Baboo Hausmeister

                     In figura de mai jos, este aratat componenta unui motor electric trifazic cu talpi detasabile (41) care se prind de carcasa 12 prin suruburile 40, este din seria ASI, cu rotorul in scurt circuit. Este cel mai raspandit tip de motor pentru actionari electrice generale, are o constructie simpla, poate fi incarcat peste sarcina nominala pe scurt timp cam cu 10% si  isi reglaza singur turatia in anumite limite, revenind la turatia nominala. Pentru ca are axa orizontala se noteaza cu  B3, iar daca unul din capacele port lagar ar fi fost cu flansa s-ar fi notat cu B5. Apoi in mod normal mai urmeaza inca un numar care reprezinta distanta de la suprafata de asezare a talpilor pana la axul motorului, iar după aceea o litera: cel mai des  S, M, L, scurt, mediu sau lung, care se refera la lungimea fierului (circuitului statoric) motorului. Toate acestea se pot afla citind placuta care este prinsa pe motor. O astfel de constructia se intalneste si la motoarele monofazice. Daca masina electrica (motorul ) ar fi lucrat in pozitie verticala, atunci litera B ar fi fost inlocuita cu litera V.             

 Motorul este alcatuit dintro carcasa de fonta sau aliaj de aluminiu (siluminiu) 12, in care se afla bobinajul statoric 45 care poate fi pentru alimentare monofazata sau trifazata. Acest bobinaj este asezat (bobinat) in crestaturile statorice  ale statorului 44 confectionat din tole ferosilicioase si este presat in carcasa 12. Rotorul 8 care in exemplu dat are caile de curent rotorice 43 scutcircuitate de inelele de scurtcircuitare 42 se sprijina pe lagarele cu rulmenti 6 si 11 care sunt montate in capacele 4 si 14. Bobinajul 45 este alcatuit din semibobine, egal repartizate pe fiecare faza, in crestaturi, dar si egal repartizate pe circumferinta statorului.

 Conectarea acestor bobine se face in stator cu ajutorul legaturilor 47 iar la cutia de borne 21 unde se afla  placa de borne 24 sunt scoase doar trei sau şase conductoare prin care se face alimentarea bobinajului. Daca sunt trei, bobonajul este construit in triunghi iar nulul este in motor, fara a fi scos afara, iar daca avem trei inceputuri si trei sfirsituri de bobinaj notate coespunzator fiecarei faze, poate fi un motor cu o singura turatie sau unul cu doua turatii prin modificarea conexiunilor Dahlander. Acestea sunt fixate pe cele sase borne ale placii de borne 24 si sunt fixate cu piulita 31cu saibele 30. Coloana de alimentare a motorului patrunde in cutia de borne 21 prin presetupa 38 este ermetic montata cu garnitura de cauciuc 37 si saiba 36 si piulita 35, iar capetele fazelor se monteaza pe bornele placii de borne si se fixeaza cu piulitele 29. Capacul cutiei de borne se monteaza prin suruburi dupa ce a fost asezata garnitura de etansare 25.  Lagarele cu bile(rulmentii) sunt montati in scuturi cu ajutorul saibei elastice 5 care se aseaza la interior, se intruduce rulmentul si apoi capacul de rulment 9. Capacele de rulment sunt prinse de capace prin suruburi  pe capacele portlagare 4 si respectiv 14. Acestea, la randul lor vor fi prinse de carcasa 12 prin suruburile 3 si respectiv 16. Capatul pe care se monteaza ventilatorul se numeste capat ventilator iar celalalt capat se numeste cap (capat) arbore: pe aici este transmisa cuplul motor si miscarea de rotatie. Ventilatorul  18 se monteaza cu ajutorul penei de constructie speciala 10 si este protejat de capacul de ventilator 19 care se fixeaza in scutul 14 prin suruburile 15. Cel mai adesea miscarea de rotatie este transmisa printro saiba de curea care este montata pe cap arbore. Pana 7 nu permite miscarea de rotatia a axului motorului fata de saiba de curea si pentru a nu iesi de pe ax se monteaza surubul 1 si saiba 2. Dar pe cap arbore poate fi si un pinion care sa faca parte dintr-un angrenaj cu roti dintate.

                    Demontarea unui motor electric se face atunci cand trebuie reparat: refacerea bobinajului ars, inlocuirea rulmentilor, inlocuirea sau completarea vaselinei rulmentilor. Mai rar se intimpla ca o cale de curent din crestatura rotorica 43, sau inelele de scurticircuitare 42 sa fie intrerupte. Pentru aceasta se dezleaga coloana electrica de alimentare a motorului, dar nu inainte de a opri tensiunea de alimentare si a se asigura ca nu e posibil ca altcineva sa cupleze motorul.  Apoi se demonteaza suruburile de fixare a motorului pe utilaj. Apoi se scoate surubul 1, saiba 2  si apoi cu ajutorul unei prese se scoate de pe cap arbore saiba de curea. Se scoate de asemenea si pana 7. Apoi se demonteaza capacul de ventilator 19 prin desfacerea suruburilor 15 si demontarea ventilatorului 18 prin scoaterea penei speciale 10. De la ambele capace (scuturi) se scot suruburile de fixare 3. In totdeauna rulmentul cap arbore se va strica inaintea rulmentului da la cap ventilator deoarece acesta ca suporta intodeauna o sarcina mai mare. Pentru a scoate rulmentii de pe ax, e nevoie de o presa de rulmenti. Acestia trebuie sa ramana pe ax, deoarece se scot mai usor de pe ax decit daca ar ramane in scuturi. Intotdeauna stringerea rulmentului in capacul de fonta sau mai nou de aluminiu, va fi mai mica decit strangerea inelului interior al rulmentului pe axul motor. Se ia motorul si se loveste pe o bucata groasa de lemn cu capul ventilator: in felul acesta are loc a miscare relativa intre capul ventilator si rulmentul 11 si va scoate scutul cap arbore de pe umarul de centrare pe carcasa. Se are in vedere ca sa fie destul spatiu intre scut si carcasa care sa permita introducerea unei chei fixe pentru desurubarea suruburilor cu care sunt prinse capacele de rulmenti, dar totodata sa nu iasa axul de pe rulment. Lasind liber capacul de rulmenti, cu grija, prin batai usoare cu ciocanul se aseaza la loc scutul cap arbore pe umarul de centrare al carcasei. In acest fel, axul motorului a intrat inapoi pe toata latimea rulmentului: lovind de aceasta data de lemnul asezat pe podea capul arbore, acesta va iesi din scutul caparbore cu rulmentul pe el. Din stator, se scoate cu grija pentru a nu deteriora capetele de bobina de pe stator, axul motorului care are pe el scutul cap ventilator. Cu presa de rulmenti se scoate rulmentul stricat si se pune cel nou. Atentie sa nu uitati capacul de rulmenti  afara: acesta se va baga pe ax, inaintea rulmetului. De obicei, prin lipsa ungerii, acest rulment se blochează si ajunge sa se invarta in capac cu totul, producand ovalizarea si largirea capacului la locasul de rulment. De obicei se poate face o randalinare a capacului, in acest fel se micsoareaza diametrul pentru a putea face o stringere pe inelul exterior al rulmentului. Nu este o reparatie care sa tina prea mult: important este ca rulmentul sa aiba ungere si sa nu se mai blocheze. Daca e cazul, cu axul scos din stator se demonteaza capacul de rulment de la scutul cap ventilator si se procedeaza ca la cap arbore.

Rulmentii folositi la motoare pot fi capsulati (pe ambele parti) sau semicapsulati, numai pe o parte. Daca se face o intretinere a rulmentilor prin indepartara veselinei vechi si ungerea lor din nou, acesti rulmenti pot sa ramina in scuturile motoarelor (capacelor), se scoate inelul de protectie al bilelor rulmentului de tabla sau de plastic, se spala cu un solvent, se usuca si se pune vaselina. Aceasta trebuie in asa fel pusa incit sa patrunda si pe cealalta parte a bilelor. Rulmentul se umple in acest fel pe 2/3 din circumferinta rulmentului, pentru ca in timpul functionarii sa nu fie aruncata afara din rulment.

Conexiunea Dahlander este o conexiune care modifica turatia motoarelor electrice trifazate prin modificarea numarului de poli. Pornirea se face in conexiunea cu turatia mica si apoi, la atingerea maximului de turatie in aceasta conexiune, comutarea se face in turatia cu conexiunea mare prin trecerea prin zero a motorului. In acest fel este posibila pornirea in sarcina a motoarelor electrice. Se stie ca turatia de sincronism (a campului magnetic invartitor) este data de formula n = 60 f / p unde f este frecventa retelei iar p este numarul de perechi de poli. Si turatia rotorului se supune aceleiasi formule dar dupa cum se stie e mai mica decit cea de sincronism. Deoarece frecventa retelei este un parametru care nu se schimba in functionarea motorului, prin modificarea numarului de perechi de poli p se realizeaza variatia vitezei, dar nu continu ci in trepte, in raportul de 2:1. Aceasta modificare a numarului de perechi de poli se poate face astfel:

1.  Asezand pe stator un bobinaj caruia ii variem numarul de poli prin modificarea elementelor bobinajului.

2.  Asezand pe stator doua bobinaje complet independente unul de altul, care au turatii diferite.

3.  Asezand pe stator doua bobinaje independente unul fata de altul, fiecare putindu-si schimba numarul de poli.

A doua si a treia metoda sunt neeconomice pentru ca exista posibilitatea ca la un moment dat, motorul sa functioneze doar pe unul din bobinajele statorului. Daca motorul nostru are rotorul bobinat schimbarea numarului de poli trebuie sa se faca si in rotor simultan cu modificarea numarului de poli operat in stator, ceea ce complica constructia rotorului, iar modificarea numarului de poli trebuie facuta in asa fel incit sa nu se schimbe sensul de rotatie al motorului. Pe cale de consecinta, practica a dovedit ca cea mai simpla si economica metoda este prima varianta expusa iar aceasta se aplica unui motor cu rotorul in scurtcircuit, cu un singur sens de rotatie intre turatia mare si turatia mica. Metoda care este folosita in continuare pentru modificarea numarului de perechi de poli este schimbarea sensului curentului in diferite semibobine prin conectarea in serie sau in paralel cu insumarea sau scaderea campului magnnetic produs de ele.

In figurile alaturate este aratat cum anume se poate face conectarea in serie sau conectarea in paralel. Liniile punctate, paralele cu traseul semibobinei delimiteaza pasul polar.

Fara a ,,ne cufunda’’ in teoria masinii asincrone polifazate, putem spune ca in procesul de transformare si transmitere a energiei electrice dinspre stator spre axul rotorului (cuplul mecanic), intervin o serie de factori de geometrie a masinii electrice (dimetrul interior si lungimea ideala ale statorului, intefierul masini, etc) dar si factori ai campului magnetic statoric, determinati de curentul electric. Exista o similitudine intre un circuit electric care are in principiu niste rezistente ohmice parcurse de un curent si un circuit magnetic care are niste rezistente magnetice parcurse de fluxul magnetic. Cea mai mare rezistenta magnetica din acest circuit o are aerul care se afla in intrefierul masinii ( intre rotor si stator), aici au loc cele mai mari pierderi pe circui, iar marimea fluxului magnetic statoric (cel care reactioneaza cu fluxul statoric, dand cuplul la arbore) este invers proportional cu pierderile din acest intrefier, deci direct proportional cu valoarea inductiei in intrefier. S-a facut aceasta aproximare deoarece la modificarea conexiunilor nu se modifica geometria masinii, inductia in intrefier are a forma sinusoidala iar factorul de bobinaj care determina campul magnetic statoric (Ksi) sufera modificari minore, neglijabile si pentru simplificare s-au considerat egale. In concluzie, prim modificarea raporturilor inductiilor in intrefier obţinem o modificare in acelasi raportat al cuplurilor mecanice la axul motorului pentru fiecare conexiune.

Mai sus au fost prezentate unele dintre cele mai folosite scheme de modificare a turatiei motorului in trepte fixe de 2:1, in care raportul inductiilor (si deci al cuplurilor) variaza larg, dupa scopul pentru care a fost construit motorul. Asfel exista raportul M_II / M_I = B_II/B_I cuplurilor la ax care e aproximativ cu raportul inductiei, care poate fi   de 0,58. Aici M_I corespunzator numarului minim de poli si M_II este corespunzator numarului dublu de poli. Schema care da cuplul minim poate fi folosita la pornirea ventilatoarelor (si a pompelor) care au o sarcina care creste exponential cu valoarea turatiei. Sunt unele motoare care se contruiesc pentru un raport al cuplurilor care sa fie aproximativ constant cum este conexiunea sau care au cuplu marit in viteza mare prin crestearea solenatiei. Aici este prezentată schema de forţă pentru o pornire stea triunghi dahlander, cu turaţie mica la pornire si cu păstrarea sensului de rotaţie în viteza mare.

Cum se genereaza tensiunea electrica continua  alternati am aratat schematic AICI. In ffigura alaturata este aratata functionarea celui mai simplu motor de curent continuu alcatuit dintr-o singura spira, o baterie de 1,5 V si un capacel pe post de colector. Aici, aplicând regula  mâinii drepte pe portiunea lineara a conductorului parcurs de curent, constatam ca in conductoruii de cupru care alcatuiesc spira câmpul magnetic se scade, iar datorita geometriei spirei aceasta  se roteste.

(poate) Va urma

O metoda de pornire a motoarelor trifazice asincrone curotorul in scurtcircuit(ASI) este pornirea stea-triunghi, care este o metoda de pornire indirecta. Ea poate fi facuta automat prin relee sau manual prin comutatoare stea-triunghi. In acest caz cuplul la ax si curentul de pornire se reduc la 1/3 din valorile pentru pornirea directa. Este cunoscut faptul ca in primul moment de la pornire, cand in teorie motorul este considerat calat, are loc o absorbire a curentului din retea care poate atinge valoarea de 6 pana la 8 ori valoarea curentului nominal, I_n. Aceasta metoda consta in cuplarea la pornire a infasurarilor motorului in stea, asa ca aici. Mai apoi, după ce motorul nostru a intrat in turatie, se conecteaza infasurarile motorului in conexiunea triunghi, asa cum e aratat aici. Aceasta pornire poate fi facuta in mod manual cu ajutorul unui comutator manual de pornire stea-triunghi sau pornirea poate fi facuta cu un montaj automat. Acest gen de pornire se foloseste pentru puteri ale motoarelor care depasesc 4-5 Kw. Sub aceste valori pornirea se face normal, directa. Nu orice motor poate fi pornit, ci numai acelea care au scoase din stator inceputurile si sfarsiturile infasurarilor trifazice, adica daca din motor ies 6 fire, iar bobinajul este proiectat ca sa functioneze in conexiunea triunghi, adica o infasurare de pe a faza sa reziste la tensiunea de 380V.

Pornirea manuala stea triunghi

Conectarea din stea in triunghi se face atunci cand motorul a ajuns aproape de turatia nominala, deoarece valoarea curentului tranzitoriu atinge valori comparabile cu valoarea curentului nominal la conectare directă. Trebuie de asemenea sa fim atenti si la ce scrie pe eticheta motorului pentru ca si la motoare a caror turatie poate fi modificata prin modificarea numarului de poli (conexiuni Dahllander) tot sase fire sunt scoase la cutia a de borne a motorului. Spre deosebire de un motor normal, la care, cu ohmetrul vom avea continuitate pe cate o pereche de capete, la conexiunea Dahllander, vom avea continuitate unul cu toate firele. Si intr-un caz si in celalt sunt scoase cite trei, fiecare grup pe o gaura a statorului.

In Fig.1, alaturata, este prezentata schema de conexiuni pentru un comutator stea triunghi, manual.

Sunt prezentate puntile intre bornele contactelor in stinga, iar in dreapta diagrama conectarii acestora. Alaturat de aceasta diagrama a contactelor este aratata si numerotarea inceputului si sfirsitului infasurarilor motorului, in varianta unui comutator stea triunghi de 63A. Aici alimentarea este simbolizata prin literele R, S si T. Aceste infasurari si borne  mai pot fi numerotate L1, L2, L3, pentru faze, si T1, T2, T3 inceputurile infasurarilor si T7, T8, T9, sfirsiturile infasurarilor. Depinde cit de vechi este aparatul si daca inscriptionarea a fost sau nu a fost omogenizata si adaptata la Comunitatea Europeana. De exemplu, contactul notat cu BS este actionat si cind se face steaua infasurarilor dar si cind se face triunghiul infasurarilor, iar contactul YX este actionat doar la conexiunea stea.

Fig.2 Pornirea automata stea-triunghi

In Fig. 2 alaturata, este prezentata o schema de pornire stea-triunghi automata. Schema poate fi construita cu ajutorul a unui releu de timp si a trei contactoare de putere, adecvate curentului absorbit de motor si care au contacte auxiliare: fiecare cate unul normal deschis si cate unul normal inchis. In stinga schemei avem simbolizata forta, unde C3 face steaua, C2 face triunghiul iar C1 este contactorul principal care ramane cuplat in ambele cazuri. Protectia termica este realizata cu releul termic e1 si cu fuzibilele F1, F2, F3. Dar in locul lor se pot alege si sigurante automate, adecvate amperajului din circuit. In dreapta este schema de automatizare a pornirii stea-triunghi. Aceasta e protejata de siguranta automata F4, contactul normal inchis (NI) 9-10 al lui e1. La actionarea butonului de pornire BP, este alimentat simultan Rt, releul de timp si C3, steaua care intrerupe alimentarea lui C2 si si cupleaza C3 1-2 care alimenteaza si C1. Acesta, prin contactul C1 1-2 se automentine si cele trei relee C1, C3 si Rt raman cuplate si dupa deschiderea butonului de pornire BP. După trecerea timpului reglat pe Rt, contactul normal inchis cu temporizare la deschidere, Rt 16-15, va intrerupe alimentarea lui C3 care-si se va deconecta automentinerea, si cupland totodata C2 prin contactul normal inchis C3 1-2. Timpul pentru care se regleaza releul de timp Rt, trebuie sa fie suficient de mare pentru ca motorul sa poata atinge (in conexiunea stea) turatia apropiata de turatia nominala. Acest timp este cu atât mai mare cu cât motorul are de antrenat la pornire mase mari si se stabileste prin probe, prin porniri succesive.

Diagrama de contacte comutator cu came stea-triunghi

In Fig.3 sunt aratate conexiunile pentru un comutator cu came stea-triunghi care nu are notaţiile standardizate.

Atunci când sarcina motorului (cuplul la arborele motor ilustrat prin absorbirea unui curent  care este sub o treime din curentul de catlog sau cel de pe placuta motorului) este sub 1/3 din sarcina nominala (cea de catalog), functionarea motorului cu bobinele cuplate in stea poate fi folosita. În acest fel se inbunatatescte factorul de putere si randamentul motorului.

Desigur fiecare proiectant poate face o schema de pornire stea-triunghi, originala, diferita de alte scheme. Important este ca la cuplarea in triunghi, la fuctionare normala si de durata deci, bobina releului de temporizare trebuie sa ramana nealimentata.

Asa cum reiese din denumire, pentru a functiona, acest motor trebuie alimentat cu un curent si o tensiune trifazica.In România, Retelele Simetrice Trifazate, furnizeaza o tensiune intre faze de 380 V si intre faza si nul 22o V, iar fazele sunt notate cu R, S şi T. Odata cu intrarea in UE, acestea s-au adaptat cerintelor europene: tensiunea intre faze este de 0,4 kV, iar tensiunea monofazata este de 230 V. Mai pot fi notate si cu L1, L2 si L3. Identificarea unui conductor ca fiind faza se face cu un creion de tensiune sau prin măsurarea faţă de un potenţial pe care îl ştim sigur ca fiind nul si unde vom masura o tensiune de 220 sau până la 240 volţi. Doua conductoare se identifica ca fiind faze tot cu un creion de tensiune si daca sunt faze diferite între ele vom măsura 380 sau 400 volţi. Daca e aceeasi faza vom avea tensiune nula. Procedeul de identificare este acelasi si pentru trei conductoare care presupunem ca sunt faze. Nu putem sa identificam care este L1 sau L2 sau L3 ci numai succesiunea fazelor intro anumita ordine-spre dreapta, cu un aparat special construit pentru a arata succesiunea fazelor. La punerea in functiune a unui consumator trifazic  succesiunea trebuie sa fie spre dreapta, in acest fel motoarele se vor roti firesc, spre dreapta.  Exista si alte sisteme (in SUA, de exemplu) in care tensiunea intre faze este de 220V iar cea dintre dintre faza si nul este de 127 V. Insa raportul dintre tensiunea de fază si cea monofazica este tot 1,73.Mai jos, in cele ce urmeaza vom arata modul de conectare al bobinelor unui astfel de motor si modificarea turatiei unui astfel de motor prin modificarea numarulaui de poli. Desigur vorbim despre un motor trifazic, cu rotorul in inscurtcircuit, care nu are decit infasurari statorice. Marcarea extremitatilor infasurarilor motoarelor este facuta coform STAS 3530-71 (sau EN 60034-8), prin care cu ajutorul unei litere insotita de cifre arabe de aceeasi marime, este este indicata functia si caracterul infasurarii care trebuie marcata. Pentru conexiunile Dahlander, numerele de cod se trec ca prefixe ale notatiilorcu litere, in sensul cresterii turatiei. Inceputurile de bobine, se noteaza cu U V W sau U1 V1 W2, iar sfirsiturile de bobine cu X Y Z sau U 2 V2 W2. De obicei sunt scoase afara din bobinajul motorului sase fire, cite doua pentru fiecare bobina. Daca punem un ohmetru intre ele vor da continuitate doua cite doua: inceput si sfirsit de infasurare. Aceasta bobina propriu-zisa, poate fi alcatuita din mai multe bobine mai mici denumite generic semibobine, care sunt inseriate in motor iar afara sun scoase doar doua fire: inceputul si sfirsitul. Aceste semibobine sunt repartizate circular, simetric pe stator si sunt asezate in ancoşe (crestaturile din lungul statorului). Pentru motoare care sunt construite pentru modificarea numarului de poli, se mai pot scoate inca trei conductoare  din locul de inseriere al semibobinelor de pe faze. Conexiunea stea este prezentata in figura a unde este aratata  notarea si legarea bobinelor in stea: sfirsiturile bobinelor se leaga la un loc iar alimentarea se face prin capetele celelalte ale fiecarei bobine, cite una pe fiecare faza. Daca din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire, inseamna ca legarea laolalta a sfirsiturilor bobinelor a fost facuta in interiorul motorului si afara au fost scoase doar inceputurile bobinelor. Acest fel de motor nu poate fi pornit prin pornirea stea-triunghi. Este o metoda economica de rebobinare a unui motor. Conexiunea triunghi este prezentata in figura b unde este aratata notarea si legarea  in triunghi a bobinajului motorului electric trifazat. Ceea ce trebuie de retinut este ca intr-o masina electrica, pentru ca sa se poata insuma cimpurile magnetice generate de bobine, trebuie inseriate inceputul unei bobine cu sfirsitul celeilalte bobine. Altfel aceste cimpuri se scad si are loc o incalzire a masinii electrice, avind o functionare anormala. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a sti care sunt unele si care sunt altele, daca placa de borne este sparta sau pierduta, bobinatorul va scoate din bobinaj un tip de capete ale bobinelor pe o gaura a carcasei iar celalt tip de capete ale bobinelor pe o alta gaura a carcasei. In figura c este aratata conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dublă stea, care reprezinta turatia mica. La aceasta conexiune, la cutia de borne sunt scoase

Aparat petru evidentierea succesiunii fazelor intrun sistem trifazic.

tot sase fire ale conexiunii bobinelor. Cele notate cu 1U, 1V, 1W, corespund acestei conexiuni in care alimentarea se face pentru triunghi, motorul avind o turatie n rot/min. In figura d, este aratata conexiunea dubla-stea prin care se obtine marirea turatiei prin micsorarea numarului de perechi  poli ai motorului. Dupa cum se vede, punctele in care erau alimentate bobinele in figura c, sunt puse laolalta, iar alimentarea se face prin punctele 2U, 2V, 2W. In acest fel motorul nostru va avea acum o turatie 2 n rot/min. Aceasta conexiune are loc si cu o crestere a cuplului de la 1 la 1,8. Avandu-se in vedere cuplul constant, aceasta conexiune este mai des folosita pentru antrenari la care cuplul de pornire e mare si nu trebuie sa scada in viteza mare. Exista si alte tipuri de conexiuni Dahlander, dar triunghi dubla-stea si stea dubla-stea sunt cel mai des folosite. In figura e este prezentata stea dubla-stea, are un cuplu mai mic la turatia mai mica iar un cuplu unitar la turatia mare conexiunea

Alaturat aratăm cum se fac practic conexiunile la placa de borne pentru conexiunea triunghi si pentru conexiunea stea. Placa de borne este protejata in cutia de borne care este inchisa ermetic cu ajutorul unei garnituri, cu o presetupa si cu un capac prins in suruburi. Aici 1, reprezinta placa de borne care este turnata din ebonita si incorporeaza bornele 2. Poate fi si de un alt material dar trebuie sa reziste la temperatura, sa nu se topeasca pentru ca exista posibilitatea ca, din cauza unui contact imperfect sa se produca incalzirea placii de borne, sa se topeasca si sa faca un scurtcircuit. Conexiunile intre capetele bobinelor care sunt fixate cu papuci pe bornele 2 se fac cu ajutorul ecliselor din tabla de alama 3. Pe bornele U 1, V 1, W 1, se vor lega firele electrice ale cablului de alimentare a motorului. In cutia de borne, linga placa de borne, se mai afla si un surub de legare la masa. Intrarea cablului de alimentare in cutia cu borne se face cu ajutorul unei presetupe corespunzatoare, care protejaza mecanic cablul si inchide ermetic cutia de borne.

Conexiunile bobielor pentru un motor trifazic alimentat monofazic sunt aratate AICI.