web analytics

Arhivă

Arhivă pentru august, 2009

Cum se mananca diverse feluri

Felia de paine se rupe cu mana, in timp ce sandvisurile mari se taie cu cutitul si se baga in gura cu furculita, ca si la friptura. Sandvisurile mici se iau cu mana

Untul nu se ia direct din untiera pentru a unge painea, ci se pune o bucatica pe farfuria proprie, apoi se unge painea, tinand-o deasupra farfuriei

Ouale moi in coaja se mananca dintr-un paharel suport, cel mai adesea fixat pe o farfurioara. Se sparge coaja din varf, se indeparteaza partea de sus a oului cu lingurita si se pun cojile pe suport, sub ou, sau pe farfurioara

Supele sunt servite in cesti sau boluri si se mananca cu linguri mici de supa. Daca suntem intre prieteni, putem bea prima jumatate a cestii, care este limpede si pentru restul supei folosim lingura

Ciorbele se mananca numai cu lingura

Nu se raceste o supa prea calda sufland in ea

Nu se inmoaie painea in supa, si nici in sos

La sparanghel nu se foloseste niciodata cutitul si se mananca numai partea frageda din varf

Salata verde si andivele se aduc la masa gata taiate si preparate. Daca bucatile sunt prea mari, nu se duc la gura asa ci se taie cu cutitul

Salata verde si andivele se mananca cat mai aproape de starea lor naturala, dar nu este o gresala sa le asezonam cu putin piper, otet, lamaie, sare sau untdelemn daca ni se par fade

Muraturile se iau cu furculita proprie din castron si se taie pe farfurie pe masura ce se mananca, la fel ca friptura. Gogonele se pot lua cu lingura, pentru a nu stropi comesenii cand le intepam cu furculita, si in farfurie se taie cu atentie din acelasi motiv, cu cutitul in dreapta si furculita in stanga. Pentru a taia o gogonea cu un cutit mai putin ascutit si pentru a nu stropi commesenii, se infige furculita in gogonea si virful cutitului se infige in locul unde a fost codita gogonele, acela avâând o rezistenţa mai mica decât restul gogonelei.

Nu se musca din muraturi

Conopida se taie cu furculita, nu se foloseste deloc cutitul

Chiftelele, sarmalele, ruladele se taie numai cu furculita

Pestele se mananca special, folosindu-se cutitul numai la dezosare, dupa ce pestele este desfacut in 3 dupa ce se decupeaza capul cu cutitul. Oasele de peste din gura se pun pe furculita si se scot cu mana numai in cazuri de urgenta

Pentru pestele din conserva ne folosim de furculita, tinuta in dreapta, ajutandu-ne cu o bucata de paine tinuta in stanga

Daca o stridie este inchisa, o deschidem cu lama unui cutit obisnuit sau de dezosat. Se scot intestinele si branhiile (au o culoare mai inchisa) cu ajutorul furculitei. Se scoate apoi stridia din scoica, desprinzand-o din articulatie. Se pune in farfurie si se mananca cu lamaie, sare, piper

Crustaceele se servesc de obicei fara carapace. Daca masa e mai putin festiva, crevetii se curata cu mana: li se rupe capul, ceea ce face sa iasa si intestinele, apoi se scoate carnea din carapace. La crabi, languste si homari, se rup cu mana articulatiile si apoi, cu un cleste special, se sparg oasele si se scoate carnea din cosul pieptului, din picioare si din coada. Carnea acestor crustacee se mananca de regula cu paine prajita si unt. Este necesar ca pe masa sa existe un bol cu apa pentru clatitul degetelor

Icrele de Manciuria si icrele necre se aduc de obicei presarate pe rondele mici de paine prajita unse cu unt, asezate pe platou. Daca se ofera in castronase, ne vom pune in farfurie cu lingurita de serviciu o cantitate rezonabila si ne vom face sanvisuri mici

Icrele obisnuite le putem unge pe o felie mai mare de paine, pe care o vom taia tinand cutitul in mana dreapta si furculita in stanga, exact ca in cazul oricarui sandvis

Putem manca icrele si luandu-ne in farfurie o portie, din care, cu ajutorul cutitului, ne ungem bucati mici de paine, rupte cu mana. La fel se mananca si antreurile reci de consistenta asemanatoare (salata de vinete, pestele cu maioneza)

Samburii maslinelor care insotesc uneori aceste antreuri se “transporta” din gura in farfurie cu furculita, sau daca suntem in familie cu mana. Simburi de masline sunt cei mai tari simburi si sunt singurii care sunt digerati de sucul gastric. Se spune ca sunt benefici pentru stomac si eu îi înghit cand maninc masline.

Carnea de pasare nu se mananca cu mana. Pot face exceptie copanelele de pui daca sunt pane si infipe in minere speciale. Carnea se aduce la masa gata transata

Cu spaghete va serviti din castron cu o cantitate rezonabila, apoi le mancati rasucindu-le cu furculita tinuta in mana dreapta si ajutandu-va cu lingura tinuta in mana stanga. Pe furculita trebuie luata o cantitate mica, si sa nu atarne dizgratios din gura

Orezul se mananca cu furculita, ajutandu-ne cu cutitul, neapeland la lingura!

Cafeaua, ceaiul, cacaua cu lapte se beau din ceasca, fara sa lasam lingurita inauntru. Ea se pune pe farfurioara.

Degetul mic nu se tine ridicat cand ducem ceasca la gura

Cand bem cafea turceasca sau filtru, ridicam farfurioara cu mana stanga, in timp ce ducem ceasca la buze cu mana dreapta

Nu se bea niciodata cafea dintr-o ceasca fara farfurioara (nici la serviciu)

Spre deosebire de cafea, ceaiul si cacaua se beau lasand farfurioara pe masa

Marul se taie in patru sau in opt, feliile se curata de coaja si samburi cu cutitul si se mananca cu furculita

Portocala se taie cu cutitul si se desface in forma de stea; feliile se desfac si ele in stea si se mananca cu mana

Grepfrutul se taie transversal si se mananca o jumatate, de obicei presarata cu zahar; cu o lingurita speciala de desert, avand marginea ascutita, se scoate doar pulpa fructului, deoarece partea alba este amara

Dulciurile se iau cu mana daca sunt uscate, cu lingurita sau cu furculita de desert daca au crema ori frisca

Clatitele se mananca taind bucatele mici pe rand, ca la friptura

Fragii si capsunele se mananca fie cu mana, daca au codita, fie cu lingura, daca nu au, mai ales cand sunt servite cu frisca

Strugurii, visinele si ciresele se mananca intotdeauna cu mana; strugurii se mananca pana la ultimul bob. Samburii cireselor sau visinelor se pun in palma facuta caus si apoi in farfurie

Piersicile se tin cu mana stanga pentru a le taia in doua. Separam samburele de fruct si-l curatam de coaja. Se mananca fructul cu cutitul si furculita

Prunele si caisele le desfacem in doua cu mana, scoatem samburele, dupa care mancam fiecare jumatate, tot cu mana

Se pot pune pe masa mici recipiente pentru samburi, asa cum facem si pentru cojile de alune

Cand sunt fara coaja, alunele se pun in recipiente mici, in fata fiecarui musafir. Cand sunt cu coaja, se aduc si vase pt coji

Portocalele, mandarinele, clementinele: le taiem coaja in forma de stea, scoatem fructul si-l separam in felii pe care le mancam cu mana.

Bananele se curata cu cutitul si se mananca cu mana sau, daca sunt prea moi, cu cutitul si furculita

Pepenii si ananasul sunt serviti in felii si se mananca doar cu furculita, dar daca ananasul este foarte dur se justifica folosirea cutitului

Kiwi se taie in doua, se tine o jumatate in mana stanga si se mananca miezul cu lingurita

Daca toti mananca fructele simplu, fara a le curata de coaja, fara tacam, nu vom proceda altfel pentru a ne arata distinctia

Gazda trebuie sa aduca fructele bine spalate, deci nu se cuvine sa le stergem cu propriul nostru servetel.

sursa: Gurmandul.ro

Cum se aranjeaza masa

Masa trebuie sa fie intotdeauna ingrijita . Fata de masa alba , sau chiar colorate , din material. A se evita pe cat posibil materialul din plastic .

Farfuriile . Trebuie asezate astfel incat sa fie un anumit spatiu pentru fiecare invitat , de cel putin 50 de cm.

Pentru mese festive se utilizeaza urmatorul aranjament: Farfuria primului fel este asezata deasupra farfuriei de serviciu. Pe ea sau alaturi , sub furculita , se va aseza servetul bine impaturit . Locul furculitei este la stanga farfuriei. Furculitele se aseaza de la stanga la dreapta in ordinea utilizarii lor , cu dintii in sus. La dreapta se pun cutitele , cu partea taioasa spre farfurie , tot in ordinea utilizarii , cel mai indepartat fiind pentru primul fel de mancare , adica peste . In fata farfuriei sta lingura de supa cu partea adancita in sus .

La mesele festive exista obiceiul sa se schimbe tacamurile dupa fiecare fel de mancare. La o masa mai putin pretentioasa, nu vom schimba tacamurile, decat daca avem peste

In general vom folosi 4 farfurii: farfuria pentru antreuri, farfuria de supa, farfuria intinsa si farfuria de desert. Bolurile (castronasele) pentru supa limpede (consommé-ul) nu se pun de la inceput pe masa, ci se aduc odata cu supiera sau, gata umplute, pe o tava.

Tot in fata farfuriilor, spre dreapta, e si locul paharelor. Trei tipuri de pahare sunt obligatorii – de tuica, de vin (paharul de vin rosu e ceva mai mic decat cel de vin alb) si de apa. Ele trebuie sa faca parte din acelasi serviciu, si e o nota proasta sa se improvizeze.

Paharele (in fig de mai jos):

1. Pahar de apa 2. Pahar de vin alb 3. Pahar de vin rosu 4. Pahar de Sherry 5. Pahar de tuica 6. Pahar de lichior 7. Pahar de sampanie (cupa) 8. Pahar de sampanie (flûte)  9. Pahar de bere 10. Pahar de coniac 11. Pahar de whisky (tumbler)

Nota noastra: prin parteareaptă a meseanului se servesc lichidele, iar solidele se servesc prin partea stângă.

sursa: Gurmandul.ro

Cum se face etansarea instalatiilor sanitare

Imbinarea instalatiilor sanitare se poate face prin doua feluri de imbinari: fixe si mobile. Imbinarile fixe se fac în Instalatie acolo unde nu se mai intervine ulterioare: la inadirea tevilor de apa, canalizare sau de incalzire.

Imbinarea fixa, care se desface foarte rar sau deloc, se poate face prin filet de gaz , sudura  electrica sau Tipuri de garnituri_oxiacetilenica la tevile de otel, lipire cu adezivi a tevilor de PVC, lipire cu aliaj de lipit (cositor) a tevilor de cupru, a tevilor de plumb. Tot o imbinare fixa poate fi considerata si asamblarea în tehnologia mai recenta cu garnituri a tevilor de PVC (tip sau Henco sau alt tip) sau tevilor de canalizare. Imbinarea mobila, ca sa-i spunem asa este aceea  imbinare, care odata realizata  poate fi desfacuta cu usurinta ulterior pentru intretinerea armaturilor din instalatie, schimbarea baterilor de amestec, a robinetilor, a obiectelor sanitare.    Mai multe tipuri de garnituri care sunt confectionate din cauciuc clingherit si din material plastic, se pot vedea în fotografia de mai sus. Aceste imbinari se fac mai ales cu etansari pe garnituri si piulite olandeze, dar si pe filete cu etansare cu banda de teflon sau canepa (canepa).

Etansarile pe garnituri pot fi fixe cum sunt mai cele facute cu piulita olandeza la baterii si robineţii de serviciu, dar si  mobile cum ar fi cele de la axul robinetului fata de corpul robinetului. În fotografia de mai sus sunt aratate doua olandeze cu coada: una galbena (din alama), de G 3 / 8”, care se se lipeste pe o teava

Piulite olandeze cu coada

Piulite olandeze cu coada

de plumb si are o garnitura de clingherit, iar tot cealalta este din alama cromata de G 1 / 2”, este folosita la montarea unui robinet coltar pe un calorifer si are o garnitura de cauciuc o-ring, cu sectiune circulara. Se poate observa ca filetul este zimtat pentru a nu permite cinepii sa se miste pe filet atunci  cind se infileteaza.

În fotografia de mai jos sunt prezentate doua capete de armatura care sunt folosite  la bateriile de amestec, care au  filetul 4 de G 1/2”, unul demontat (model de modelul mai vechi) si unul intreg, mai nou. Etansarea fixa fata de corpul bateriei de amestec se face cu,, O-ring”-ul 1 sau cu o garnitura 6 de clingerit. Asamblarea axului 10 cu corpul cap-armatura 14  se face cu ajutorul inelului seeger 5 montat în canalul 12. Pe portiunea zimtata 13 , cu ajutorul surubului 15 se monteaza o stea de manevra cu ajutorul careia se inchide si se deschide robinetul.

Cap armatura

Cap armatura

Pe piesa mobila 7 garnitura este prinsa garnitura 3  care este asezata intr-un ,,pahar” de tabla care nu-i permite deformarea atunci cand este strinsa pe scaunul bateriei de amestec sau al robinetului. Piesa 7 , care nu se roteste fata de corpul robinetului 14 datorita profilului hexagonal 16, este montata pe axul robinetului 10 prin intermediul filetului pe stinga, 9. Etansarea mobila fata de corpul armaturii 14 este facuta prin garniturile de cauciuc 8 si 11 la modelul vechi, iar la cel nou linga garnitura 8 mai este inca o garnitura.

In fotografiile de mai jos este prezentat un robinet coltar de G 1/2”, care este folosit la inchiderea si deschiderea caloriferelor. Pe axul 1, prin cepul hexagonal 18 care intra in canalul hexagunal 19 este montat ventilul 5. Pe el este montată garnitura mobila(se deplaseaza axial)de etansare 20 iar portiunea conica 6 inchide calea agentului termic pe o portiune circulara (denumita scaun) in corpul 3 si care nu se vede. Filetul 21 de G1/4”, infiletandu-se in filetul 7 de pe corpul 3, permite deplasarea ventilului pentru a inchide agentul termic, iar fixarea axului si a ventilului montate se face cu ajutorul olandezei 2 de G3/8” pe filetul 23 de G3/8”. Etansarea ansamblului ax-ventil in corpul robinetulu se mai face si prin garnitura mobila.

Robinet colţar demontat

Garniturile de etansare au rolul de a impiedica scurgerea lichidelor sau gazelor prin suprafetele de contact a doua armaturi. Ele sunt confectionate din materiale moi, elastice, se muleaza dupa suprafetele cu care vin in contact avand rolul de a astupa toate golurile care raman intre suprafetele metalice ale armaturilor. Cel mai adesea sunt confectionate din clingherit pentru gaz si cauciuc sau plastic pentru apă. Pot fi confectionate si din piele.

Robinet coltzar

Robinet colţar

In instalatiile tehnico-sanitare, asa cum am aratat pina acum, exista etansari ale unor imbinari care desfac foarte rar si deci sunt supuse mai putin uzurii (de exemplu imbinarea unui robinet cu conducta de legatura pe filet ) si etansarii supuse la solicitari de frecare si presiune frecvente, care se uzeaza destul de repede si necesita inlocuiri dese (de exemplu garniturile de inchidere a robinetelor sau ventilelor). Pentru inlocuirea unei garnituri este necesara demontarea instalatiei si eliminarea garniturii defecte, dupa care se curata bine suprafetele de etansare.

Imbinarile filetale se etanseaza prin infasurarea filetului cu  canepa. Filetul se pregateste prin creerea pe virful lui cu o panza de bomfaier, a  unor mici zimti (sau striatiuni) care sa impiedice alunecarea canepii atunci cind e montata piesa cealalta. Fuiorul de canepa se potriveste in grosime şi este indreptat in asa fel incit toate firele sa fie intinse si paralele intre ele, fara noduri. Apoi incepand de la aproximativ 1/3 de la un capat, fuiorul  se infasoara o tura (spre dreapta, (în sensul de înşurubarea al celeilalte piese) pe capatul piesei cu filet exterior, supapunandu-l peste inceputul fuiorului. Se intoarce si celalalt capat al fuiorului in sensul capatului cel mai lung si se continua infasurarea spre dreapta, iar fuiorul trebuie sa se termine de infasurat la inceputul filetului. Stratul trebuie sa fie potrivit ca grosime, incit sa se  poata insuruba in cealalta piesa cu care se asambleaza. La nevoie fuiorul de canepa se poate unge cu seu, sapun, ceara, stearina, parafina, vaselina, pasta verde de filete pentru apă. Nu se recomanda ungerea cu miniu de plumb sau vopsea, deoarece prin uscarea acestora imbinarea se desface ulterior foarte greu la nevoie: doar prin ardere cu lampa de butan sau cea de benzina. Tot la fel dde bine se poare sectiona teava la iesirea din filet.

In cazul pieselor care sunt in contact prin presare, etansarea se asigura printr-o garnitura de cauciuc, azbest, piele etc. care se pot achizitiona din magazinele de specialitate la un pret derizoriu. La nevoie acestea se pot confectiona cu o preducea, cu foarfecele, cu o daltita curbata sau cu un cutit bine ascutit pentru a se obtine o forma corespunzatoare pieselor imbinate. La unele robinete, garnitura de cauciuc se fixeaza pe ventilul robinetului sau al capului  armatura, cu ajutorul unei saibe si al unui surub sau se monteaza fortat in capacelul capului armatura.

Inchiderea orificiilor (ventilelor) de scurgere ale obiectelor sanitare ( spalatoare, lavoare, cazi de baie etc), care se face uneori prin pastrarea apei, trebuie sa fie, de asemenea, etansa. In acest scop se vor folosi dopuri de cauciuc sau material plastic care asigura o etansare mai buna decat cele din metal, care trebuie sa fie prelucrate foarte fin pentru a se potrivi perfect la forma ventilului.

Cum se desfunda caile de scurgere

       Pentru a preintampina infundarea conductelor de evacuare sau deteriorarea lor, este necesar sa se respecte anumite reguli de utilizare a instalatiei de canalizare , dintre care se pot aminti:
– evitarea scurgerii de produse petroliere (petrol , petrosin , benzina, etc. ) , substante corozive ( acizi , baze) , substante toxice sau otravitoare ;
– evitarea scurgerii de lichide cu temperaturi mai mari de 60 grade Celsius , in cazul conductelor de canalizare din PVC;
– luarea de masuri pentru desfundarea obiectelor sanitare , imediat ce se constata incetinirea sau oprirea scurgerii apei;
folosirea unor site de protectie la ventilele de scurgere ale lavoarelor , chiuvetelor , cazilor de baie, spalatoarelor , care impiedica patrunderea de scame , par , resturi , hartii etc. in conducte si infundarea acestora.
Daca , totusi , se constata o functionare defectuoasa a scurgerii , trebuie actionat imediat pentru desfundarea cailor de evacuare , evitandu-se astfel deteriorari , pagube sau chiar inundarea cu ape uzate a incaperilor locuintei.

Pentru desfundarea sifoanelor se incearca mai intai cu para de desfundat ( asa cum arata in fig de mai sus )
        In acest scop se umple partial cu apa
chiuveta sau lavoarul, se astupa orificiul de prea-plin cu o carpa umeda, se aplica pompa de desfundat (para) pe orificiul de scurgere , apoi se apasa si se ridica de cateva ori, brusc, lasind ca apa din chiuveta sa patrunda in sifon. Se reperta operatia de mai multe ori până se reia scurgerea normală a apei. Daca nu se constata accelerarea scurgerii, chiar dupa mai multe incercari cu para de desfundat , se poate introduce in sifon o sarma(sau ,,sarpele” care este un arc infasurat spira linga spira mai gros) de 1-2 mm grosime cu sau fara mica perie de sarma. Aceasta e posibil numai la acele sifoane care fac un S şi daca gaurile ventilului o permit, ca in figura de mai jos. Sarpele (sirma care pate fi si fara perie) se impinge si se retrage putin, pana se produce desfundarea. Sarpele, care prin constructie este mai flexibil decit sirma, poate fi cu capete simple sau dotat la un capat cu o manivela(ca la autoturisme) si la capatul celalt cu o freza: astfel, prin rotire se poate strapunge dopul format de murdarie, fiind mai eficient decit sirma simpla.
        In cazul cand nici prin aceasta operatie nu s-a obtinut rezultatul dorit , este necesar sa se demonteze cu o cheie corespunzatoare capacul sau dopul de curatire al sifonului, daca acesta este de plumb sau se demonteaza din piuliţele olandeze daca e de plastic. Pentru scurgerea apei care se gaseste in sifon se aseaza in prealabil, sub acesta , un lighean sau o galeata. Dupa scoatrea capacului , se curata murdaria cu un carlig de sarma si se da drumul la un jet puternic de apa. La terminarea operatiei de desfundarea operatiei de desfundare se monteaza la loc capacul sau dopul sifonului. Apoi este recomandabil sa se spele vasul sanitar cu solutie de soda caustica si sa se clateasca cu multa apa.

        Un pic mai complicata este desfundarea chiuvetei sau a spălătorului de la bucatarie unde sunt evacuate frecvent ape menajere care au grasimi si mici resturi alimentare care trec prin sita de protectie si care vor fi inglobate in grasimea de pe peretele sifonului. Depunerea acestor grasimi pe peretii sifonului este favorizata de micsorarea vitezei de evacuare in sifon datorate cresterii sectiunii in sifon.

O metoda de curatare a sifonului, fara a fi demontat, este saponificarea grasimilor depuse: sapunul obtinut fiind solubil in apa, iar grasimile nu sunt. Pentru acasta, separat, se prepara o solutie de soda caustica 30-40%.  Se ia apoi un conductor de aluminiu (fara izolatia de PVC) care se taie in bucatele mici, astfel incit sa poata trece prin gaurile ventilului chiuvetei si se introduc in sifon, avind grija ca acestea sa ajunga pe fundul sifonului. Apoi, se toarna putina soda caustica in sifon, nu prea multa ci doar cit sa ramina in sifon si sa nu fie evacuat. La contactul sodei caustice cu aluminiu, va loc o reactie exoterma ( cu degajare de caldura) care va dizolva grasimea din sifon, iar din sfon va iesi spuma gaze si vapori toxici. Aceasta intrind in contact cu soda caustica se saponifica si se va disolva ulterior in apa. Aceasta operatie se va face cu o aerisire foarte buna a locului deoarece reactia are loc cu degajare de gaze si vapori iritanti si toxici. E bine sa nu ramineti in camera pe tot timpul cit are loc reactia din sifon. La terminarea reactiei, se da drumul la apa calda pentru indepartarea substantelor din sifon. Daca este cazul, se repeta operatia pina la restabilirea normala a circuitului de evacuare a apei.

ATENTIE: 

SODA CAUSTICA ESTE FOARTE HIGROSCOPICA SI SE DIZOLVA CU DEGAJARE MARE DE CALDURA.

CITEŞTE MAI MULT!.

Vasele de closet de desfunda cu peria de sarma ori cu o sarma de otel , al carui capat se indoaie in forma de carlig . Sarma se introduce in sifonul vasului si se incearca sa se scoata afara obiectele care au produs infundarea sau sa se impinga suspensiile inspre coloana de evacuare. Se repeta operatia de cateva ori , apoi se trage apa pentru a verifica daca s-a produs desfundarea.

Pentru desfundarea sifoanelor de pardoseala, se scoate mai intai capacul sifonului cu ajutorul unui carlig . Apoi se curata sifonul de depuneri , se toarna apa pentru a verifica daca s-a realizat desfundarea si se asaza capacul la loc.
In afara de interventiile in cazuri de infundare , trebuie avut in vedere ca intretinerea permanenta a curateniei si starii de functionare a obiectelor sanitare contribuie la prelungirea duratei lor de serviciu si la mentinerea igienei sanitare a locuintei. De aceea , este necesar ca lavoarele , vasul closetului si celelalte obiecte sanitare sa fie periodic spalate cu detergenti obisnuiti si cu alte produse de curatire a obiectelor sanitare ( nu fac reclama 😛 ) dupa care se clatesc cu apa multa.