Arhivă

Arhivă pentru ‘Masini electrice’ Categoria

Motorul trifazic: alimentare si pornire in monofazat

Retelele simetrice trifazate, inventate de catre Nicola Tesla, 1-Conexiune TRIUNGHIau dat denumirea generica de RST. Acestea produc un câmp magnetic Motorul trifazic: polizorul monofazatinvârtitor care face ca un motor electric trifazat, sincron sau asincron, sa se invârteasca. Conexiunea bobinelor unui motor electric alimentat intrun sistem electric trifazat a fost arătata  AICI.Întrun sistem monofazat n-avem câmp magnetic invartitor si deci câmpul magnetic care ia nastere in rotorul in scurtcircuit (la motorul asincron) este in faza cu cel produs de stator. Daca i se da un impuls intro parte sau in alta motorul porneste. Daca, infasurind un şnur pe ax sau pe fulia lui si inainte de a cupla tensiunea tragem de snur invârtind rotorul, dupa cuplara tensiunii motorul 1-Placa borneTRIUNGHIse invirteste in acel sens dat de snur.  Motorul trifazic2-ConexSTEAcu Cp se poate porni si alimentându-l monofazat, la tenisiunea de 220 V, adica faza si nul. Am specificat aceaasta deoarece, pe unele motoare trifazice se gaseste specificata si tensiunea de 220V, dar aceea este tensiune  trifazica, iar tensiunea măsurata intre faza si nulul retelei care este de 127 V  trifazic. Aceasta se intâlneste mai ales in SUA. Exista multa teorie asupra acestui fel de pornire asupra caruia nu vreau sa insist. Exista modalitati de calcul pentru obtinerea celor doua faze lipsa in3-Conexiunea unei Singure bobine cu condensator de pornire sistemul monofazat, cu ajutorul capacitaţilor, dar tensiunea obţinuta pentru 5-ConexSTEAcelelalte ,,faze’’, nu este sinusoidala , iar randamentul este scazut. Cert este ca  la alimentare monofazata a motorului trifazat, puterea motorului scade si scade si turatia, si deci implicit scade si cuplul la arbore. Prin inserierea bobinajului a doua faze, rezistenta creste, curentul (invers proporţional cu rezistenţa pe care o strabate) la aproximativ jumatate4-ConexBOBINE inV cu Cp din valoarea nominala. A treia faza este folosita ca infasurare auxiliara de pornire care da un impuls, intr-un sens sau altul in funcţie de modul cum se aduna sau se scade cimpul magnetic produs şi defazat de un condensator, 4-Placa borneBOBINE in V cu Cpdeci defazarea la pornire. La cutia de borne a motorului trifazic legaturile se fac la fel ca pentru motorul legat in stea, asta presupune ca sa fie scoase la borne şase fire. E posibil sa fie doar trei fire scoase. Asta cu siguranta este rebobinat in stea si nulul bobinelor nu este scos la cutia de borne  si se procedeaza ca in schema in care s-au pus in scurt bornele ca la stea.  Din doua corpuri de cutii de borne am confectionat o cutie de conexiuni in care am montat o cheie de comanda si un buton de pornire(cu revenire). 4-Placa borneBOBINE in V cu CpPornirea motorului se face comutând  cheia de culoare neagra si in acelaşi timp apăsând  butonul verde un5-ConexSTEA timp scurt până porneste motorul. Apoi se elibereaza butonul verde. Pe piaţa interna exista acum multe motoare monofazate care au infasurari auxiliare de pornire incit pornirea unui motor electric trifazat cu pornre in monofazat nu mai este rentabil economic mai ales daca pornirea trebuie sa se faca in sarcina. Eu am modificat mecanic axul unui motor de 0,55Kw la 1500rot/min, asa cum se vede in imaginile alaturate, renunţând la ventilatorul de racire cu care era prevazut motorul pentru racirea sa, pentrua obtine la vremea 5-Placă borneSTEAaceea un polizor. Am folosit schema de alimentare pe care am descris-o mai sus(nr. 5) si pe care am aratat-o in imaginea de mai Motor mono schim senssus. Prin incercari, având grija sa nu existe zgomotul electromagnetic, să fie curentul absorbit cel mai mic, inseriind un condensator de aproape 10 microfarazi (din cel folosit in lampile cu tuburi cu neon), am determinat ca motorul sa se invirta dinspre planul din spate înspre planul din fata, pentru ca l-am folosit ca polizor, iar regulile  unui polizor asta o cer: pentru a putea sprijini piesa de polizat pe un suport. In partea stinga a motorului montat ca in Tabel  condensatori calculati cu formulele aratate in articolfigura, rotindu-se  cum am aratat mai sus, axul are filetul pe stanga pentru ca piulita, in timpul functionarii motorului, sa nu se desfaca ci sa se strânga. In dreapta , axul are piulita cu filet normal.Consatori -ptr motoare mono
Calculul condensatorului de sarcina  pentru conexiunea triunghi sau conexiunea stea a bobinelor motorului trifazic pornit in monofazat este aratata la fiecare tip de conexiune prezentat mai sus, iar condensatorul de pornire este 2,5-3 ori din valoarea condensatorului de sarcina. Adica:
CpΔ=4800x In/Un ; CpΥ=2800xIn/Un
Daca e sa ne luam după tabelul de condensatoare aratat mai sus si care a fost descarcat de pe  www.emil.matei.ro  si pus aici,  atunci vom vedea ca acest coeficient de multiplicare incepe de la 1,7(aproximativ)  pentru a afla condensatorul de pornire.  Am mai întâlnit coeficientul de 1600 la calculul unui condensator de sarcina unde este folosita o singura bobina, asa cum e aratat in schemele de mai sus: 
 C s=1600xIn/Un;  Cp=In/Un
După toate acestea putem observa ca acest curent pe care il absoarbe un motor este curentul nominal, In. Întro functionare obisnuita nu vo atinge niciodata curentul nominal. El este vriabil în tot timpul functionarii si nu poate fi prevazut din calcule. De aceea este important de urmarit motorul in functionare, pentru a limita încalzirea şi pentru a modifica valoarea capacitaţiilor folosite în functie de cuplul la arbore.
Tot  in tabelul mai sus alaturat  sunt prezentaţi niste condensatori de sarcina pentru niste motoare cu pornire directă, fara condensator de pornire fabricate de ElectroPrecizia.
Tot aici, mai sus, este aratata si schema de notare si modul cum se face pornirea spre stânga sau spre dreapta a unui motor electric monofazat, de productie industriala, cu infăşurare auxiliara si condensator de pornire, alimentate continuu.

Cum se identifica o masina electrica rotativa

Informatiile despre o masina rotativa, despre caracteristicile unui motor, se obtin intotdeauna din placuta care este prinsa cu patru nituri, pe motor. Daca aceasta placuta lipseste, este mai greu sa aflam datele care ne intereseaza: turatia trebuie masurata cu un turometru, gabaritul se afla. In general, pentru seriile de motoare cu utilizare generala, pe un gabarit sunt maxim trei puteri care se pot construi. Asa cum am aratat si in alte locuri din acest sait, gabaritul se noteaza de exemplu cu un numar urmat cel mai adesea (pentru motoarele de uz general) de  literele S, M, L.  Numarul exprima distanta de la planul de asezare al motorului la axul motorului, iar literele lungimea fierului magnetic, scurt, mediu si lung. Se mai pot intalni si literele V, pentru carcasa mai lunga si litera Y, pentru o carcasa si mai lunga. Cunoscand aceasta distanta, folosind un tabel de standarde, masurand turatia motorului cu un turometru, se poate identifica datele primare ale motorului: puterea, iar curentul il putem masura (in gol sau in sarcina). In general, curentul de mers in gol este cam 40% din curentul nominal. Din tabele se poate afla curentul de pornire, stiind ca Ip=6÷8 In. Aceasta in cazul in care nu are eticheta. Dar pe linga casa omului normal si obisnuit, nu se pot gasi in functiune motoare de putere prea mare, ma gandesc la valoarea de 10 kW. Cunoscand aceste aspecte tehnice se poate dimensiona coloana de alimentare, aparatajul necesar pentru pornirea si functionarea motorului. De asemenea aceste motoare pot sau nu pot fi alimentate in monofazic si cu functionarea in monofazic sau trifazic obtinut din monofazic.

Placuţa unui motor

         In eticheta de mai jos vom arata datele care se inscriu despre o masina electrica rotativa. In fiecare spatiu numerotat de mai sus se vor inscrie niste informatii despre masina electrica rotativa, informatii care sa inlesneasca alegerea lor de catre proiectantii de actionari electrice.

 

1.    Aici se inscrie marca de fabrica si denumirea intreprinderii producatoare.

2.    Aici vom gasi tipul masinii, forma sa constructiva, tipul de protectie climatica conform standardelor in vigoare.

3.    Felul curentului se inscrie folosindu-se urmatoarele semna conventionale:

       – pentru curentul continuu;

       1~ se foloseste pentru curentul alternativ monofazat;

       2~ pentru curentul alternativ bifazat;

       3~ se marcheaza   curentul alternative trifazat;

       6 ~  se foloseste la marcarea curentului hexafazat;

        -/~  se foloseste pentru marcarea comutatricei;

       ¯~, adica minus deasupra lui tilda, este pentru curent continuu si alternativ.

4.    Aici se inscrie modul de lucru pentru care este destinata masina, folosindu-se urmatoarele presurtari:

G-pentru generator; M-pentru motor; C-pentru comutatrice; F-pentru compensator de faza; E-pentru regulator de inductie.

5.    Numarul seriei de fabricatie la fabrica producatoare

6.    Anul fabricatiei.

7.    Conexiunea infasurarii statorului la masini de curent alternativ, asa cum este aratat mai jos.

8.    Tensiunea nominala, in volti.

9.    Curentul nominal, in amperi.

10.           Puterea nominala care av fi exprimata in:

-kW sau W la toate motoarele, generatoarele de curent continuu si generatoarele asincrone;

-kVA sau VA la generatoarele asincrone si compensatoarele de faza sincrone.

11.           Unitatea de masura care a fost inscrisa puterea (kW,W,kVA, sau VA)

12.           Serviciul nominal tip de lucru al masinii.

13.           Factorul de putere numai  la masinile de curent alternativ.

14.          Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele semne conventionale: ← antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; → orar, in sensul acelor de ceasornic. La masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.

15.          Turatia nominala a masinii, in rot/min.

Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul ei se poate calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel  s= (n1-n2) / n1, unde n1 este turatia campului magnetic invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p, unde f este frecvanta tensiunii de alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii

16.           Frecventa nominala, in Hz.

17.            -Indicatia ,,Excitatie’’ sau ,,Exe.’’la masinile de curent continuu, la masinile sincrone si la comutatrice.

          -,,Rotor’’ sau,,Rot.’’ La masinile de inductie cu inele de contact.

18.           Modul de conectatie al masinilor de curent continuu si  la comutatrice, folosind prescurtarile: I– pentru excitatie separata, independenta; D- pentru excitatie in derivatie; S. Pentru excitatie in serie; C- pentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare a infasurarii rotorului la masinilecu inele de contactsunt aratate mai jos, in tabel.

19.           a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de curent continuusi la masinile sincrone.

b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind înfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.

20.           a) Curentul de excitatie, in amperi,in regim nominal la masinile de curent continuu si masinile sincrone.

b) Curentul rotoric, in amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu inele de contact.

21.           Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.

22.           Gradul de protectie.

23.           Masa aproximativă a maşinii, in kilograme

24.           Observatii suplimentare, de exemplu

          – standardele sau normele specifice

  nivelul maxim de vibratii admis

 – debitul sau presiunea fluidului de racire.

Semnele conventionale internaţionale ptr infăşurările maşinilor rotative

  În plăcuţa de mai sus sunt aratate semnele conventionale internationale care se inscriu la punctul 7 al explicatiei pentru placuta masinilor rotative, iar mai jos sunt aratate explicatiile pentru aceste conexiuni. Aceste capete ale bobinelor motorului (infasurarilor motorului) sunt scoase afara din motor, la placa de borne. Inceputurile infasurarilor se grupeaza si se scot prin carcasa printro gaura(eventual), iar sfirsiturile lor se grupeaza separat si se scot prin alta gaura(tot eventual). Atribuirea capetelor ,,inceput ” sau ,,sfirsit” este aleatoare, este important ca sa fie grupate la un loc cele care intra in crestatura  si-n alta parte cele care ies in crestatura.

                   1- Conexiune monofazata deschisa
                                2- Conexiune monofazata cu bobinaj auxiliar 
                   3- Conexiune bifazata cu fazeleseparate
                   4- Conexiune bifazata cu trei borne
                   5- Conexiune bifazată cu patru borne si cu punct de legatura stea, scos afara la placa de borne
                    6- Conexiune trifazata cu fazele separate
                    7- Conexiune trifazata cu conexiunea in triunghi
                    8- Conexiune trifazata cu conexiunea stea cu neutru neaccesibil
                    9- Conexiune trifazata in stea cu neutrul accesibil, scos la placa de borne
                   10- Conexiune hexafazata in triunghi dublu
                   11- Conexiune hexafazata in poligon
                   12- Conexiune hexafazata in stea
                   13- Conexiune polifazata cu ,,n” faze separate, dar mai multe decat trei.  
               
                   Nota: Aceste conexiuni se fac in masinile electrice rotative intre bobine si semibobinele lor, iar rezultatul aratat mai sus se refera la si la  vectorii tensiune proprii fiecarei conexiuni. Tinand cont de defazajul  (unghiul fi)  dintre curent si tensiune se poate construi diagrama curentilor, defazata fata de cea a tensiunilor cu unghiul fi.

Motorul electric trifazic: componenta si demontare.

                     In figura de mai jos, este aratat componenta unui motor electric trifazic cu talpi detasabile (41) care se prind de carcasa 12 prin suruburile 40, este din seria ASI, cu rotorul in scurt circuit. Este cel mai raspandit tip de motor pentru actionari electrice generale, are o constructie simpla, poate fi incarcat peste sarcina nominala pe scurt timp cam cu 10% si  isi reglaza singur turatia in anumite limite, revenind la turatia nominala. Pentru ca are axa orizontala se noteaza cu  B3, iar daca unul din capacele port lagar ar fi fost cu flansa s-ar fi notat cu B5. Apoi in mod normal mai urmeaza inca un numar care reprezinta distanta de la suprafata de asezare a talpilor pana la axul motorului, iar după aceea o litera: cel mai des  S, M, L, scurt, mediu sau lung, care se refera la lungimea fierului (circuitului statoric) motorului. Toate acestea se pot afla citind placuta care este prinsa pe motor. O astfel de constructia se intalneste si la motoarele monofazice. Daca masina electrica (motorul ) ar fi lucrat in pozitie verticala, atunci litera B ar fi fost inlocuita cu litera V.Componente motor cu sigla             

 Motorul este alcatuit dintro carcasa de fonta sau aliaj de aluminiu (siluminiu) 12, in care se afla bobinajul statoric 45 care poate fi pentru alimentare monofazata sau trifazata. Acest bobinaj este asezat (bobinat) in crestaturile statorice  ale statorului 44 confectionat din tole ferosilicioase si este presat in carcasa 12. Rotorul 8 care in exemplu dat are caile de curent rotorice 43 scutcircuitate de inelele de scurtcircuitare 42 se sprijina pe lagarele cu rulmenti 6 si 11 care sunt montate in capacele 4 si 14. Bobinajul 45 este alcatuit din semibobine, egal repartizate pe fiecare faza, in crestaturi, dar si egal repartizate pe circumferinta statorului.

 Conectarea acestor bobine se face in stator cu ajutorul legaturilor 47 iar la cutia de borne 21 unde se afla  placa de borne 24 sunt scoase doar trei sau şase conductoare prin care se face alimentarea bobinajului. Daca sunt trei, bobonajul este construit in triunghi iar nulul este in motor, fara a fi scos afara, iar daca avem trei inceputuri si trei sfirsituri de bobinaj notate coespunzator fiecarei faze, poate fi un motor cu o singura turatie sau unul cu doua turatii prin modificarea conexiunilor Dahlander. Acestea sunt fixate pe cele sase borne ale placii de borne 24 si sunt fixate cu piulita 31cu saibele 30. Coloana de alimentare a motorului patrunde in cutia de borne 21 prin presetupa 38 este ermetic montata cu garnitura de cauciuc 37 si saiba 36 si piulita 35, iar capetele fazelor se monteaza pe bornele placii de borne si se fixeaza cu piulitele 29. Capacul cutiei de borne se monteaza prin suruburi dupa ce a fost asezata garnitura de etansare 25.  Lagarele cu bile(rulmentii) sunt montati in scuturi cu ajutorul saibei elastice 5 care se aseaza la interior, se intruduce rulmentul si apoi capacul de rulment 9. Capacele de rulment sunt prinse de capace prin suruburi  pe capacele portlagare 4 si respectiv 14. Acestea, la randul lor vor fi prinse de carcasa 12 prin suruburile 3 si respectiv 16. Capatul pe care se monteaza ventilatorul se numeste capat ventilator iar celalalt capat se numeste cap (capat) arbore: pe aici este transmisa cuplul motor si miscarea de rotatie. Ventilatorul  18 se monteaza cu ajutorul penei de constructie speciala 10 si este protejat de capacul de ventilator 19 care se fixeaza in scutul 14 prin suruburile 15. Cel mai adesea miscarea de rotatie este transmisa printro saiba de curea care este montata pe cap arbore. Pana 7 nu permite miscarea de rotatia a axului motorului fata de saiba de curea si pentru a nu iesi de pe ax se monteaza surubul 1 si saiba 2. Dar pe cap arbore poate fi si un pinion care sa faca parte dintr-un angrenaj cu roti dintate.Motor ASI-ruptura-cu sigla

                    Demontarea unui motor electric se face atunci cand trebuie reparat: refacerea bobinajului ars, inlocuirea rulmentilor, inlocuirea sau completarea vaselinei rulmentilor. Mai rar se intimpla ca o cale de curent din crestatura rotorica 43, sau inelele de scurticircuitare 42 sa fie intrerupte. Pentru aceasta se dezleaga coloana electrica de alimentare a motorului, dar nu inainte de a opri tensiunea de alimentare si a se asigura ca nu e posibil ca altcineva sa cupleze motorul.  Apoi se demonteaza suruburile de fixare a motorului pe utilaj. Apoi se scoate surubul 1, saiba 2  si apoi cu ajutorul unei prese se scoate de pe cap arbore saiba de curea. Se scoate de asemenea si pana 7. Apoi se demonteaza capacul de ventilator 19 prin desfacerea suruburilor 15 si demontarea ventilatorului 18 prin scoaterea penei speciale 10. De la ambele capace (scuturi) se scot suruburile de fixare 3. In totdeauna rulmentul cap arbore se va strica inaintea rulmentului da la cap ventilator deoarece acesta ca suporta intodeauna o sarcina mai mare. Pentru a scoate rulmentii de pe ax, e nevoie de o presa de rulmenti. Acestia trebuie sa ramana pe ax, deoarece se scot mai usor de pe ax decit daca ar ramane in scuturi. Intotdeauna stringerea rulmentului in capacul de fonta sau mai nou de aluminiu, va fi mai mica decit strangerea inelului interior al rulmentului pe axul motor. Se ia motorul si se loveste pe o bucata groasa de lemn cu capul ventilator: in felul acesta are loc a miscare relativa intre capul ventilator si rulmentul 11 si va scoate scutul cap arbore de pe umarul de centrare pe carcasa. Se are in vedere ca sa fie destul spatiu intre scut si carcasa care sa permita introducerea unei chei fixe pentru desurubarea suruburilor cu care sunt prinse capacele de rulmenti, dar totodata sa nu iasa axul de pe rulment. Lasind liber capacul de rulmenti, cu grija, prin batai usoare cu ciocanul se aseaza la loc scutul cap arbore pe umarul de centrare al carcasei. In acest fel, axul motorului a intrat inapoi pe toata latimea rulmentului: lovind de aceasta data de lemnul asezat pe podea capul arbore, acesta va iesi din scutul caparbore cu rulmentul pe el. Din stator, se scoate cu grija pentru a nu deteriora capetele de bobina de pe stator, axul motorului care are pe el scutul cap ventilator. Cu presa de rulmenti se scoate rulmentul stricat si se pune cel nou. Atentie sa nu uitati capacul de rulmenti  afara: acesta se va baga pe ax, inaintea rulmetului. De obicei, prin lipsa ungerii, acest rulment se blochează si ajunge sa se invarta in capac cu totul, producand ovalizarea si largirea capacului la locasul de rulment. De obicei se poate face o randalinare a capacului, in acest fel se micsoareaza diametrul pentru a putea face o stringere pe inelul exterior al rulmentului. Nu este o reparatie care sa tina prea mult: important este ca rulmentul sa aiba ungere si sa nu se mai blocheze. Daca e cazul, cu axul scos din stator se demonteaza capacul de rulment de la scutul cap ventilator si se procedeaza ca la cap arbore.

Rulmentii folositi la motoare pot fi capsulati (pe ambele parti) sau semicapsulati, numai pe o parte. Daca se face o intretinere a rulmentilor prin indepartara veselinei vechi si ungerea lor din nou, acesti rulmenti pot sa ramina in scuturile motoarelor (capacelor), se scoate inelul de protectie al bilelor rulmentului de tabla sau de plastic, se spala cu un solvent, se usuca si se pune vaselina. Aceasta trebuie in asa fel pusa incit sa patrunda si pe cealalta parte a bilelor. Rulmentul se umple in acest fel pe 2/3 din circumferinta rulmentului, pentru ca in timpul functionarii sa nu fie aruncata afara din rulment.

Motorul electric trifazic: despre conexinile Dahlander

Conexiunea Dahlander este o conexiune care modifica turatia motoarelor electrice trifazate prin modificarea numarului de poli. Pornirea se face in conexiunea cu turatia mica si apoi, la atingerea maximului de turatie in aceasta conexiune, comutarea se face in turatia cu conexiunea mare prin trecerea prin zero a motorului. In acest fel este posibila pornirea in sarcina a motoarelor electrice. Se stie ca turatia de sincronism (a campului magnetic invartitor) este data de formula n = 60 f / p unde f este frecventa retelei iar p este numarul de perechi de poli. Si turatia rotorului se supune aceleiasi formule dar dupa cum se stie e mai mica decit cea de sincronism. Deoarece frecventa retelei este un parametru care nu se schimba in functionarea motorului, prin modificarea numarului de perechi de poli p se realizeaza variatia vitezei, dar nu continu ci in trepte, in raportul de 2:1. Aceasta modificare a numarului de perechi de poli se poate face astfel:

1.  Asezand pe stator un bobinaj caruia ii variem numarul de poli prin modificarea elementelor bobinajului.

2.  Asezand pe stator doua bobinaje complet independente unul de altul, care au turatii diferite.

3.  Asezand pe stator doua bobinaje independente unul fata de altul, fiecare putindu-si schimba numarul de poli.

Conectarea in serie a bobinelor cu adunarea campuluiA doua si a treia metoda sunt neeconomice pentru ca exista Conectarea înfăşurărilor in paralelposibilitatea ca la un moment dat, motorul sa functioneze doar pe unul din bobinajele statorului. Daca motorul nostru are rotorul bobinat schimbarea numarului de poli trebuie sa se faca si in rotor simultan cu modificarea numarului de poli operat in stator, ceea ce complica constructia rotorului, iar modificarea numarului de poli trebuie facuta in asa fel incit sa nu se schimbe sensul de rotatie al motorului. Pe cale de consecinta, practica a dovedit ca cea mai simpla si economica metoda este prima varianta expusa iar aceasta se aplica unui motor cu rotorul in scurtcircuit, cu un singur sens de rotatie intre turatia mare si turatia mica. Metoda Conexiunea Triunghi Dubla-steacare este Conectarea bobinelor in serie cu scaderea campuluifolosita in continuare pentru modificarea numarului de perechi de poli este schimbarea sensului curentului in diferite semibobine prin conectarea in serie sau in paralel cu insumarea sau scaderea campului magnnetic produs de ele.

In figurile alaturate este aratat cum anume se poate face conectarea in serie sau conectarea in paralel. Liniile punctate, paralele cu traseul semibobinei delimiteaza pasul polar.

Fara a ,,ne cufunda’’ in teoria masinii asincrone polifazate, putem spune ca in procesul de transformare si transmitere a energiei electrice dinspre stator spre axul rotorului (cuplul mecanic),Conexiunea Stea Stea Conexiunea Stea Triunghiintervin o serie de factori de geometrie a masinii electrice (dimetrul interior si lungimea ideala ale statorului, intefierul masini, etc) dar si factori ai campului magnetic statoric, determinati de curentul electric. Exista o similitudine intre un circuit electric care are in principiu niste rezistente ohmice parcurse de un curent si un circuit magnetic care are niste rezistente magnetice parcurse de fluxul magnetic. Cea mai mare rezistenta magnetica din acest circuit o are aerul care se afla in intrefierul masinii ( intre rotor si stator), aici au loc cele mai mari pierderi pe circui, iar marimea fluxului magnetic statoric (cel care reactioneaza Conexiunea Stea Dubla-steacu fluxul statoric, dand cuplul la arbore) este invers proportional cu pierderile din acest intrefier, deci direct proportional cu Conexiunea Stea Dublu-triunghivaloarea inductiei in intrefier. S-a facut aceasta aproximare deoarece la modificarea conexiunilor nu se modifica geometria masinii, inductia in intrefier are a forma sinusoidala iar factorul de bobinaj care determina campul magnetic statoric (Ksi) sufera modificari minore, neglijabile si pentru simplificare s-au considerat egale. In concluzie, prim modificarea raporturilor inductiilor in intrefier obţinem o modificare in acelasi raportat al cuplurilor mecanice la axul motorului pentru fiecare conexiune.

Mai sus au fost prezentate unele dintre cele mai folosite scheme de modificare a turatiei motorului in trepte fixe de 2:1, in care raportul inductiilor (si deci al cuplurilor) variaza larg, dupa scopul pentru care a fost construit motorul. Asfel exista raportul MII / MI = BII/BI cuplurilor la ax care e aproximativ cu raportul inductiei, care poate fi   de 0,58. Aici MI corespunzator numarului minim de science-is-amazing_266x199_357epoli si MII este corespunzator numarului dublu de poli. Schema care da cuplul minim poate fi folosita la pornirea ventilatoarelor (si a pompelor) care au o sarcina care creste exponential cu valoarea turatiei. Sunt unele motoare care se contruiesc pentru un raport al cuplurilor care sa fie aproximativ constant cum este conexiunea sau care au cuplu marit in viteza mare prin crestearea solenatiei. Aici este prezentată schema de forţă pentru o pornire stea triunghi dahlander, cu turaţie mica la pornire si cu păstrarea sensului de rotaţie în viteza mare.

Cum se genereaza tensiunea electrica continua  alternati am aratat schematic AICI. In ffigura alaturata este aratata functionarea celui mai simplu motor de curent continuu alcatuit dintr-o singura spira, o baterie de 1,5 V si un capacel pe post de colector. Aici, aplicând regula  mâinii drepte pe portiunea lineara a conductorului parcurs de curent, constatam ca in conductoruii de cupru care alcatuiesc spira câmpul magnetic se scade, iar datorita geometriei spirei aceasta  se roteste.

(poate) Va urma