web analytics

Arhivă

Arhivă pentru ‘Ai timp liber?’ Categoria

Ce bine e sa fii pensionar

Din ciclul:,,Râdeti, c-asa vă trebuie!”

Salut voios de om nervos,
Le trag un pumn de cad pe jos!
(Strigatură disco-retro)
Eu cad, desigur, nu ei … ’Poi daaaaa, că ce sunt eu ? Guvern? Nuuuu dom’le, sunt pensionar-pensionar! Cineva îmi spunea că un pensionar e un parazit obligatoriu, adică nu face nimic ci doar consumă. ’Poi nu consumul relansează economia de piaţă? Nu mai e de piaţă ci e de pi aţă, că face echilibristică să nu se prăbuşească. Bine, bine şi pensionaru’?… că vreo 35-40 (chiar 45 unii) de ani în prealabil pensionaru’ a făcut şi el ceva totuşi, nu? Se uită, neneee, se uită! A fost… acum e fostul domn de la… sau doamna, fostă… Mdaaaa, aşa e! Nu contează ce ai fost, ci ceea ce eşti! Nu mai contează ce ştii, ci pe cine ştii. Dacă ajungi să fii un ,,fost’’, puţini ,,activi’’ îşi mai aduc aminte de tine. Şi când te întâlneşti cu ei pe stradă vezi mirarea zugrăvită pe faţa lor că încă mai trăieşti. Bine că e pe stradă, că altfel ar fi în stare să te sugrume sau să-ţi dea în cap. Să fi devenit adepţii guvernului, pentru programul naţional de exterminare?…de ieşire naturală din sistem? mai ştii?.. Că aşa povestea şi maestrul Ion Besoiu în urmă cu ceva vreme, la o televiziune locală, atunci când s-a intîlnit pe neaşteptate cu o admiratore de-a Dommniei Sale, surprinsă emoţionată, fâstâcită, iar persoana durdulie şi blondă a exclamat: ,,Vai ce bine-mi pare să va revăd, maestre. Chiar mă întrebam dacă mai trăiţi.’’

Vă doresc multă sănătate Maestre şi sper să vedeţi sau să auziţi de urarea mea. Eu când mă uit la Domnia Ta, chiar şi acum văd numai haiduci. Cu plecaciune, urari de bine, sănătate si sal’tări de la Baboo!

Citeste mai mult
Prelucrat după o idee primita pe net.

Cum a fost furata Crucea de pe Caraiman

Crucea de pe CaraimanAm uitat sa spun pâna acum ca la brigada artistica mai erau si persoane care au fost montagniarzi. Ein Mann-ein Wort, …ce mai. Daca toţi ar fi fost asa ca montagniarzii-România ar fi fost departe… Tocmai venisem  si am constatat ca  eram gata arvunit si pentru brigada dar si pentru Amicii Munţilor si mergeam  odata cu ,,Amicii Munţilor” in care trebuia sa facem mai ales   programul literar artistic. Apoi cu brigada. Unii mai talentaţi fiind, alţii-ei erau mai buni la chestii de alergat si caţarat pe munte. Pe Willy, Calu’ Willy-după un banc la modă atunci, l-am cunoscut acolo. El era a doua rezerva … sau cam asa ceva. Eu-având mai mulţi limbrici- m-a pus ,,nensu’ ” (cum îi zicea bunica Necuratului ca sa nu-i pomeneasca numele) întrun moment de liber am inceput a ma juca badmington in panta de schi si la o aruncare laterala am aterizat pe stângu’, incât si cei de din vale au auzit cum  a troznit glezna. Ce mai… imediat  piciorul a fost ca buturuga, nu am mai fost scos la alergare, iar soţia era insarcinata cu Cătă-nu a putut sa mearga… Si urma Willy la rând ca rezerva a rezervei fiind

Vezi mai departe

Sursa foto: internet.

Spectacolul, ciurda si Aurelian Andreescu

Balul mascat al meseriasilor-1935,,Mă copile, milimetrul nu există!’’ Încercând să înţeleg, cu sublerul intro mână si surubul de masurat in alta, ma uitam la gura şăgalnică a colonel-inginerului-varul-tatei străjuita de o mustaţa á la Ion Lucian. Cu un oscior de la aripa puiului mâncat, trecut pe sub mustata ingalbenita de ,,Naţionale’’-le, duhanite din cutii de câte o suta de bucati, cu ochii sai verzui, bunicul zâmbrea: ,,Acu’ să te văd, grăsane!’’. ,,El există numai în mintea noastra… întotdeauna va exista ceva in minus sau în plus peste ceea credem c-am măsurat’’ conchise inginer-colonelul-văruşanul-tatei după ritualul de rămas bun demarând înnecăcios in Šcoda lui cea ,,brotăcită’’
După ani, după ce m-am mai limpezit, mi-am dat seama de eroarea si subiectivismul mereu existente dimprejurul nostru, caruia suntem supusi si caruia incercam sa-i facem faţa in fiecare moment.
Un surâs în plina vara-casitele, jilipurile si podiscaUmbrele lungi ale asfinţitului si talangile ciurdei veninde ma coplesisera la adapost de ghiulelele-cu-ţepi-castane-comestibile sub bolta portiţei din piatra cioplita, în mână cu un pahar de apa minerala care se putea bea doar cu clestele de rufe prins de nas. Ghetoasa ciurdei-singura ghibolă rămasă (nu bivolă) cum m-a corectat cu competenţă preşcolarul Mateuţ că trebuie spus- toate astea mă fac să-mi amintesc de celebrul Aurelian Andreescu.
Citeste mai departe

Cutia mea cu vechituri: vederi dintre cele doua razboaie mondiale

Aceste vederi doresc sa le vând daca exista amatori.

Actuala cladire a Primariei din Sibiu nu era construita la data fotografierii pentru cartea postala

Actuala cladire a Primariei din Sibiu nu era construita la data fotografierii pentru cartea postala

1903_Hermanstadt, Grosser Ring rev_

1907_ 11_06_av_

1907_ 11_06_rev_

1932_Prealpi Bellunesi,,Gusela del Vescova'' rev_

 

 

 

  

 

1932_Prealpi Bellunesi,,Gusela del Vescova''av_wwwmesterucasei.com1933_Cevedale av_www.mesterucasei.com

1933_Cevedale rev_www.mesterucasei.com

 

1933_Verona Interiorul arenei av_www.mesterucasei.com

 

Vezi mai mult aici