web analytics

Arhivă

Arhivă pentru ‘Masini electrice’ Categoria

Motorul electric trifazic: pornirea stea-triunghi

O metoda de pornire a motoarelor trifazice asincrone curotorul in scurtcircuit(ASI) este pornirea stea-triunghi, care este o metoda de pornire indirecta. Ea poate fi facuta automat prin relee sau manual prin comutatoare stea-triunghi. In acest caz cuplul la ax si curentul de pornire se reduc la 1/3 din valorile pentru pornirea directa. Este cunoscut faptul ca in primul moment de la pornire, cand in teorie motorul este considerat calat, are loc o absorbire a curentului din retea care poate atinge valoarea de 6 pana la 8 ori valoarea curentului nominal, In. Aceasta metoda consta in cuplarea la pornire a infasurarilor motorului in stea, asa ca aici. Mai apoi, după ce motorul nostru a intrat in turatie, se conecteaza infasurarile motorului in conexiunea triunghi, asa cum e aratat aici. Aceasta pornire poate fi facuta in mod manual cu ajutorul unui comutator manual de pornire stea-triunghi sau pornirea poate fi facuta cu un montaj automat. Acest gen de pornire se foloseste pentru puteri ale motoarelor care depasesc 4-5 Kw. Sub aceste valori pornirea se face normal, directa. Nu orice motor poate fi pornit, ci numai acelea care au scoase din stator inceputurile si sfarsiturile infasurarilor trifazice, adica daca din motor ies 6 fire, iar bobinajul este proiectat ca sa functioneze in conexiunea triunghi, adica o infasurare de pe a faza sa reziste la tensiunea de 380V.

Pornirea manuala stea triunghi

Pornirea manuala stea triunghi

Conectarea din stea in triunghi se face atunci cand motorul a ajuns aproape de turatia nominala, deoarece valoarea curentului tranzitoriu atinge valori comparabile cu valoarea curentului nominal la conectare directă. Trebuie de asemenea sa fim atenti si la ce scrie pe eticheta motorului pentru ca si la motoare a caror turatie poate fi modificata prin modificarea numarului de poli (conexiuni Dahllander) tot sase fire sunt scoase la cutia a de borne a motorului. Spre deosebire de un motor normal, la care, cu ohmetrul vom avea continuitate pe cate o pereche de capete, la conexiunea Dahllander, vom avea continuitate unul cu toate firele. Si intr-un caz si in celalt sunt scoase cite trei, fiecare grup pe o gaura a statorului.

In Fig.1, alaturata, este prezentata schema de conexiuni pentru un comutator stea triunghi, manual.

Sunt prezentate puntile intre bornele contactelor in stinga, iar in dreapta diagrama conectarii acestora. Alaturat de aceasta diagrama a contactelor este aratata si numerotarea inceputului si sfirsitului infasurarilor motorului, in varianta unui comutator stea triunghi de 63A. Aici alimentarea este simbolizata prin literele R, S si T. Aceste infasurari si borne  mai pot fi numerotate L1, L2, L3, pentru faze, si T1, T2, T3 inceputurile infasurarilor si T7, T8, T9, sfirsiturile infasurarilor. Depinde cit de vechi este aparatul si daca inscriptionarea a fost sau nu a fost omogenizata si adaptata la Comunitatea Europeana. De exemplu, contactul notat cu BS este actionat si cind se face steaua infasurarilor dar si cind se face triunghiul infasurarilor, iar contactul YX este actionat doar la conexiunea stea.

Fig.2 Pornirea automata stea-triunghi

Fig.2 Pornirea automata stea-triunghi

In Fig. 2 alaturata, este prezentata o schema de pornire stea-triunghi automata. Schema poate fi construita cu ajutorul a unui releu de timp si a trei contactoare de putere, adecvate curentului absorbit de motor si care au contacte auxiliare: fiecare cate unul normal deschis si cate unul normal inchis. In stinga schemei avem simbolizata forta, unde C3 face steaua, C2 face triunghiul iar C1 este contactorul principal care ramane cuplat in ambele cazuri. Protectia termica este realizata cu releul termic e1 si cu fuzibilele F1, F2, F3. Dar in locul lor se pot alege si sigurante automate, adecvate amperajului din circuit. In dreapta este schema de automatizare a pornirii stea-triunghi. Aceasta e protejata de siguranta automata F4, contactul normal inchis (NI) 9-10 al lui e1. La actionarea butonului de pornire BP, este alimentat simultan Rt, releul de timp si C3, steaua care intrerupe alimentarea lui C2 si si cupleaza C3 1-2 care alimenteaza si C1. Acesta, prin contactul C1 1-2 se automentine si cele trei relee C1, C3 si Rt raman cuplate si dupa deschiderea butonului de pornire BP. După trecerea timpului reglat pe Rt, contactul normal inchis cu temporizare la deschidere, Rt 16-15, va intrerupe alimentarea lui C3 care-si se va deconecta automentinerea, si cupland totodata C2 prin contactul normal inchis C3 1-2. Timpul pentru care se regleaza releul de timp Rt, trebuie sa fie suficient de mare pentru ca motorul sa poata atinge (in conexiunea stea) turatia apropiata de turatia nominala. Acest timp este cu atât mai mare cu cât motorul are de antrenat la pornire mase mari si se stabileste prin probe, prin porniri succesive.

Diagrama de contacte comutator cu came stea-triunghi

Diagrama de contacte comutator cu came stea-triunghi

In Fig.3 sunt aratate conexiunile pentru un comutator cu came stea-triunghi care nu are notaţiile standardizate.

Atunci când sarcina motorului (cuplul la arborele motor ilustrat prin absorbirea unui curent  care este sub o treime din curentul de catlog sau cel de pe placuta motorului) este sub 1/3 din sarcina nominala (cea de catalog), functionarea motorului cu bobinele cuplate in stea poate fi folosita. În acest fel se inbunatatescte factorul de putere si randamentul motorului.

Desigur fiecare proiectant poate face o schema de pornire stea-triunghi, originala, diferita de alte scheme. Important este ca la cuplarea in triunghi, la fuctionare normala si de durata deci, bobina releului de temporizare trebuie sa ramana nealimentata.

Motorului electric trifazic: functionare.

În principiu un motor electric trifazat, prin bobinajul aflat pe stator si care este alimentat cu un curent trifazic, produce un cimp magnetic invirtitor . Acesta induce la rindul sau in bobinajul rotorului un curent electric defazat fata de curentul statoric. Acest curent rotoric produce la rindul sau un cimp magnetic invirtitor care interactioneaza cu cimpul statoric, producind miscarea rotorului. Rotorul motorului poate fi alcătuit din bobine sau din spire aflate in scurtcircuit in care ia nastere curentul rotoric. Constructia motorului in speta trifazic o vom arata intr-o alta postare. Iata mai jos cum functioneaza motorul electric, la care rotorul este înlocuit cu o bilă, cu o teava sau o tabla de aluminiu rolata. In aceste rotoare improvizate iau nastere niste curenti turbionari, (vagabonzi) care produc cimpul rotoric care se afla in interactiune cu cel statoric.

Motorul electric trifazic: conexiunea bobinelor

Motorul trifazic: Conexiunea bobinelor in stea_Asa cum reiese din denumire, pentru a functiona, acest motor trebuie alimentat cu un curent si o tensiune trifazica.In România, Retelele Simetrice Trifazate, furnizeaza o tensiune intre faze de 380 V si intre faza si nul 22o V, iar fazele sunt notate cu R, S şi T. Odata cu intrarea in UE, acestea s-au adaptat cerintelor europene: tensiunea intre faze este de 0,4 kV, iar tensiunea monofazata este de 230 V. Mai pot fi notate si cu L1, L2 si L3. Identificarea unui conductor ca fiind faza se face cu un creion de tensiune sau prin măsurarea faţă de un potenţial pe care îl ştim sigur ca fiind nul si unde vom masura o tensiune de 220 sau până la 240 volţi. Doua conductoare se identifica ca fiind faze tot cu un creion de tensiune si daca sunt faze diferite între ele vom măsura 380 sau 400 volţi. Daca e aceeasi faza vom avea tensiune nula. Procedeul de identificare este acelasi si pentru trei Motorul trifazic: Conexiunea în triunghi_conductoare care presupunem ca sunt faze. Nu putem sa identificam care este L1 sau L2 sau L3 ci numai succesiunea fazelor intro anumita ordine-spre dreapta, cu un aparat special construit pentru a arata succesiunea fazelor. La punerea in functiune a unui consumator trifazic  succesiunea trebuie sa fie spre dreapta, in acest fel motoarele se vor roti firesc, spre dreapta.  Exista si alte sisteme (in SUA, de exemplu) in care tensiunea intre faze este de 220V iar cea dintre dintre faza si nul este de 127 V. Insa raportul dintre tensiunea de fază si cea monofazica este tot 1,73.Mai jos, in cele ce urmeaza vom arata modul de conectare al bobinelor unui astfel de motor si modificarea turatiei unui astfel de motor prin modificarea numarulaui de poli. Desigur vorbim despre un motor trifazic, cu rotorul in inscurtcircuit, care nu are decit infasurari statorice. Marcarea extremitatilor infasurarilor Motorul trifazic: Conexiune triunghi Dahlander_motoarelor este facuta coform STAS 3530-71 (sau EN 60034-8), prin care cu ajutorul unei litere insotita de cifre arabe de aceeasi marime, este este indicata functia si caracterul infasurarii care trebuie marcata. Pentru conexiunile Dahlander, numerele de cod se trec ca prefixe ale notatiilorcu litere, in sensul cresterii turatiei. Inceputurile de bobine, se noteaza cu U V W sau U1 V1 W2, iar sfirsiturile de bobine cu X Y Z sau U 2 V2 W2. De obicei sunt scoase afara din bobinajul motorului sase fire, cite doua pentru fiecare bobina. Daca punem un ohmetru intre ele vor da continuitate doua cite doua: inceput si sfirsit de infasurare. Aceasta bobina propriu-zisa, poate fi alcatuita din mai multe bobine mai mici denumite generic semibobine, care sunt inseriate in motor iar afara sun scoase doar doua fire: inceputul si sfirsitul. Aceste semibobine sunt repartizate circular, simetric pe Motorul trifazic: Conexiune dubla stea Dahlander_stator si sunt asezate in ancoşe (crestaturile din lungul statorului). Pentru motoare care sunt construite pentru modificarea numarului de poli, se mai pot scoate inca trei conductoare  din locul de inseriere al semibobinelor de pe faze. Conexiunea stea este prezentata in figura a unde este aratata  notarea si legarea bobinelor in stea: sfirsiturile bobinelor se leaga la un loc iar alimentarea se face prin capetele celelalte ale fiecarei bobine, cite una pe fiecare faza. Daca din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire, inseamna ca legarea laolalta a sfirsiturilor bobinelor a fost facuta in interiorul motorului si afara au fost scoase doar inceputurile bobinelor. Acest fel de motor nu poate fi pornit prin pornirea stea-triunghi. Este o metoda economica de rebobinare a unui motor. Conexiunea triunghi este prezentata in figura b unde este aratata notarea si legarea  in triunghi a Motorul trifazic: Conexiunea Dahlander stea dubla-stea_bobinajului motorului electric trifazat. Ceea ce trebuie de retinut este ca intr-o masina electrica, pentru ca sa se poata insuma cimpurile magnetice generate de bobine, trebuie inseriate inceputul unei bobine cu sfirsitul celeilalte bobine. Altfel aceste cimpuri se scad si are loc o incalzire a masinii electrice, avind o functionare anormala. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a sti care sunt unele si care sunt altele, daca placa de borne este sparta sau pierduta, bobinatorul va scoate din bobinaj un tip de capete ale bobinelor pe o gaura a carcasei iar celalt tip de capete ale bobinelor pe o alta gaura a carcasei. In figura c este aratata conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dublă stea, care reprezinta turatia mica. La aceasta conexiune, la cutia de borne sunt scoase

Aparat petru evidentierea succesiunii fazelor intrun sistem trifazic.

Aparat petru evidentierea succesiunii fazelor intrun sistem trifazic.

tot sase fire ale conexiunii bobinelor. Cele notate cu 1U, 1V, 1W, corespund acestei conexiuni in care alimentarea se face pentru triunghi, motorul avind o turatie n rot/min. In figura d, este aratata conexiunea dubla-stea prin care se obtine marirea turatiei prin micsorarea numarului de perechi  poli ai motorului. Dupa cum se vede, punctele in care erau alimentate bobinele in figura c, sunt puse laolalta, iar alimentarea se face prin punctele 2U, 2V, 2W. In acest fel motorul nostru va avea acum o turatie 2 n rot/min. Aceasta conexiune are loc si cu o crestere a cuplului de la 1 la 1,8. Avandu-se in vedere cuplul constant, aceasta conexiune este mai des folosita pentru antrenari la care cuplul de pornire e mare si nu trebuie sa scada in viteza mare. Exista si alte tipuri de conexiuni Dahlander, dar triunghi dubla-stea si stea dubla-stea sunt cel mai des folosite. In figura e este prezentata stea dubla-stea, are un cuplu mai mic la turatia mai mica iar un cuplu unitar la turatia mare conexiunea

Motorul trifazic: Conexiunea stea. Bornele_Alaturat aratăm cum se fac practic conexiunile lMotorul trifazic: Conexiunea triunghi.Borne_a placa de borne pentru conexiunea triunghi si pentru conexiunea stea. Placa de borne este protejata in cutia de borne care este inchisa ermetic cu ajutorul unei garnituri, cu o presetupa si cu un capac prins in suruburi. Aici 1, reprezinta placa de borne care este turnata din ebonita si incorporeaza bornele 2. Poate fi si de un alt material dar trebuie sa reziste la temperatura, sa nu se topeasca pentru ca exista posibilitatea ca, din cauza unui contact imperfect sa se produca incalzirea placii de borne, sa se topeasca si sa faca un scurtcircuit. Conexiunile intre capetele bobinelor care sunt fixate cu papuci pe bornele 2 se fac cu ajutorul ecliselor din tabla de alama 3. Pe bornele U 1, V 1, W 1, se vor lega firele electrice ale cablului de alimentare a motorului. In cutia de borne, linga placa de borne, se mai afla si un surub de legare la masa. Intrarea cablului de alimentare in cutia cu borne se face cu ajutorul unei presetupe corespunzatoare, care protejaza mecanic cablul si inchide ermetic cutia de borne.

Conexiunile bobielor pentru un motor trifazic alimentat monofazic sunt aratate AICI.