web analytics

Arhivă

Arhivă pentru ‘Instalatii electrice’ Categoria

Cum sa inlocuiesti (sa schimbi) o siguranta automata

Tablou electric_Cum se inlocuieste sau cum se schimba o siguranta automata vom arata in cele ce urmează. Siguranta  poate fi defectă prin faptul nu mai poata sa fie inchisa, iar daca e inchisa nu realizeată închiderea circuitului electric. Un alt defect al sigurantei automate, poate fi decuplarea la atingerea unui curent de sarcina care este sub valoarea nominala a curentului pentru care e construita,  sau curentul de incarcare termica, sau cel de scurtcircuit nu mai respecta valoarea pentru care a fost reglat de producator. Aceasta se datoreaza calitatii  materialelor din care sunt confectionate sigurantele automate care pot introduce uzuri ale elementelor aflate in miscare la actionare manuala sau automata. Inlocuirea o operatiune relativ simpla mai ales daca ati vazut cum este compusa o siguranta automata şi poate fi aplicata si in cazul extinderii de circuite electrice intr-un tablou mai vechi.

Tablou electric-detaliu_Înainte de a incepe lucrul este obligatoriu sa opriti tensiunea in tabloul electric din tabloul general sau de la firida de alimentare a tabloului unde se va lucra. Daca nu exista posibilitatea aceasta, după ce a fost desfacut capacul de protectie al tabloului electric se va desface mai intâi nulul din sirul de cleme din figura alăturata, apoi se va desface si pământarea. După ce au fost izolate, se scoate si faza, care la rândul ei este izolata. în acest fel putem lucra in deplina siguraţa.Este important sa retineti modul de cum se desprinde siguranta de pe sina omega (), sau U cu aripi rasfrânte, sau mă rog C cu aripi răsfrinte… Fiecare siguranţa are o piesa mobila, o camă (notata cu 1) cu revenire automata la fel cum este aratat in figura de aici, sau poate fi cu doua pozitii: retras sau avansat. In acest fel, Siguranta automataprin manevrarea acestei piese se desprinde de pe sina de prindere siguranta automata. Pentru actionarea piesei, după ce au fost desfacute legaturile electrice (punţile şi plecarile) se baga virful unei surubelniţe in urechea piesei de montaj. Unele modele de sigurante automate nu au aceasta ureche de actionare. Ele se deplaseaza (de obicei) in sus si se trage inclinind spre partea frontala (spre executant), spre inafara, in acest fel este eliberata de pe sina omega o parte de prindere. Se deplaseaza apoi in asa fel incit siguranta sa scape si de a doua cama de prindere.Pentru desprindere e posibil sa se faca miscarea invers, adica apăsând in jos. Deplasarea sigurantei in sus sau in jos, se simte la mână mai usor daca e eliberata de legaturi si sigurantele vecine sa o lase libera.

După ce s-a desfacut siguranta defecta, se monteaza pe sina de prindere cea noua in asa fel incât atunci când ea e cuplata pârghia de cuplare-decuplare sa fie in poziţia ridicata. O siguranta 1P are o grosime de 18mm iar una care este de 1P+N, adica si cu nul actionat la decuplare, are Tablou electric sig scoasa _cam 21 mm. După cum se observa, siguranta pe care am montat-o aici este un model mai vechi, e mai lat cu aproximativ 6 mm si are si o sectiune de contacte auxiliare : 1NO si 2 NÎ pentru semnalizari si comenzi in circuite de automatizări si care suporta In=5A/contact. Pentru a monta aceasta siguranta, sigurantele din dreapta au trebuit deplasate prin montare-demontare. Pentru aceasta trebuie modelate punţile de nul si cele de faza pentru a putea fi mai lungite. Daca sunt prea scurte se vor face alte punţi si daca nu aveti aluminiu(cum probabil sunt facut) trebuie sa aveti grije ca puntea noua din cupru sa nu vina in contact direct cu cea de aluminiu: se vor monta de o parte si de alta a surubului de strângere . In partea de jos nu este problema pentru ca este un singur fir care trebuie montat. Pe circuitul de faza, in partea de sus sunt doua fire care trebuie montate si ele trebuie sa fie de aceeasi sectiune pentru ca la strângerea surubului sa poata fi strânse in mod egal pe amindoua, pentru a elimina incalzirea locala datorita cotactului slab. Daca punţile sunt facute cu conductor de aluminiu e bine sa controlati strângerea la fiecare siguranţa. Din când in când aceasta revitie se trebuie facuta pentru ca aluminiul cedeaza si reamâne nestrâns.

Tablou electric sig  in circuit_După ce a fost schimbata siguranta operatiuninle de cuplare se fac invers celor de decuplare: toate sigurantele sunt decuplate, se cupleaza mai întâi pământarea, apoi nulul de serviciu si in final se monteaza si faza. Daca nu au fost demontate firele, e la firida se cupleaza tensiunea si imainte de a cupla sigurantele dse verifica prezenta tensiunii la intrare in tablou. acesta se face cu un aparat de masura sau o dulie si un bec careia i s-a montat doua fire de alimentare.

O siguranta automata diferentiala se schimba sau se monteaza cam in acelasi fel, tinând cond ca ea este mai lata, cam 35-36mm, aproximativ de doua ori latimea unei sigurante 1P. Principiul de functionare al unei sigurante automate diferentială este aratat aici

Succes!

Siguranta automata: alegere si principiul de functionare

Sigranta automata frontalaPână acum nu am avut material didactic pentru a explica cum functioneaza siguranta automata sau cum se alege  siguranta automata, asa cum am mai vorbit despre cum functioneaza siguranta automata diferentială, dar acum am una de tip mai vechi, cu contacte auxiliare: 1ND si 2NI, 5A, sau englezeste  spus 1NO si 2NC. Alaturat avem si un model de productie mai recent(aici e aratata o asamblare automataa unei sigurante automata) , demonstrativ, in care prin peretele transparent de plastic  se poate vedea aceleasi elemente componente, dar care au alta geometrie si alta asezare, principiul de functionare fiind acelasi. Siguranta automata faţă de siguranţa fuzibilă are avantajul limitarii timpului de raspuns la scurt, limitarea mai buna a curentului termic de supra-încarcare (Ith), repunerea mai usor si mai rapid in funcţiune a alimentarii circuitului, desigur după identificarea si eliminarea scurtului. Are dezavantajul ca treapta de Siguranta automata, piese componenteprotecţie nu poate fi asa de usor schimbata asa cum se face la siguranţa fuzibila, doar prin inlocuirea patronului, atunci când se modifica valoarea puterii absorbite în circuit. Nu vorbim de circuitul industrial unde valoarea consumatorilor nu se modifica la fel cum se modifica de exemplu numarul de consumatori in bucatarie unei locuiţe moderne in functie de nevoi. Siguranţa automata monofazata poate fi construita cu protectia unui singur pol, noteata cu 1P, polul se monteaza pe faza. Odinioara in tablourile electrice nulul nu era trecut prin sigurante, iar daca megeti la firida(tabloul de unde e alimentat un tablou de apartament) veţi vedea ca nulul nu are sigurante, el e dus direct in tabloul de apartament. Siguranta automata poate sa fie construita şi cu protectia a doi poli, se notează cu 2P, se montaza mai ales acolo unde nu se poate identifica faza. Mai poate fi construită si cu un singur pol protejat, se notează cu 1P+N, iar la actionare decupleaza si celalalt pol, nulul. La Camera de stingereaparitia unui scurtcircuit toate sursele dintrun  sistem electric debiteaza curent pentru alimentarea locului unde e scurtul. Daca avem un scurt pe faza, inainte de consumator, polul protejat al siguranţei automate, montat pe faza va sesiza curentul de scurt până ca acesta sa ajunga in consumator şi acesta va fi de o valoare cu atât mai mica cu cât treapta (In , valoarea curentului nominal) siguranţei e mai apropiata de valoarea curentuli absorbit  de circuit. Daca scurtul apare pe nul, atunci curentul de scurt va trece si prin consumator. Dar pentru ca cele mai dese scurtcircuite au drept cauza defectiuni datorate comsumatorilor casnici alimentaţi de pe circuitul de prize sau de pe circuitul de lumina, părerea mea este ca o siguranţa cu un singur pol protejat care decupleaza şi nulul este potrivita din punctul de vedere al realizarii protectiei dar si al aspectului economic. Alegerea valorii nominale a sigurantei automate se face in conformitate cu principiul selectivitatii treptelor, dar si ca treapta aleasa sa fie foarte apropiata de curentul absorbit  Pe un circuit de lumina aş pune siguranţa de 6Á asta inseamna  P= UxI=230Vx6A = 1320W care ar însemna cam 13 becuri de 100W care sa arda simultan. O priza cu corp ceramic este calibrata sa reziste maxim la 16 Á, iar un circuit cu conductor de cupru, cu sectiunea de 2,5mmp  pozat in tub la 5-6 conductoare duce 16 A. Deci o siguranta de 16 A pe un circuit de aluminiu (in locuinţele vechi de bloc) nu e chiar potrivita dar pe un circuit de cupru cu sectiunea de 2,5mmp-da. Dar ea nu va suporta un consumator care absoarbe 16 A ci unul mai mic, 16 A fiind curentul pentru care ea este calibrată. Un calcul simplu ca mai sus P= UxI= 230V x 16A = 3680W. Daca exista un asemenea consumator sau posibilitatea ca mai multi consumatori sa insumeze 16A atunci se alege o siguranta automata de 20 A. Altfel Stingerea arcului in câmp magnetic_e bine ca siguranta autoamta, (indiferent de  valorile maximale admise de conductor, priza sau instalatie) sa fie cât mai apropiata de valoarea consumului (a puterii maxim absorbite) de valoare a curentului descurt a sigurantei automate. In acest fel curentul de scurtcircuit se limiteaza la o valoare mai mica pe timpul de decuplare al sigurantei si stricaciunile  la locul de defect vor fi mai mici. Pe circuitele  care alimenteaza o bucatarie moderna  in care sunt multe electrocasnice, alegerea se va face in functie de puterea contractata în urma căreia a fost instalata siguranta generala, cea din BMP (Blocul de masura si protectie) Cea mai mare siguranta din tabloul de interior se va alege cu o treapta mai mica decât aceea din BMP. Apoi, in functie de puterea instalata a electrocasnicelor si in functie de gruparea lor pe circuite care ar duce la simultaneitate în funcţionare, se poate alege siguranţa pentru fiecare circuit.

Siguranta automata piese componente, descriere1-Clema mobila pentru montarea sigurantei fuzibile pe şină tip C răsfrânt sau sina Ω (omega). 2-Contact mobil.  3-Camera de stingere a arcului electric, unde prin forţa electromagnetica este impins in interiorulei arcul pentru racire  si apoi stingere. Racirea arcului electric se face prin lungirea lui sub influenţa fortei electromagnetice si prin divizarea de catre lamelele camerelor de stingere, prin marirea numarului de inceputuri ssi sfârşituri ale arcului, unde au loc caderi de teniune si deci micsorarea tensiunii de intretinere a arcului. 4-Contact fix. 5-Conductorul de cupu al solenoidului(bobina) sudat pe borma. 6-Şaiba de fixare a conductorului de alimentare. 7-Şurub strângere, M5. 8-Plonjorul electromagnetului care actioneaza la valoare nominala  a solenatiei (spire x amperi). 9-Bobina de curent(solenoidul) electromagnetului de actionare la scurt circuit: atunci când forţa data de solenaţie ajunge sa depaseasca forţa de declansare, siguranta e actionata. 10– Armatura electromagnetului de unde se prinde arcul de tractiune 13. 11-Pârghie de cuplare-decuplare a sigurantei automate. 12-Nit tubular si cu rol de ax. 13-Arc spiral de tractiune. 14-Ansamblu de arcuri, pârghii şi came care permit anclanşarea şi declanşarea la scurt circuit prin plonjorul 8 si la supracurent prin bimetalul 19. 15-Ax al camelor, punctul fix. 16– Pârghie de cuplare-decuplare a contactului mobil 4. 17– punct de actionare al bimetalului asupra ansamblului de pârghii si came 14. 18-Punctul de sudura al rezistenţei 20 cu bimetalul 19. 19– Bimetal, pentru protectia termica la supra incarcare. 20-Rezistenta platbanda. 21-Conductor mobil, litat. 22-Surub de calibrare si de fixare a bimetalului 19 de borna de ieşire 5’

Traseul curentului prin siguranta este urmatorul: De la conductorul instalatiei prins in borna 5 ajunge in solenoidul  9, apoi printro lamela de alama in contactul fix 4, prin contactul mobil curbat 2, apoi prin conductorul litat 21 parcurge rezistenta electrica 20 sub forma de platbana sudata de bimetalul 19 si ajunge la borna de iesire notata cu 5’. La un curent care depăsete valoarea pentru care e calculat sa actioneze electromagnetul, acesta actioneaza asupra sistemului de pârghii arcuri si came 14, basculându-l in pozitia in care lamela de actionare 16 se retrage si contactul mobil 2 se deplaseaza in jos deschizând circuitul. Decuplarea se face si atunci când un curent mai mare decât curentul nominal strabate mai multa vreme rezistenţa si bimetalul, încălzindu-le: sub actiunea caldurii bimetalul se deformeaza în planul orizontal al sigurantei actionând grupul 14.

Cum se calculeaza sectiunea conductoarelor electrice

In  calculul al sectiunii minime de metal a conductoarelor sau cablelor, se porneste de la puterea maxima de calcul (la proiectare) sau de la puterea maxim absorbita (in exploatare).

Pcalcul= Kcer*ΣPi [W]

Unde: Kcer <1 , exista in tabele alcatuite statistic pe ramurile industriale ale economiei, iar ∑Pi este suma puterilor consumatorilor sau a puterilor instalate. Daca avem un singur consumator, Kcer =1. Aceasta determina un curent Iabsorbit.

Din formula:

Pcalcul= Unominală*Iabsorbit

pentru tensiune continua si pentru alternativa monofazata cu consumator rezistiv, care  se modifica în :

Pcalcul= Unominala*Iabsorbit *cos φ [W]

pentru consumator inductiv, si pentru tensiune trifazica se modifica in:

Pcalcul= Unominala*Iabsorbit *cos φ*√¯3 [W] ,

unde:

Unominala-tensiunea nominala a consumatorului  [V],

Iabsorbit= ICM, curentul maxim absorbit la un moment dat de puterea insatalata  [A]

cos φ este denumit factor de putere

φ e unghiul cu care este defazat(in urma) vectorul curent la consumatorul  inductiv fata de vectorul tensiune.

√¯3=1,73,

obtinem curentul maxim absorbit:

Iabs [A] = Pinst [W] / 1,73*Unom [V]*cosφ

Curent maximal permanent la conductoareBazele teoretice ale calculului termic al conductoarelor este dat in literatura de specialitate, dar practic fiecare producator da tabele de incarcare a conductoarelor  in functie de temperatura mediul ambiant si de temperatura maxima admisibila pentru izolaţia conductorului. In Anexa 8 din I7 /2002 prezentata alaturat, sunt aratate incarcarile maxime admisibile in regim permanent pentru conductoare de Cu si Al, pozate in tub sau aer, cu izolatie de PVC sau cauciuc, in functie de numarul de conductoare. Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea superioare celei iesite din calcul.

Mai departe curentul de calcul [A] se determina cu relaţia:

Icalcul=Iabs/c1*c2*c3*c4*….cn

unde:

c1tine cont de temperatura mediului ambiant si de  temperatura admisibila a conductoarelor. Pentru conductoare in cauciuc sau PVC, montate in tub sau in aer  coeficientul de corectie variaza asa ca in tabelul de mai jos pentru temperaturi care se abat de la temperatura de calcul de +250 C.

5o

10o

15o

20o

25o

30o

35o

40o

1,22

1,17

1,12

1,06

1

0,94

0,87

0,79

c2-tine cont de modul in care se pozeaza alaturat sau pe etaje cablurile de energie in canale de beton sau pe stelaje metalice. Nu avem pregatit tabelul  si cred ca numai o persoana da meserie are nevoie de el pentru pozarea in canale si stelaje. De obicei pozarea se face la distanta de un diametru al cablurilor la pozarea alaturata sau pe verticala.

c3-tine cond de durata relativa de conectare a sarcinii.

c3=0,875/ √‾Dc

unde Dc, care e durata relativa de conectare.

Dc=timpul efectiv de functionare / (timpul efectiv de functionare+timpul de repaos)

Acesta se calculează supraunitar numai in cazul conductoarelor  SCu>10mm2 , SAl>16mm2 , precum si aunci când timpul de aplicare a sarcinii permanente este mai mic de 4 minute si durata de deconectare a sarcinii este mai mare de 6 minute.

c4-tine cont de rezistenta termica specifica solului in care este ingropat cablul de energie si nu avem pregatit tabelul pentru postare pe sait.

Dupa aflarea curentului corectat din tabelul aratat mai sus se alege sectiunea conductorului. Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea superioare celei iesite din calcul.

Stiindu-se sectiunea conductorului, se face verificarea la caderea de tensiune. Caderea de tensiune este permisa 3% in instalatii de iluminat si 5% pentru restul instalatiilor, adica 7,2 V pentru iluminat si 12V pentru restul instalatiiilor.

Caderea de tensiune, ΔU in [V], se determina cu formula U= R Icorectat unde  R este rezistenţa conductorului calculata cu formula:

R=R20(1+αt)= ρl/S[1+α(t1-t20)] [Ω]

in care:

R20-e rezistenta conductorului la temperatura de 200C, sau la care cunoastem rezistenta conductorului

α-e un coeficient specific fiecarui material care tine cont de cresterea rezistentei odata cu cresterea temperaturii, [ 103*0C].

Δ-e cresterea de temperatura de la 200C la temperatura de lucru,[ 0C]

ρ este rezistivitatea specifica materialului  in  [Ωmm2/m],

l este lungimea conductorului, [m]. Se socoteste lungimea dus-intors a traseului.

S este sectiunea conductorului in  [mm2].

In locul  rezistivitatii  mai  e folosita conductanţa γ care este inversul rezistenţei specifice adica ρ = 1/γ sau  γ=1/ro, [1/Ω], iar   γCu=56,1 [m/Ω mm2] (ptr. conductoare) si γAl =36 [m/Ω mm2] (ptr. Al moale). Inversul rezistenţei R este conductanţa G, adica G=1/R.

Diametrul unui conductor de cupru:  S=p*d2/4=(3,14/4)*d2=0,785*d2 , iar rezitenţa poate fi exprimata ca R= 1,274*ρ* l/ d2 [Ω].

Deci:

Δ U = R*Icorectat = (1,274*ρ /d2)*Icorectat= (1,274/γ*d2)*Icorectat

Daca valoare recalculata a  Δ U nu se incadreaza in valoarea impusa (procentual sau calculată in volti), se alege o sectiune imediat superioara si se reface calculul.

Trebuie precizat ca in instalaţiile de alimentare cu energie electrica pentru cladirile de locuit sau industirale, I7 prevede ca in instalatiile de prize, chiar daca din calcul reiese o sectiune mai mica decât 2,5mmp, si pentru Cu siAl se alege sectiunea minima a conductorului de 2,5mmp. Pentru iluminat sectiunea minima a conductorului impusa este de 1,5mmp pentru Cu si de 2,5mmp pentru Al.

Mai jos, din Agenda electricianuleui, E Pietrareanu, E.T. 1979,  e un tabel unde sunt aratati curentii maximali, in regim permanent, pentru cabluri cu izolatie si manta din PVC. Am considerat ca cele cu itolatiee de hârtie si manta de plumb nu sunt de actualitate si nu le-am pus aici.

Curent maxim cable

Calcul tabelar al sectiunii conductoarelor

Aratam mai sus  un mod de calcul tabelar automat al sectiunii minime de metal a conductoarelor electrice , pe care il puteti descarca de AICI.

Cum se fac legaturile in doze

Oxidarea conductoarelor in mediu umed

Oxidarea conductoarelor in mediu umed

Dozele sunt locurile in care circuitele electrice au puncte de ramificatie, sau asa zisele noduri.Una din

Legaturi  in doza ST

Legaturi in doza ST

legile lui Kirchhoff se refera la conservarea sarcinii in nod, adica suma curentilor care intra in nod este egala cu suma curentilor care ies din nod. Sau altfel spus, suma curenţilor in nod este nulă,egala cu zero. Se considera nod o legatura care are cel putin trei conductoare. Dozele pot fi montate şi doar pentru innadirea conductoarelor, pe trasee care depasesc 15m, sau au mai mult de doua coturi. Având in vedere legea de mai sus si normativul  I7 care impune sectiunea minima pe circuitul de prize sa fie de 2,5mmp, constatam ca dimensionarea instalatiei se face pentru connductorul care intra in nod, iar cele care ies din nod sunt supradimensionate. La o distributie  in cerc acest conductor de intrare in nod) poate fi de sectiune mai mare.  Însa trebuie facuta o

Doza aparenta pe stilp metalic

Doza aparenta pe stilp metalic

analiza economica mai amanuntita  a puterii instalate  pe circuit, a consumului si a coeficientului de

Doza aparenta pe zid

Doza aparenta pe zid

cerere. Sau se alege un circut separat pe fiecare consumator mare sau grup de consumatori. Contactele prin rasucire se preteaza pentru conductoarele ,,pline’’ care, in productia  românească  se numeau FY- cele de cupru, iar AFY-cele de aluminiu. Pentru realizarea contactelor prin răsucire, conductoarele care trebuie unite mai intâi se taie la lungimea potrivita, pentru a se aseza bine in doza, in asa fel incat spatiul dozei sa fie optim folosit. Se incepe cu conductoarele de pământare (daca exista) care se pozeaza pe fundul dozei. Apoi se pozeaza conductoarele de nul.  În final, in stratul de deasupra, spre capacul dozei se pozeaza conductoarele care au pe ele faze(le). Acestea sunt

Doza aparenta cu legaturi facute cu capete terminale

Doza aparenta cu legaturi facute cu capete terminale

active si se incăzesc mai mult decât restul de legaturi si in acest fel se face

Conector rapid demontat

Conector rapid demontat

racirea mai bine daca sunt suprasolicitate. Conductoarele  se dezizolează la capete pe o distanţă de 4-5 cm si se aseaza laolalta. Pentru ca rasucirea sa se faca doar pe distanţa dezizolata a conductoarelor, se prinde apoi in partea de jos a părţii dezizolate cu un cleste cu vârf semirotund (spiţ) sau cu un cleste lat, iar  cu clestele patent se prinde de celalalt capat si se rasuceste pina când rasucirea este uniorma si frumoasa. In acest fel se realizeaza o stringere buna a conductoarelor din nod. Fiecare capat de conductor nu trebuie  sa fie mai mic decit lungimea legaturii, pentru a nu se micsora suprafata sa de contact. Apoi se reteaza (drept, perpendicular pe directia manunchiului de fire

Prindere conductor in conectorul rapid

Prindere conductor in conectorul rapid

)  pentru a se indrepta capetele care ramân departate si care pot perfora banda izolatoare.  Conectori aplicabili prin rasucirePentru  prevenirea desfacerii conductoarelor, de la o treime de capat se indoaie. Apoi se face izolarea legaturii pornind de pe partea cu izolatie a conductoarelor, se-nfasoara pâna la vârful legaturii pâna când o depaseste cu aproape o latime de banda de izolat . Banda izolatoare se lipeste si se indoaie banda peste vârful legaturii si se continua infasurarea pina se ajunge la locul de unde s-a inceput izolarea . In acest fel la vârful legaturii este izolatia intarita. Au fost cazuri când in instalaţiile vechi, in care dozele erau metalice si izolatia deteriorata, iar banda de izolat era textila si impregnata cu bitum (de tip vechi), cu timpul aceasta izolare şi-a pierdut calitatile dielectrice prin imbatrinire. Aceasta a dus la punerea sub tensiune a dozei metalice si peretele curenta sau facea scurt si ardea siguranta din tablou. Tot datorita  deteriorarii izolatiei prin atingerea in doza a legaturilor intre ele, putea sa apara faza in loc de nul la consumatori monofazati la distributie trifazica.            Realizarea unui contact mai bun intre conductoare la legaturile rasucite se obţine prin cositorirea prin cufundare intro  ,,cană’’ special construită. Daca se cositoresc,

Conectori tubulari ptr innadire

Conectori tubulari ptr innadire

atunci legaturile nu se mai indoaie pentru ca  o ulterioara eventuala desfacere a legaturii sa se

Alt tip de conector rapid

Alt tip de conector rapid

faca mai usor pentru reparaţii sau adaugare de noi cicuite. Aceasta cositorire elimina aparitia  oxidului de cupru mai ales daca doza este in mediu cu umezeala marita permanent sau accidental. Oxidul de cupru inrautaţeste contactul electric pentru ca se comporta ca o dioda, micsorând valoarea tesiunii in aval de nod. Cositorirea se face si la conductoarele multifilare. Despre operatia de cositorire a legaturilor electrice gasiti  şi AICI: Cum se face o lipitura sau cositorirea. Aliaje si scule de lipit. Legaturile conductoarele multifilare (liţate) se pot realiza prin rasucire si apoi cositorire. Dezizolarea acestora trebuie facuta cu multa atenţie, pentru ca daca cutitul este mai ascutit, exista posibilitatea ca la nivelul izolatiei sa poate fi retezate din

Cleste de dezizolat CIMCO

Cleste de dezizolat CIMCO

firele care alcatuiesc conductorul multifilar(liţele) si in acest fel se micşorează sectiunea utila aDoza aparenta cu rigleta conductorului. Daca se folosesc dispuzitive speciale de dezizolat aceasta posibilitate este  inlaturata. Daca nu se foloseste aceasta metoda, după ce au fost rasucite, se pot pune una sau doua capete terminale si se sertizeaza  peste legatura rasucită. O alta varianta (metoda) de conexiune a conductoarelor multifilare este montarea de capete terminale pe fiecare capat (sau pe câte doua-trei) si prinderea lor in riglete sau in conectori individuali, pentru fiecare legatura. Unele doze de ramificaţie, mai ales cele aparente sunt prevazute cu asfel de riglete cu şuruburi.  În legaturi, este important ca aluminiul si cuprul sa nu vina in contact direct pentru ca  in timp, in prezenţa umezelii si a unui curent relativ mare, contactul electric se deterioreaza si creste rezistenţei electrice. Sistem de prize montat in cercuiala parchetuluiCrescând rezistenţa  nodului, are loc o cadere de tensiune si prin efetul Joule-Lenz legatura se incalzeste tot mai mult, apare fenomenul ca la  bulgarele rostogolit. Aceasta incalzire duce la o inrautaţire mai mare a rezistentei , crescând incalzirea pina la deteriorarea nodului. Aici, în condiţiile amintite are loc o migrare a materialului de pe conductorul de aluminiu si depunerea lui in stare poroasa pe conductorul de cupru. Daca nu exista (din cauza spaţiului în doză) posibilitatea montarii unor conectori, atunci se recomanda cositorirea conductorului de cupru. Eu am folosit  aceasta metoda si nu au fost probleme de inrautatire a contactului electric.  O alta modalitate de realizare a legaturilor sunt asa numitele wirenuts, conectori electrici aplicabili prin infiletare. Acestea sunt un fel de piuliţe de alama, infundate intr-o parte, cu filet conic, izolate, care se insurubeaza pe capetele conductoarele FY sau AFY, după ce in prealabil au fost dezizolate pe lungimea de 10-15mm. Unele din acestea au niste aripioare care ajuta la infiletarea pe capetele firelor. Altele nu au aripioare ci numai niste nervuri. Exteriorul este facut pe diferite culori in functie de numarul de fire. Daca se alege in mod corespunzător si cu atentie deosebita tipul lor in functie de locul unde se folosesc, acestia nu pun probleme in exploatare. Au o productivitate mare, iar daca se pune o bobiţa e vaselina (eventual neutra) pot proteja conductorul dezizolat de umiditatea din atmosfera si insurubarea se face mai usor. In final conductorii ajung sa fie rasuciţi. O alta modalitate de realizare a legaturilor in doze este folosirea clemelor rapide sau mosetti. Acestea au in principiu o lamela elastica Pentru fiecare conductor (in principiu) sub care sunt prinse conductoarele, care ramin captive: lamela elastica are o muchiecare nu da voie retragerea conductorului. Demontarea conectorului si scoaterea conductorului pe care am facut o de proba si de curiozitate, arata ca lamela este deformabila si ca in lipsa conductorului, lamela nu revine la pozitia initiala in care atinge corpul de baza. Pentru fiecare conductor exista un orificiu princare se introduce capatul care

Repozitionarea dozei de aparat

Repozitionarea dozei de aparat

se prinde. In principiu au productivitate, DAR la curenti mari exista posibilitatea ca sa nu faca fata datorita sectiunii mici si a presiunii de contact. Corpul de plastic poate fi transparent si se poate verifica modul cum au fost prinsi conductorii. In mediu umed permite patrunderea umezelii si aparitia oxidului pe conductor. Daca trebuie umblat in doza, e posibil ca lamela elastica sa se miste pe capatul conductorului, ajungând pe portiunea cu oxid si sa nu mai faca contact electric. Eu nu sunt adeptul folosirii lor in circuite cu curenti mai mari. O alta modalitate de conexiune in doze, este innadirea conductorilor electrici atunci când acestia  o necesita. Acesti conectori sunt tubulari, o lungime totala de 25mm, sunt izolati cu un material plastic deformabil care nu se deterioareaza la sertizare. Este asemanator cu cel folsit la izolatia papucilor electrici, este de doua culori rosie-pentru sectiunea de 1,5mmp si albastra-pentru sectiunea de 2,5mmp. Am folosit la innadirea firelor in doze, la cupru cu aluminiu, si la firele de INTENC (aluminiu) cu cupru in dozele de aparat. Acestea, datorita rigiditatii lor, si a manevrarilor repetate, datorita imbătranirii si rigidizarii izolaţiei se rup la intrarea in doza de aparat. Cum se face astfel de repozitionarea dozei de aparat sau doza de priza, sau doza de intrerupător cum ar spune unii (cu sau fara innadirea conductorului) este aratata AICI in  articolul  ,,Cum se inlocuiesc dozele de aparat”. Doza de aparat, de priza sau de intrerupător are un diametru de 61-63 mm(cele de plastic). Cele vechi de metal ai un diametru mai mare.