infasurarilor. Depinde cit de vechi este aparatul si daca inscriptionarea a fost sau nu a fost omogenizata si adaptata la Comunitatea Europeana. De exemplu, contactul notat cu BS este actionat si cind se face steaua infasurarilor dar si cind se face triunghiul infasurarilor, iar contactul YX este actionat doar la conexiunea stea.

Fig.2 Pornirea automata stea-triunghi

Fig.2 Pornirea automata stea-triunghi

In Fig. 2 alaturata, este prezentata o schema de pornire stea-triunghi automata. Schema poate fi construita cu ajutorul a unui releu de timp si a trei contactoare de putere, adecvate curentului absorbit de motor si care au contacte auxiliare: fiecare cate unul normal deschis si cate unul normal inchis. In stinga schemei avem simbolizata forta, unde C3 face steaua, C2 face triunghiul iar C1 este contactorul principal care ramane cuplat in ambele cazuri. Protectia termica este realizata cu releul termic e1 si cu fuzibilele F1, F2, F3. Dar in locul lor se pot alege si sigurante automate, adecvate amperajului din circuit. In dreapta este schema de automatizare a pornirii stea-triunghi. Aceasta e protejata de siguranta automata F4, contactul normal inchis (NI) 9-10 al lui e1. La actionarea butonului de pornire BP, este alimentat simultan Rt, releul de timp si C3, steaua care intrerupe alimentarea lui C2 si si cupleaza C3 1-2 care alimenteaza si C1. Acesta, prin contactul C1 1-2 se automentine si cele trei relee C1, C3 si Rt raman cuplate si dupa deschiderea butonului de pornire BP. După trecerea timpului reglat pe Rt, contactul normal inchis cu temporizare la deschidere, Rt 16-15, va intrerupe alimentarea lui C3 care-si se va deconecta automentinerea, si cupland totodata C2 prin contactul normal inchis C3 1-2. Timpul pentru care se regleaza releul de timp Rt, trebuie sa fie suficient de mare pentru ca motorul sa poata atinge (in conexiunea stea) turatia apropiata de turatia nominala. Acest timp este cu atât mai mare cu cât motorul are de antrenat la pornire mase mari si se stabileste prin probe, prin porniri succesive.

Diagrama de contacte comutator cu came stea-triunghi

Diagrama de contacte comutator cu came stea-triunghi

In Fig.3 sunt aratate conexiunile pentru un comutator cu came stea-triunghi care nu are notaţiile standardizate.

Atunci când sarcina motorului (cuplul la arborele motor ilustrat prin absorbirea unui curent  care este sub o treime din curentul de catlog sau cel de pe placuta motorului) este sub 1/3 din sarcina nominala (cea de catalog), functionarea motorului cu bobinele cuplate in stea poate fi folosita. În acest fel se inbunatatescte factorul de putere si randamentul motorului.

Desigur fiecare proiectant poate face o schema de pornire stea-triunghi, originala, diferita de alte scheme. Important este ca la cuplarea in triunghi, la fuctionare normala si de durata deci, bobina releului de temporizare trebuie sa ramana nealimentata.

  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.
Trebuie să fii logat pentru a povesta un comentariu.