O carte postala de epoca aniversand inaugurarea unei cai ferate Gara Lotru-Brezoi. Ce mare scofala era? Era. Facea legatura cu comuna Brezoi, unde se afla o societate pentru exploatarea lemnului si Gara Lotru aflata pe malul stâng al Oltului. În acest fel, printr-o ramificatie de cinci km a Căilor Ferate Române care traversa mai întâi Lotrul si apoi Oltul pe câte un pod ajungand la gara, era oferită posibilitatea ca aceasta societate sa exporte lemnul de pe Valea Lotrului. ,,Ferestreul”, cum e denumit in cartea postala alaturata era adapostit intr-o hala unde erau mai multe gatere actionate mai târziu de la turbina electrica.
Vezi mai MULT
Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara scanduri dedesubt. Astfel de case acoperite cu coceni sau paie se mai pot intilni si astazi in zonele rurale.
Acoperisul casei era singurul loc in care animale se puteau adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici (soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa. Cind ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut zicala “Ploua cu pisici si caini”(It’s raining cats and dogs). Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora. Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru protectie …Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau alunecoase pe vreme umeda. Pentru marirea aderentei in timpul mersului, se presara prin casa pleava. Reimprospatate succesiv, straturile de pleava amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curga afara din casa. Problema a fost rezolvata prin inventarea pragului.
Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan metalic mare, atarnat deasupra focului, pentru gatit. Carnea era destul de rara, asa ca oamenii mancau mai mult fiertura de legume. In zeama ce ramanea de seara se adaugau a doua zi apa si legumele si tot asa…
Astfel, o parte din mancare ajungea sa fie veche de saptamani. Cei mai instariti mancau din vase realizate dintr-un aliaj care continea si plumb, pentru ca acesta putea fi prelucrat.mai usor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea in organism si provoca otravirea sau chiar moartea. Din aceasta cauza, rosiile au fost considerate in urmatorii 350 de ani ca fiind otravitoare. Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care tineau loc de farfurii. Vasele se mai faceau si din paine foarte veche, din care se scotea miezul si care rezistau cateva mese bune. Ambele variante de “farfurii” nu erau spalate niciodata dupa folosire. De aceea, se intampla des ca vasele sa faca viermi… Painea se impartea intre membrii familiei, in functie de statutul fiecaruia. Cei care munceau capatau coaja inferioara, din partea de jos a painii, restul familiei – partea din mijloc, mai mult miez – iar oaspetii primeau coaja superioara.Dupa ultimele cerccetari e mai indicat sa maninci coja mai multa decit miezul de paine. Cica în acest fel, ar trebui sa traiesti mai mult.
PS.: Pe vremea studentiei, cei care ..faceau banda” la cantina, foloseau aceeasi metoda pentru a colecta si transporta mancarea la camera: scobeau miezul franzelei si il umpleau cu felul doi. Eh, ce vremuri de boema pentru unii….
