web analytics

Arhivă

Arhivă pentru iulie, 2011

Ce nu se prea spune la scoala de soferi sau o suta de sfaturi de automobilist batran catre fiica sa

 

  1. Daca nu sunt o suta, ma voi stradui ca după ce postez sa le completez, pe masura ce imi amintesc.
  2. Cedeaza din dreptul tau ca sa-ţi fie tie bine.
  3. Permisul auto iti da dreptul sa conduci un vehicul pe drumurile publice, sofer devii atunci cind inveti sa te aperi de cei din trafic.
  4. Altii mai spun ca devii sofer dupa 100.000 de km parcursi: de abia atunci când se stabilesc reflexele de care are nevoie un sofer.
  5. Masinile puternice nu sunt bune când ai lamaia pe parbriz: inca nu ai dobindit calitatile de care e nevoie pentru a le stapâni. Mai buna e o rabla pe care sa-ţi faci ,,rezidenţiatul’’.
  6. Cât timp ai lamâia pe parbriz, circula fara sa-ţi fie rusine, nu sta ascunsă, ca sa treaca vremea pâna la implinirea sorocului când o dai jos. Cît timp o ai, colegii de trafic te feresc si au oarece intelegere fata de greselile pe care le faci. Apoi devii membra cu drepturi depline.
  7. Când apare o minge in drumul tau pune frina si incetineste, ca sigur apare imediat si copilul.
  8. Când esti in colona si stationezi, pune avaria, ca cel care vine in urmata sa te vada mai usor ca ca stationezi.
  9. Daca ai oprit la semafor sau in coloana pe drum, lasa in fata ta cel putin 1,5m ca sa ai loc daca  te-ai razgândit si vrei ca sa te intorci in directia din care ai venit.
  10. Daca ai prins un semafor ,,pe verde’’, daca mergi cu aproape de 40km/h, poate il prinzi verde si pe urmatorul… si pe urmatorul… Asta se numeste ,,unda verde’’.
  11. Daca masina nu iti porneste dar electromotorul o invârteste cu hărnicie, inainte de a chema service-ul sau un prieten sa te depaneze, verifica esapamentul. El poate fi infundat accidental cu zăpada sau pământ, când ai dat cu spatele. Daca  nu e asa, inseamna ca cineva a vrut sa-ţi faca o gluma si ti-a infipt in el un cartof sau o banana.
  12. Daca a  cazut prima ninsoare, dupa ce ai pornit, pe loc drept, la viteza mica 5-10km/h, pui o frina brusca pentru a vedea cum frineaza rotile. Ele rar frineaza egal si vei sti cum trage masina când pui frâna: fata sau spatele, stinga sau dreapta. Roata blocata sau cea care frâneaza mai tare va deveni punctul de giratie al masinii. Creierul inregistreaza si mai tirziu poate da reactia care trebuie.  Redresarea spre inainte se face lasind frânele libere.
  13. Daca e zapada mare afara, si masinile sunt acoperite incit nu se mai disting, inainte de a-ti curata masina identifica-o cu telecomanda(sau in alt mod), asta asa ca sa nu cureti alta masina.
  14. Sticluta cu alcool aproape pur si stutz speciatal pentru injectare in broasca portierei pline de ghiata, trebuie sa o ai in poşeta sau in buzunar si nu in buzunarul portierei sau intr-o cutie in portbagaj.
  15. Frâna de mâna e reglata bine daca ajunce la cursa maxima după sapte pina la noua dinti, iar când pleci cu frina de mâna trasa, motorul trebuie sa se opreasca (trebuie sa moara).
  16. Când esti prima data  la volanul unei masini sau a unei masini noi trebuie sa afli cât de sus sau cât de jos prinde ambreiajul, ca sa nu pleci cu smucituri.
  17. Punctul de cuplaj al ambreajului il afliasa: cu frina de mâna trasa incerci sa pornesi de pe loc masina lasând incet pedala de ambreiaj, acultând turatia motorului. Acolo unde incepe sa scada turatia  inseamna ca incepe sa prinda ambreiajul. Astfel nu vei mai porni de pe loc cu smucituri.
  18. Daca atunci când frânezi se aude un zgomot de metal frecat pe metal inseamna ca sabotii (nu aia pe care îi ai in picioare) de la roţi sau placuţele cu care se frace frânarea s-au tocit si trebuie scchimbati. Daca merrgi cu ei in continuare vor lasa urme pe discurile sau maiourile pe care se apasa atinci cind frineaza.
  19. Ca sa nu se sulfateze bornele bateriei sa le ungi cu niste miere. In felul asta mai slabesti: manânci mai putina miere.Eu puneam sub borne niste saibe de pisla imbibate in ulei.E mai simplu cu mierea.
  20. Sulfatul de pe bornele bateriei se indeparteaza prin spalare cu apă.
  21. Uleiul e viata motorului si trebuie schimbat mai bine inainte de termenul pe care il recomanda producatorul.
  22. Busonul de ulei pe unde se copleteaza uleiul e in partea de sus a motorului si scrie pe el OIL, nu 710 cum l-ar vedea o blonda.
  23. Joja (atentie, Jojo e la Divertis) de ulei e o tija cu care verifici nivelul uleiului, se afla bagata in baia de ulei (carter) si e pe o parte laterala a motorului, asa mai in jos.Are capatul de sus de obicei curbat ca o cârja.
  24. Daca uleiul devine negru si pus intre degete nu mai simti ca are prorietati de ungere, trebuie schimbat.
  25. Daca mergi sa-ti schimbe uleiul la motor, spune-i mecanicului sa nu-ti piarda garnitura de cupru de la surubul de golire si sa nu-ti puna cânepa in loc. Il dai pe spate.
  26. Daca la completare pui alt ulei decit cel are este in baie e posibil ca prin amestec sa se faca o spima si sa se separeu componetele din ulei. Când cumperi ulei cumpara mai mult ca sa ai si decompletare. DECI: nu amesteca uleiul când completezi.
  27. In mod normal la fiecare schimbare de ulei garnitura trebuie sa se decaleasca, pentru a se mula mai bine intre suprafetele pe care trebuie sa le etanseze. Mecanicul ,,va intra in coma diabetica’’ daca îi dai o garnitura de la e scaderea turatiei motorului.
  28. Trebuie sa stii ca ce face stânga nu face dreapta: in acest fel atunci cind te apleci spre rasio, nu vei trage cu mina stinga volanul spre dreapta.
  29. Un exercitiu pentru acest lucrueste urmatorul: Cu o mâna te bati usor pe crestet si cu cealalta iti freci in mod circular stomacul. Apoi schimbi operatiunile, apoi schimbi mâinile. Cind vei reusi, inseamna ca ai reusit ca ceea ce face szinga sa nu faca dreapta; si invers.
  30. Aminteste-ţi ca in trafic nu esti singura, deci semnalizeaza-ti intentiile din timp, cu 15-20m inainte de executie.
  31. Becul de semnalizare din stânga e mai important sa functioneze decât cel din stânga. Semnalizezi cu el intentia de depasire sau de a schimba directia de mers spre stinga, iar cel care vine din spate poate ca nu are timp sa te vada ce vrei sa faci si te loveste.
  32. Becul de iluminat cu faza lunga sau scurta e mai important ca sa functioneze pe partea stinga: cel care vine din sens opus stie care e marginea dinspre el a autovehicolului care se apropie din fata lui, chiar daca te poate confunda cu o motocicleta.
  33. Becurile cu halogen nu trebuie atinse cu mâna direct, grasimea de pe degeta care ramine pe balonul cu cuarţ il va face ca sa se arda filamentul. Asta devine ca un obstacol in radierea caldurii care face ca in zona sa creasca temperatura filamentului pina trece de punctul de topire. Foloseste o hârtie pentru a-l prinde sau dupa ce l-ai montat curata-l cu alcool.
  34. Noapte foloseste faza scurta la intilnire. Daca ai faza scurta si totusi te semnalizeaza, inseamna ca farul din stânga  nu e bine reglat: e prea sus si depaseste axul drumului.
  35. La intilnirea cu un vehicul pe timp de noapte cel mai periculos este momentul cind treci de vehicul:  nu ai vizibilitate pentru ca ochii nu sunt obisnuiti cu intunericul si poti sa te trezesti in fata cu o caruta nesemnalizata.
  36. La intâlnirea cu un vehicul pe timp de noapte, priveste marginea din dreapta a grumuli care este luminata  de faza scurta a farului din dreapta. In acest fel nu esti orbita de farurile celui care vidne si perioada de adaptare a ochilor la iluminare mai scazuta este mai rapida.
  37. La intâlnirea cu un vehicul pe timp de noapte, când esti cu un metru in fata vehicolului care vine din sens opus poţi aprinde faza lunga: cel din sens opus nu va fi orbit de faza ta lunga, iar tu vei vedea mai repede daca  in intunericul din faţa ta este cumva eterna caruta nesemnalizata. Sau semnalizata cu o bricheta aprinsa sau cu lanterna chioara pe care u o poti vedea in primul mmoment de dupa intilnire.
  38. Daca in urma ta,  pe timp de noapte e o masina ale carei fauri sunt prost reglate (sunt prea ,,sus’’) iti ilumineaza chiar plafonul masinii si nu poti conduce chiar si cu oglinda anulata, opreste pe dreapta si lasa-l sa se duca.
  39. Ai grija la motociclistii care depasesca prin dreapta.
  40. Dar ai grija si la motociclistii care depasesc prin stinga, pe linia cotinua a marcajului.
  41. Si biciclistii sunt participanti la trafic: in depasire, ocoleste-i mai mult decit ocolesti un autovehicol. Ar putea sa cada in fata ta si astfel o sa o imbulinezi chiar nevinovata fiind.
  42. Învata sa-ti schimbi becurile de semnalizare sau cele de iluminat. Si pastrează în buzunarul portierei cite un bec din cele pe le care ai schimbat. La scurt timp e posibil sa te opreasca polizaiul pentru ca nu iti arde un bec si atunci ,,te scoti’’ aratând becul pe care  ,,tocmai l-ai scimbat’’.
  43. Chiar daca e vara nu pleca fara o pereche de strampeni (chiar si vechi) pe care sa-i ai  la tine. Acestia puteau fi folositi (mai ales la Dacie) în loc curea de ventilator, pina la primul service.
  44. Daca dupa ce-ai urcat un deal cu viteza a I-a si vezi ca s-a aprins becul rosu de la temperatura lichidului de racire, opreste pe dreapta, pune avaria, NU OPRI MOTORUL, pune maneta de viteze in punctul zero, trage frâna de mâna, deschide capota si lasa sa mearga motorul supraveghind temperatura lichidului de racire. Pompa de racire va recircula lichidul de racire si va raci motorul.
  45. Daca dupa câteva minute temperatura nu scade inseamna ca pompa de racire nu este antrenata, nu functioneaza pentru ca ai cureaua rupta. Aici trebuie sa stii ca din strampenii de pe tine sa faci o curea de transmisie. Daca nu stii, atunci sa ai la tine o curea si sa stii sa o montezi. Daca nu stii cheama service-ul, sau roaga pe cineva sa te tracteze.
  46. Te poti deplasa si fara cureaua de ventilator astfel: accelerezi motorul, atingi viteza limita si apoi opresti motorul rulând liber. Apoi, cind te apropii de oprire iar pornesti mtorul accelerezi pina atingi viteza maxima si apoi iarasi rulezi liber. Daca atingi temperatura maxima a lichidului de racire astepti sa se raceasca. Sau poti sa schimbi lichidul din radiator, antigelui, cu apa. Apa raceste mai bine decit antigelul.
  47. Ai ceva cu care sa fii tractata? NU?-Sa ai ! Ai o lopatica linneman in portbaagaj? NU ?-Sa ai! Ai o toporisca mica in portbagaj? NU?-Sa ai!  
  48. Cauciucurile noi se schimba in anotimpul rece. Ele nu sunt intinse si asezate bine pe jenţi si se incalzesc.
  49. Cam după 500 de km parcursi, le echilibrezi iarasi si  completezi presiunea.
  50. Un cauciuc moale mareste consumul de conbustibil si te face sa conduci mai greu masina.
  51. Daca cu un cauciuc moale dai intro groapa, e posibil ca sa ciupesti cauciucul pe lateral: se comprima incit poate ca marginea jantei sa loveasca marginea groapei.
  52. Pentru o uzura egala a cauciucurilor, producatorii recomandau mutarea rotilor după o anumita perioada de timp. Astfel cea din spate stânga-pe fata dreapta; fata dreapta-spate dreapta ; spate dreapta-faţa-stinga si fata stinga-spate dreapta. Dupa o alta perioada se schimba stinga fata cu dreapta fata si stinga spate cu dreapta spate. In acest fel se uni formizeaza uzura prin uniformizarea solicitarilor mecanice la care e supus cauciucul.
  53. Daca observi ca roţile din faţa au uzura pe exteriorul caii de rulare a cauciucului, inseamna ca e ceva in neregula cu unghil rotilor(de cadere si de atac). Trebuie verificat la atelierul care este specializat pentru aceasta.
  54. După verificarea unghiurilor rotilor din fata, daca producatorul amvelopei nu interzice, cauciucurile trebuie schimbate pe jenţi, incit uzura care era la exterior sa fie in interior.
  55. Daca pe anvelopa este specificata partea care trebuie sa fie la exterior, atunci anvelopa nu se poate intoarce pe janta.
  56. După o pana e bine sa echilibrezi roata asa cum ea a fost reparata: in acest fel micsorezi uzura mecanica din siste mele de amortizare ale masinii: bucsi de cauciuc si pivoti.
  57. Pe drum, daca intilnesti un obatcol, nu intra cu ambele roti in el, ocoleste-l cu una. Astfel, socul va fi mai mic pentru masina.
  58. Daca ti-a ,,sarit’’ o groapa in fata si pui frina brusca, nu uita sa lasi frina atunci cind intri in gropapa: rotile trebuie sa ruleze liber in groapa pentru a nu deforma sistemul de amortizare  si echilibrarea rotii.
  59. La trecere de nivel cu calea ferata, dac e mai denivelata, e bine ca masina sa ruleze liber fara antrenarea rotilor. Daca viteza scade catre zero te comporti ca si cind ai pleca de pe loc.  Aici ar trebui sa stii ,,dublul ambreiajul’’.
  60. Unele cutii de viteza nu au toate vitezele sincronizate. A ramas singura nesincronizata, viteza inâi, si daca vehiholul se afla in miscare si trebuie cuplata viteza intâi(asta mai ales la urcarea unu deal, a unei pante) e posibil sa nu poti sacuplezi viteza intai decât cu dublul ambreiaj.
  61. ,,Dublul ambreiaj’’ se face in acest fel: #-se apasa ambreiajul; #-se scoate din viteza cu care rulezi; #-se lasa ambreiajul; #-cu schimbatorul de viteze in punctul mort, se accelereaza motorul pina la o turatie de 2500-3000 de rotaţii pe minut; #-se calca repede ambreiajul si se baga intr-a intâia.
  62. Daca nu ţi-a reusit inseamna ca in timp ce executai ultimul punct turatia a scazut prea mult. Fii mai rapida la punctul acela.
  63. Dublul ambreiaj exerseaza-l pe loc drept, nu pe drumuri publice, intr-un loc fara circulatie. Sau intr-o parcare GOALA. Apoi sa-l faci urcând  o panta.
  64. Daca  nu-ti reuseste din prima dublul ambreiaj in panta, nu te impacieenta: pune avaria, opresti masina si faci pornirea din panta folosind care frâna iti convine cel mai mult: de serviciu sau cea de mână.
  65. Daca incepi ca la o anumita viteza sa simti vibratii in volan, inseamna ca cel mai probabil cele doua roti din fata sunt dezechilibrate. Umfla-le, verifica din nou si daca fenomeenul persista du rotile la echilibrat.
  66. Daca masina ,,trage’’ întro parte sau in alta, presiunea aerul in rotile din fata nu este egala.
  67. Daca după ce ai egalizat presiunea in roţi masian tot trage intr-o parte sau alta, inseamna ca trebuie sa verifici unghilrile rotilor.
  68. Verifici daca masina trage intro parte sau alta,  daca, la viteza redusa lasi liber volanul: masina trebuie sa mearga inainte.
  69. Daca masina trage mai mult intr-o parte te va obliga ca instinctual sa stringi mai tare de volan pentru a o mentine pe directia inainte.
  70. Unii, după ce au efectuat curba, lasa volanul din mâna ca masina sa se indrepte pe directia inainte. Sa nu faci asa pentru ca este posibil sa dai intr-o groapa sau o piatra care sa-ţi strice directia si sa te arunce in alta parte decît cea in care vrei sa mergi.
  71. Daca la curbe masina ,,fluiera’’ atunci cauciucurile din fata sunt moi si trebuie umflate.
  72. Dintre toate manevrele pe care nu le-ai exersat in poligon (pentru ca nu ai facut poligonul; oare mai exista poligoanele?) cea mai importanta manevra este parcarea laterala cu spatele: la ea ai nevoie de cel mai putin saptiu de parcare intre doua masini gata parcate.
  73. După ce ai parcat, nu pleca de linga masina pina ce nu ai incuiat-o cu telecomanda si ai vazut cu ochii tai ca butoanele de blocare din interior au coborât.
  74. Hotii s-au specializat: au dispozitive care bruiaza semnalul telecomenzii si nu se mai incuie portiera.
  75. Daca e sa ti-o fure, ar putea ca sa-ţi deschida usa folosind o telecomanda de televizor care intimplator frecvenţa unui canal de pe ea, se potriveste cu frecventa de emisie a telecomenzii de la masina.
  76. Daca din intimplare ti-ai inchis cheile cu telecomanda in portbagaj sau in interiorul masinii trebuie sa dai telefon acasa, iar cineva cu telefonul deschis, iar tu cu telefonul deschis si apropiat de portiera- sa actionezatelecomanda de acasa. Vei putea deschide masina
  77. Deci sa ai o rezervă de telecomanda depozitata acasa la loc sigur, unde sa o poata gasi orice membru al familiei după indicatiile tale.
  78. Apoi urmeaza pornirea in panta: când ai vreme, nu esti in trafic si ti se ofera ocazia, mai exerseaza asa cum te-ai obişnuit cu frina de mana sau cu cea de serviciu. E bine sa le stii amindouă  procedurile.
  79. Apoi urmeaza pornirea pe zapada sau zapada cu gheaţa sub ea: roata trebuie sa ai cea mai mica rotatie posibila, ca sa nu lustruiasca gheata sub ea. De obicei porneam cu viteza a II-a lasând ambreiajul foarte usor.
  80. Daca ai facut lunecus sub roata care face tractiunea, nu vei pleca cu propulsia proprie masinii decât daca  pui ceva sub roata: nisip (daca pe timp de iarna ai in portbagaj) cetina (cau crengi) daca o tai cu toporisca, sau pamint din alta parte luat cu lopatica linneman. Sau orice altceva care sa reduca lunecusul de sub roata.
  81. Apoi urmeaza pornirea in panta si cu zapada pe jos: nu trebuie sa intri in cel din spatele tau. Când opresti in panta, cu zapada  in spatele cuiva, aminteste-ţi de cei cel putin 1,5m de carre pomeneam la punctul 9. Poate ca cel din fata nu a exersat o astefel de pornire in panta acoperita de zapada.
  82. Daca vrei sa virezi la stinga sau la dreapta, virezi atunci când in dreptul umarului tau (sau al stilpului de la usa) a ajuns punctul dupa care vrei sa cotesti, in speta coltul strazii. Altfel roata din spate va calca pe trotoar.
  83. Daca mergi mai inaite de atit s-ar putea sa treci de axul drumului si sa lovesti pe cineva care vine din sens opus.
  84. Daca banda sau strada sunt prea inguste, daca esti prea apropiata de bordura, e posibil (ca fiind si prea aproape de colt) sa lovesti masina sau sa calci pietonii care sunt pe trotuar pe picioare. Deci: inainte de a vira (de obicei la dreapta) inainte de a ajunge cu umarul in colţul de virare, actionezi un sfert de tura de volan la stinga si apoi virezi la dreapta.
  85. Daca esti pe  scaunul din dreapta, nu pasa cu dreptul în podea atunci când frâneaza şoferul. Te vede cu coada ociului si ar putea sa-i influienteze starea, mai ales daca este incepator. Relaxeaza-te si amintesteţi ca el are un alt unghi de vedere decât cel pe care il ai tu si mai ales el are volanul in mana.
  86. Daca esti pe scaunul din dreapta ţine-ţi gura si nu da sfaturi. Mai ales daca stilul tau de condus nu coincide cu  al soferului. Asta doar daca nu cumva esti instructoare de scoala de soferi.
  87. E bine sa nu ai agatat de oglinda nimic. Acestea iti pot distrage atentia de la condus.
  88. Nu fii indulgenta cu incredinţarea cheilor masinii minorilor: acasa ascunde cheile masinii ca sa nu te trezesti cu masina tamponata si copilul sau copiii la poliţie.
  89. Daca ai uitat sa schimbi lichidul de sters parbrizul de vara cu unul de iarna si ţi-a inghetat in rezervor, nu astepta primavara sau sa se dezghete de la sine. Cumpara o sticla de  rachiu alb(sau doua daca e rezervorul mai mare) si toarna-le in vasul pentru spalatul parbrizului: alcoolul va dizolva geaţa.
  90. După ce am sters parbrizul folosind si spritul, nu imi place ca picaturile de ploaie sa nu se uneasca si sa nu curga pe parbriz. Asta e din cauza lichidului de spalat din comert care lasa o pelicula pe parbriz.
  91. O sticla de sampon de păr care tocmai s-a terminat, o umplu cu apa la o treime si spal sticla. Atunci cind pun apa in  bazinul pentru apa de spalat parbrizul pun 15-20 ml din apa aceasta. Adaug si pina la 50 ml de alcool. Daca jetul dat de pompa face spuma atunci e prea mult sampon: dilueaza lichidul cu apa. E un lichid care curata si urmele de insecte care sunt turtite pe parbriz in timpul mersului.
  92. Daca nu stii unde e rezervorul pentru spălătorul de parbriz, in liniste cineva sa-ti actioneze pompa de spalat parbrizul: după zgomotul motorului ar trebui sa poti vedea in care parte a masinii e rezervorul. Te mai poti orienta si dupa conductele de plastic care se duc la diuzele de sub parbriz prin care iese lichidu de spalat atunci cind actionezi pompa.
  93. Daca vezi ca semaforul de la urmatoarea intersectie este pe rosu, scoate din viteza, si ruleaza liber : e posibil ca pina sa se devina verde semaforul tu sa nu te opresti, si astfel iti continui drumul. Vei avea un consum in oras mai mic.
  94. La pornirea de pe loc si atingerea unei anumite viteze consumul de combustibil e mai mare decâtdaca, rulând liber cu aotomobilul in miscare accelerezi ca sa ajungi la ceeasi viteza.
  95. Atunci când esti pe sosea la drum intins, când faci curba la stinga-apropiete de axul drumului. Când faci la dreapta- apropie-te de marginea drumului. Uzura sistemelor elastice va fi mai redusa. Si nu nici vei iesi de pe drum, nici sa intri pe banda in sens contrar: ai loc unde sa derapezi.
  96. Daca in liceu, la fizica ai ,,fentat” lectia despre forta centrifuga si despre cea centripeta, nu vei intelege  fenomenul.  Du-te să revezi lectia in care vei afla ca forta depinde de viteza si patratul razei curbei.
  97. Pentru a nu fi aruncat afara din directia ta de drum, inainte de a intra in curba trebuie frânezi pentru a avea viteza potrivită, iar in curba poti sa accelerezi.
  98. ,,Viteza potivita” este aceea viteza cu care intri in curba fara ca sa-ţi scârţâie cauciucurile, fara ca cei care sunt in masina sa-si paraseasca pozitia in care se afla si sa fie proiectati in stinga sau in dreapta, iar cauciucurile din spate (fundul masinii) se inscriu pe acelasi traseu  pe care il urmeaza rotile din fata ale masinii. Nu mai spun de faptul ca NU TREBUIE derapezi si sa intri pe banda din sens opus, pe contra sens.
  99. Daca intri pe contrases ca sa eviti un accident  de pe banda ta si lovesti aici un alt autovehicol, tu vei fi de vina pentru ca nu ai ce cauta pe banda de mers in celalalt sens.
  100. Daca derapezi si fundul masinii iti fuge intr-o parte sau alta a directiei de mers (infunctie de virajul pe care l-ai facut), redresarea se face daca accelerezi. Acesta e valabil numai petru masinile care au tractiune pe fata.

Cum se face o lipitura sau cositorirea. Aliaje si scule de lipit.

Trusa de lipit_Asamblarea nedemontabila a doua piese cu un aliaj a carui temperatura este sub 400 0C, este considerata lipire, iar daca se foloseste o temperatura mai mare de 400 0C asamblarea este numita brazare. Lipirea sau cositorirea se face cu ajutorul unui aliaj de lipit care in principal este alcatuit din doua componente: staniul (Sn) sau cositorul si plumbul (Pb). In functie de puritatea plumbului, in aliaj mai pot fi zinc sau cupru. In functie de proportie Sn/Pb, temperatura de topire a aliajului este mai apropiata de temperatura de topire a metalelor componente-da o lipitura tare,  sau mult scazuta- si atunci avem o lipitura moale.

In principiu, un aliaj va avea o temperatura de topire mai coborita decit temperatura de topire a elementelor Pompa de cositor_din care este constituit aliajul. Astfel, staniul are punctul de topire la 2320 C, plumbul are punctul de topire la 327 0C, iar un aliaj format din 65-70 părţi(p) staniu si 35-40 părţi(p) plumb are punctul de topire la 190 0C. Aceasta proportie este cel mai des folosita in cositorire, si aliajul de lipit era livrat in bare. Pentru recunoasterea proportiei aliajului erau poansonate literele ,,Lp’’ alaturi de cifre care indicau cantitatea de cositor (staniu, Sn) din compozitia aliajului. Bara cu proportia mai sus amintita era poansonata : Lp 60. Cantitatea de cositor din  aliaj se poate verifica prin indoire: cristalele de pe exterior care se alungesc si cele de p interior care se comprima, scot un sunet deosebit ca si cum s-ar rupe in zona in care e indoit. Aliajul de lipit, in afara de bare, mai poate fi obtinut sub forma de sirme de diferite diametre. Unele dintre acestea, folosite in electrotehnica sub denumirea de fludor, au in interior, de-a lungul generatoarei unul sau mai multe canale in care se gaseste colofoniu. Cu cat cositorul e in cantitate mai mare, cu atât sunetul e mai puternic, si dureaza mai mult.Daca conţine plumb mai mult, bara de aliaj de lipit e mai maleabila si acest sunet nu se aude.

Pregatirea unei tevi de pumb pentru lipire

Pregatirea unei tevi de pumb pentru lipire

Aliajul care contine mai mult plumb, Lp 20, este folosit la lipirea tevilor de plumb si a fitingurilor pe ţevile de plumb, in speţă olandezele cu coada.  Desi sunt tot mai rare, totusi tevile de plumb mai exista in instalatii mai vechi, la racordul bateriilor de amestec si ale robinetilor de serviciu. In figura alaturata este explicata repararea unei astfel de tevi. La lipirea lor trebuie formata baia de aliaj, care trebuie potrivita din temperatura aliajului(caldura dată) incit sa nu curga, sa fie de consistenta untului moale si sa poata fi modelata cu o bucata de hartie. Sursa mare de caldura este lampa pe benzina sau cea pe butan.  Alaturat este prezentat sugestiv cum se pregateste si cum se innadeste o teava de plumb. Asezarea unei tevi peste cealalta tebuie sa se faca in asa fel incât  sa nu existe  loc in care sa se scurga aliajul in interiorul tevii, dar sa ramâna loc pentru cordonul lipiturii. Acesta trebuie sa asigure si o rezistenţa mecanica prin grosimea lui. Daca e  subtire, e posibil ca la modelarea tevii sau la montarea ei lipitura sa se fisureze. La fel se procedeaza cu pregatirea capatului tevii de Letcon sau ciocan tziganesc incalzit la gaz metan_plumb pentru cositorirea fitingurilor pe teava de plumb. O lipitura de calitate trebuie sa aiba suprafata continua, lucioasa fara incluziuni, crapaturi, denivelari sau discontinuitati in masa aliajului.

Să amintim si despre niste aliaje care au punctul de topire sub 100 0C, care pot fi folosite ca siguranţe fuzibile, indicatoare de temperatura sau amuzamente: confectionarea de lingurite care se topesc in ceaiul servit prietenilor.

1.Aliajul Wood  este o combinaţie are se topeste la 65,5 0C: 6p-plumb,12p-bismut, 3p-cadmiu;

sau alta combinatie: 5p-bismut, 2,5p-plumb, 1p-cadmiu.

2.Aliajul Lipowitz  este o combinaţie care se topeste la 60 0C: 5p-bismut, 2,67p-plumb, 1,33p-cadmiu.

3.Aliajul Rose este o combinaţie care se topeste la 94 0C: 2p-bismut, 1p-staniu, 1p-plumb.

4. Aliajul Field este o combinaţie care se topeste la 62 0C: 3,25p-bismut, 5,1p-indiu, 1,65p-cositor.

Mai jos este ratat ce se intâmpla cu un asemenea aliaj din care este alcatuita o linguriţa si se ameste in ceai sau apă calda pentru topirea zahărului. Este ligurita lui Galium.

Lingurita lui GalliumPentru ca doua piese sa poata fi lipite acestea trebuie pregatite. Pregatirea consta in degresarea prin  solvenţi corespunzatori sau alte metode si substante care sa indeparteze substanţele grase de pe suprafetele care urmeaza a fi lipite, iar la final suprafetele sa ramâna uscate. Apoi se face indepartarea oxizilor, vopselei sau a altor impuritati care poate fi facuta mecanic cu pila, smirgelul, peria de sarma sau polizorul acolo unde oxizii sunt in cantitate mai mare, pin cind ramine metalul curat. Decaparea se face chimic prin diferite substante care reactioneaza cu oxizii, lasind metalul chimic curat, pregatit pentru lipitura. Fiecare metal in contact cu oxigenul din atmosfera formeaza la suprafata sa oxizi care nu permit lipirea metalelor. Aliajul de lipit fiind cald si el oxideaza la suprafata sa si deci si el trebuie decapat, mai ales atunci cind se afla sub forma de baie. Iata cateva substante decapante.

Zinc metalicApa tare sau clorura de zinc, ZnCl2. Span de zinc_Asa numita ,,apa tare’’ pe care unii o confunda cu acidul azotic care este un produs agresiv si toxic,  se obţine de fapt din reactia acidului clorhidric cu zincul metalic, prin adăugarea zincului in acid puţin câte puţin. Se adauga in acid putin cite putin zincul metalic pâna cind acesta nu mai reactioneaza cu zincul.  Spanul de zinc, avind o suprafata mai mare in raport cu volumul, va duce la micsorara timpulul de obţinere a clorurii de zinc. Din reactie re zultă si se degaja hidrogenul care e inflamabil si in functie de raportul de amestec (raportul  stoichiometric) cu aerul poate arde sau poate exploda. Deci reactia  trebuie sa aiba loc in incaperi aerisite si fara foc deschis sau scantei.Acidul clorhidric este un lichid galbui, emana vapori agresivi şi in amestec cu acidul azotic fumans formează  apa regală care este singurul agent chimic in stare sa reactioneze cu aurul. La fel ca si toate aceste substanţe decapante folosite la cositorire nu trebuie lasate la indemâna copiilor.La cositorirea tablei galvanizate acidul clorhidric nu trebuie stins complet: el trebuie sa mai ramâna in amestec cu clorura de zinc pentru a reactiona cu zincul de pe tabla iar apoi clorura de zinc sa curete tabla acolo unde a fost aplicat amestecul acid clorhidric-clorura de zinc. E bine ca Stearina_pensula sau scula cu care se aplica apa tare sa fie ingusta, atit cit va fi viitoarea cusatura de cositor, pentru a nu coroda zicul la locul lipirii, dar in locul in care nu e nevoie. Eu am folosit o aschie din lemn de  brad, ascutita ca o penita (peniţă) ca sa fie cit mai mica suprafata decapata, atât cât sa fie acoperita de aliajul de lipit.

Stearina sau acidul stearic în principal, este un decapant care se gaseste subforma de fulgi alb, gălbui sau maroniu deschis. Acestia se topesc si se toarna in bare sau in alte forme convenbile manuirii lor. Stearina se foloseste la lipitul fitigurilor pe tevile de plumb si la repararea acestora.

Clorura de amoniu sau ţipirigul este o substanta care este folosita la decaparea vârfului letconului (ciocanului tiganesc) inainte de a lipi. Unii mai folosesc si acidul clorhidric sau apa tare, dar acesta are efectul de racire a ciocanului de lipit. Iar cand ai mai mult de lipit este un dezavantaj daca incalzirea se face de la o

Pasta de lipit tevile de cupru

Pasta de lipit tevile de cupru

sursa externa ciocanului.

Pasta decapanta este o pasta care se poate obtine din comert. Daca nu gasiti, iata mai jos o reteta de pasta decapanta: 25p-colofoniu (sau sacâz), 65p-seu de oaie, 10p-clorura de amoniu, iar in aceasta pasta care se incalzeste se mai adauga 2-3p de clorura de zinc in solutie apoasa de 50%. Compozitia se amesteca pana când aceasta se raceste. Este o substanţa agresiva si trebuie indepartata după ce lipitura a fost facuta pentru ca ea corodeaza in continuare. Prin incalzire degaja un fum iritant pentru ochi si caile respiratorii si sunt pozitii in care nu putem evita acest fum doar sa netinem respiratia pe timpul efectuarii lipiturii. Pasta decapanta pentru lipirea tevilor de cupru pentru instalatii termice sau pentru apa curenta este deosebita: are o culoare gri si are inclusa in ea praf de cositor, care la incalzire apar bobitele care se unesc.

Colofoniu sau sacâz_Colofoniul sau sacâzul este un decapant mai soft ColofoniuDSC00547ca sa spun asa. Este folosit mai mult la executarea de lipituri in electronica. Daca ramine pe lipitura nu corodeaza lipitura sau conexiunea. La sfirsitul lipirii unui piciorus a unei piese pe un circuit imprimat daca e pus pe lipitura ,,aduna’’ picatura de cositor, o rotunjeste, o inalta si nu lasa ,,mustati’’ pe traseul de circuit alaturat. Colofoniul se gaseste si in interiorul fludorului, acel aliaj care se gaseste sub forma de sârma. Alaturat este aratat doi bulgari de colofoniu iar sub ei este o bucata de sticlostratitex, material rezistent la temperatura pe care fac unele lipituri ca sa nu deteriorez masa de lucru.

Lavete abraziveAspirina ori algocalminul, sunt doua pastile care ofera o modalitate de inlaturare a lacului email de pe conductorii de cupru cu diametru mic folosit la bobinajul diferitelor masini electrice. Prin asezarea capatului de conductor emailat pe aspirina si incalzirea aspirinei cu pistolul de lipit in acea zona, are loc indepartarea lacului, dar si decaparea conductorului. Aceasta metoda se foloseste cand indepartarea mecanica a lacului email cu smirgel sau prin razuire cu o lama de cutit la un conductor  subtire (comparabil cu un fir de par) si se poate rupe. La inalzire aspirina degaja un fum foarte iritant al nasului de aceea trebuie sa aveti grija ca sa va feriti nasul.

Cositorirea se face prin topirea, depunerea si intinderea aliajului la locul imbinarii, prin formarea de lipituri sub forma de bobiţe la piesele electronice, sau prin scufundarea lor in baia de cositor. Sursele de incalzire ale aliajului sunt diferite in functie de temperatura necesara fiecarui tip de aliaj, natura pieselor care se lipesc, cantitatea de aliaj din baie, de masa si conductivitatea pieselor care se lipesc.

Prin scufundare intr-o baie, se realizeaza cositorirea capetelor barelor la colector a rotoareleor electrice cu bare (ale demaroarelor de masini), legaturile electrice in dozele electrice ale instalatiilor interioare electrice, sau odinioara tacimurile- pe vremea cand se confectionau si din fier. La lipirea unui cazan de baie sau cositorirea in interior a unei caldari de cupru, e nevoie de o sursa de caldura mai mare datorita conductivitaţii cuprului care duce la racirea lipiturii, ,,fură căldura’’. La fel se intâmpla si la lipirea tevilor de cupru pentru instalatii: lipitura trebuie facuta intre suprafata exterioara a tevii de cupru si suprafata interioara a fitingului. Baia care se formeaza intre cele doua suprafete trebuie stapinita, sa nu curga aliajul in interiorul tevilor, pentru ca poate provoca depuneri de substante aflate in suspensie. De aceea la incalzirea pastei decapante, cind apar bobitele de cupru, se indeparteaza sursa de caldura, se mai atinge cu sirma de cositor si daca suprafata lipiturii este intacta, fara puncte sau incluziuni trebuie racit usor pina la solidificare (cu o laveta umeda).

Si la cositorirea unui papuc de cablu trebuie facuta o baie de cositor dar aceasta trebuie sa curga din partea de sus a papucului si sa intre intre firele capatului de cablu si sa se opreasca in izolatia conductorului. Pentru aceasta, după ce a fost dezizolat capatul cablului corespunzator cu lungimea papucului, se aseaza papucul: capetele firele nu trebuie sa iasa din papuc, sa umple bine sectiunea papucului. Daca sectiunea coductorului e mai mica decat sectiunea papucului, aceasta se completeaza cu bucati de conductor, potrivite ca lungime cu partea in care se prinde conductorul in papuc. Deasupra capetelor se vom forma o suprafata intacta de aliaj, fara incluziuni sau puncte. Peste papuc si peste izolatia conductorului de sub papuc se pune 2-3 straturi bine strânse de hartie (ziar), peste care se pune banda de izolat. Hârtia nu va arde (daca nu vine in contact cu flacara) deoarece temperatura de aprindere este de la 232,78 0C in sus, fata de 190 0C a aliajului. (Amintiti-va de filmul lui Truffaut ,,Fahrenheit 451’’. Daca nu vi-l amintiţi aflati-l!)

Legaturile electrice in doze se cositoresc mai usor prin scufundare intr-o baie de Lp60 sau Lp80. Baia respectiva e ca o ,,cană”  (ca sa-i punem asa ), confectionata dintr-o teava cu Dn de 1 1/2’’(un ţol si jumatate), inalţime de 50  de mm, iar la un capat i se sudeaza un capac. De corp, i se sudeaza o tija ca 10mm in diametru careia i se pune un maner de lemn. In ea se pune aliajul de lipit si pasta decapanta,  se incalzeste in in soba tinichigiului sau pe resou sau la orice alta sursa de caldura. Incalzirea e mai efienta intr-o incinta inchisa. De obicei pe un santier sunt multe resturi de lemn provenite de la cofraje sau de la constructia  acoperisului. Aceste deseuri de lemn se pot arde in soba tinichigiului pentru incalzirea letconului sau  a lingurii cu cositor pentru doze. Cantitatea de caldura inmagzinata de aliaj trebuie sa fie suficienta pentru ca cu o singura incalzire sa fie cositorita  o doza. Daca temperatura aliajului scade, depunerea pe legaturi va fi mai groasa si e posibil sa nu se prelinga frumos ci sa stea pecum untul. Ca untul aliajul trebuie sa fie la cositorirea tevii de plumb, pentru a putea fi intins si modelat  in stratul dorit, la locul lipiturii

Pensa anatomicaLa cositorirea unei piese electroniceSule trebuie limitata cantitatea de caldura pentru a nu distruge joctiunea (jonctiunile) semiconductoare: se foloseste un sunt termic (spre piesa se face prinderea pe piciorul care se lipeste a unei pense anatomice care preia caldura din lipitura) sau termostatara letconului electric. La inlocuirea unor piese electronice, trebuie demontate cele vechi. Demontarea se face mai greu daca au mai multe picioare pentru ca  trebuie mentinuta fluiditatea aliajului la toate piciorusele. Daca avem o placuta mica, pe masura ce incalzim cite un picior se poate lovi de masa cu mina care tine placuta electronica, pentru a scutura cositorul. Daca nu putem proceda asa, trebuie sa folosim o pompa de cositor ca cea din figura de la inceputul articolului. Dupa ce s-a scos piesa defecta, cu ajutorul uni ac mai gros sau a unei sule(figura alaturata), trebuie eliberata de cositor gaura din circutul imprimat. Daca incalzim excesiv circuitul de cupru se poate desprinde de pe placa de textolit.

Letcon de cupru fara maner_Letconul cu sursa de caldura exterioara sau ciocanul tziganesc sunt metode unde e nevoie e cantitate mare de caldura la lipire si lipitura relativ mica. Poate fi incalzit de la un arzator de gaz, un resou electric, o lampa cu benzina sau butan, sau intr-o soba de tinichigiu. Exista si letcon care are din constructie o sursa proprie de incalzire cu gaz, folosit la lipituri in domeniul electronic unde e nevoie de cantitate mai mare de caldura in lipitura si volum mic de acces la lipitura. Aceasta sursa  este foarte asemanatoare cu o bricheta care e folosita la vânt: are un filamet o plasa desupra flăcării, ceea ce face ca flacara sa nu poata fi stinsa.  Letconul poate avea si o sursa proprie si continua de incalzire atunci cand are o forma adecvata pentru samota folosita. Alaturat aratam o samota care a fost folosita pentru un ciocan de lipit cu o putere de 800W. Rezistenta electrica trebuie dimensionata pentru medii inchise, unde schimbul de caldura nu se face usor si se face supraincalzirea rezistentei care poate atinge temperatura de topire. Letconul electric din trusa de lipit  are o rezistenta de 100W. Exista letconuri cu rezistenta de incalzire si mai mica, care pot fi si termostatate, cu temperatura controlata. Termostatarea se face in functie de temperatura de topire a aliajului de lipit in electrotehnica sau electronica

Pistol de lipit cu cositor_Pistolul electric de lipit este o alta unealta folosita in Detaliu pistol de lipit cu cositorelectronica sau electrotehnica,  acest mod de asambalre este ieftin, eficient d.p.d.v. al contactului electric, are o rezistenta mecanica ridicata, lipirea putând fi si automatizata. In principiu pistolul de lipit este un transformator al carui secundar functioneaza in scurtcircuit: in interior are una sau mai multe spire, iar afara sunt scoase doua capete unde, prin doua suruburi, se monteaza ansa care are o sectiune mai mica. Raportul sectiunilor acestor portiuni de circuit ar trebui sa fie de cel putin 1:10, pentru a se incalzi ansa si nu secundarul pistolului. Pistolul de lipit din trusa aratata mai sus are o singura spira de cupru in secundar, cu sectiune patrata de 64 mmp,  e construit pe tole E+I (pe o lungime de 100mm) folosite la lampile de semnalizare de 2W. Numarul de spire din primar este de 640 cu priza la 20 de spire pentru becul de iluminat, e boboinat cu conductor de CuEm 0,4 mmp. Trebuie de avut grija ca stringerea suruburilor de asambarea a ansei cu pistolul sa fie bine facut pentru a nu pierdea din puterea de incalzire a pistolului. Daca ansa isi micsoreaza sectiunea (datorita corodarii cuprului de catre decapanti) va duce la micsoratea puterii. Carcasa este de aluminiu i se incalzeste de la curentii vagabozi care iau nastere in ea la functionarea pistolului, dar este o buna protectie impotriva loviturilor la care a fost supus uneori pistolul.

Pregatire radiator pentru lipire_Lipire stutz (ştuţ) radiator_Lipirea unui radiator de masina se face mai usor daca este din cupru pentru ca se poate cositori. Se poate si alami, dar la o alamire tot radiatorul  se poate incalzi prea tare incit sa se strice alte lipitiri cu cositor. Dupa ce a fost localizat locul defectului(ca la camerele de cauciucuri, prin scufundare in bazin cu apa) se realizeaza curatirea locului de vopsea si impuritati, se decapeaza si se lipeste folosind un letcon, sau un letcon electric, sau o lampa de benzina, sau o lampă cu butan, sau un brenner oxi, sau un brener pe gaz . Trebuie avut grija la cantitatea de caldura ca sa nu se distruga alte lipituri.

IN LOC DE CONCLUZII:

#- Suprafetele care se lipesc trebuie sa fie curate si unse cu o substanta decapanta inainte de lipire

#-Vasele emailate in timpul folosirii se ciobesc, ramane metalul gol, rugineste si cu timpul se gaureste. Unii mai nevoiasi lipesc vasul cu cositor si il folosesc in continuare. De obicei, aceasta gaura apare la intersectia suprafetei fundulu vasului cu peretele laterat, in cant, deci in apropierea surse de caldura, soba, aragaz, unde temperatura este cea mai ridicata si depaseste tempertatura de topire a aliajului.  Si pun o intrebare test: cum explicati faptul ca nu se topeste lipitura?

#- Astuparea unei gauri cu cositor incepe de la marginea unei gauri si dintr-un punct, depunand stratul mai gros, de jur imprejur, pâna gaura ramâne mai mica si in final se astupa. Secretul consta in aducerea materialului la temperatura de curgere incit el e fluid iar cel depus anterior nu s-a topit inca. Un continut mai mare de plumb in aliaj iti da posibilitatea ca sa-l faci de consistenta untului moale .

#- Rezervorul de benzina se cositoreste folosind un letcon, sau un letcon electric, FARA A FOLOSI FLACARA DESCHISA pentru incalzirea aliajului. Chiar daca e golit de benzina, in interior sunt suprafete poroase rugina) care au inglobat combustibilul iar la in calzire acestea se evapora si cel mai adesea formeaza amestecul exploziv cu aerul din rezervor si va exploda.

#- Aliajul de lipit care este topit se oxideaza mai usor,caldura fiind un catalizator.

#- După ce a ajuns la temperatura, virful letconului se pileste pentru a indeparta oxizii formati in timpul incalzirii, se cufunda in ţipirig, apoi se acopera cu aliaj, apoi se baga iarasi in ţipirig si apoi se aplica aliajul pe lipitura, adaugand din bara sau din sirma de aliaj atit cit este nevoie.

#- Vârful pistolului sau al letconului electric 8ciocanului electric de lipit) se aduce la temperatura necesara, apoi se baga in pasta sau colofoniu, apoi se ia o picatura de aliaj, apoi se mai atinge inca o data pasta de decapat sau colofoniul, apoi se pune la locul lipiturii, completind cu aliaj atata cât este nevoie.

#- Letconul de tip pistol 8Cu resistenţă electrica) are o dioda care este suntata la apasarea tragaciului. Dioda injumataţeste tensiunea de alimentare (da drumul unei semiterioade de tensiune) si astfel letconul nu se supra incalzeste pe timpul nefolosiri. Face si economie de energie electrica.

#- Lipitura, cordonul lipiturii se considera bun daca are o suprafata continua si lucioasa când e cald, fara retasuri, gauri, puncte negre sau incluziuni.

#- Atunci când cositorul este fluid in cusatura el este lucios si atunci cind se solidifica lipitura devine mată.

#- Lp20 se foloseste la lipirea tevilor de plumb, după incalzirea tevii se aplica stearina, se preseaza(sau se ciocanesc) pentru a lasa amprenta una in alt aincât sa nu curga cositorul. Se aduce masa aliajului la starea de topie ca a untului pe care il intinzi pe pâine, apoi se umple cu aliaj, se modeleaza lipitura cu o bucata de hartie sau de ziar, se aplica iarasi stearina ca suprafata sa devina lucioasa, fara incluziuni sau retasuri.

#- Inainte ca legaturile din doze (care sunt date cu pasta) sa fie cufundate in baia de cositor, se pune in ea 8baia de cositor) pasta decapanta pentru indepartatarea oxizilor.

#- La lipirea componentelor electrice sa se aplice suntul termic (pensa anatomica), sa se limiteze timpul de contact pentru a micşora surplusul de caldura. Se poate folosi si penseta numai dacă aveti cel putin trei mâini.

#- Capatul unui  conductor litat isi poate mari diametrul capatului cositorit (se umfla) prin patrunderea (datorita capilaritatii) a aliajului intre fire, iar datorita cantitatii mari de caldura e posibil ca izolatia PVC sa se retraga, marind capatul dezizolat. Limitarea fenomenului se face rasucind usor firele, dar daca sunt rasucite mai tare nu mai patrunde aliajul intre fire.  Se limiteaza contactul cu pistolul sau letconul pentru a nu deforma izolatia.

#- Surplusul de cositor de pe un fir se poate limita dand cu pumnul in masa: in acest fel ramâne cositor cât este nevoie.

#- Innadirea unui conductor cu altul se face mai usor daca mai intâi se incarca cu cositor capetele si apoi se lipesc. Pentru izolare se poate face cu tub retractil (de 2x sau 3x) care trebuie sa nu uitati sa-l trageti pe unul din fire inainte de lipire.

Cum se fac (confectioneaza) pufere (tampoane) de cauciuc

Puferul vechiDe mai multa vreme am fost preocupat de recuperarea unui Siliconul din care au fost debitate puferelestorcator de fructe bulgaresc, vechi de mai bine de 30 de ani. Nu reusisem sa inlocuiesc puferele (tampoanele) pe care statea asezat, pentru ca nu am avut materialul si nici solutia tehnica, chiar daca am intrebat si pe alţii. Aceste pufere erau trei (geometria ne-a invatat ca trei puncte determina un plan), facute din cauciuc natural si care de-a lungul timpului s-a ,,copt’’ si a inceput sa se moaie, incât s-au aplatisat asa ca in figura alaturata. Datorita vibratiilor storcatorul ajunsese sa ,,umble’’ pe masa.
Puferele montateNiste tuburi de silicon de care au uitat si care au iesit din garantie-s-au intarit in tub. Initial le-am aruncat, dat apoi le-am recuperat, cu Cutit storcator_foarfeca de tabla am taiat tubul de plastic si am recuperat siliconul intarit. Unul era alb, iar altul transparent. După o ,,odihna’’ de vreo trei luni afara pe balcon, timp in care au pierdut orice urma de miros şi s-au întarit complet prin evaporarea solventului, am ales tubul alb pentru ca era mai elastic, mai moale. Cu o ruleta si cu un pix negru si mai apoi cu un marker de CD-uri, am dat semne la doi centimetri pentru toate trei Motorul cu lagare_feliile de silicon. Dar aceste semne dispareau in scurta vreme, in reactia cu siliconul. Am dat semne cu un alt marker pemanent pentru o singura felie si cu un cater pregatit din vreme (bine ascutit) am taiat felia, inainte de disparitia semnelor. Apoi alta si inca una, straduindu-mă sa fie egale. Am curatat prin raşchetarea cu o lama de cuter locul unde trebuiau montate. Am folosit un lipici (Moment) pe baza de prenadez: am constatat ca nu prinde pe silicon. Dupa ce am curatat din nou capacul, am lipit cu Loctite 406 (gen ,,Picatura’’) cu rezultate mai bune, dar nu suficiente. Pentru o mai buna fixare, la distante egale de centru capacului, am dat câte o gaura in fiecare pufer strapunsa pina in capacul pe care era lipite. Cu o preducea de 9, am taiat o gaura la fel de adânca (zic eu ) in cele trei tampoane. Cu un spitz am tras de materialul decupat la suprafata si pâna la o anumita adâncime. Astfel am obtinut o gaura in care am bagat un holtzsurub care avea o saiba, care nu facea contactul cu suprafata de asezare a puferelor. Desigur gaura a fost data cu un burghiu al carui diametru era egal cu diametru la fundul filetului de pe holzsurub.
Motorul aratat in figura alaturata, este de tip monofazic, cu lagare, cu rotor in scurtcircut, cu miscarea de rotatie spre stinga pentru a se insuruba piulita in timpul functionarii. In acest fel in timpul functionarii nu exista pericolul ca piulita sa se desfaca din cauza vibratiilor. Ca sa vedeti cum functioneaza storcatorul reparat vedeti aici Storcatorul cu pufere de silicon
Cutitul storcatorului mai functioneaz ainca desi in unele locuri se mai vede uzura. Aceasta a fost accentuata de exploatarea (MEA) defectuoasa: nu am avut rabdare sa se opreasca comple si am desfacut sistemul de prindere al partii de sus a storcatorului si prin vibratii si pun inclinare tubul de la locasul pe unde se introduc fructele a atins dinţii storcatorului si i-a tocit. Se pare ca plasticul  din care a fost confectionat e mai tare decit dintii de inox ai cutitului.
Niste prieteni de pe forumul Misiunea Casa au spus ca era mai simplu daca puneam niste dopuri de cauciuc pentru sticla. Ca o demonstratie la cât de dezechilibrat e storcatorul gol, aici Storcator cu pufere de silicon am postat acest de mai sus filmulet, unde se vede ca in partea de sus e sageata mai mare datorata vibraţiilor maselor aflate in miscare, iar daca asezarea storcatorului nu este facuta pe pufere elastice vibratiile il vor face sa plece de pe masa. Probabil ca la aceasta a contribuit si uzura care a facut ca unele mase aflate in rotatie sa fie excentrice.