web analytics

Arhivă

Arhivă pentru ianuarie, 2008

Stiti sa respirati corect? (2)

Toracele deschisDupa ce pozitia corecta pe scaun este învăţată si realizată aici, invatarea corecta a respiratiei continua prin controlul respiratiei, a observarii, autodirijarii a pauzelor in respiratie. Inspiratia se face pe nas, fara a forta aripile nazale, sau a tesutului din fosele nazale. In cest mod suntem feriti de a avea tendinta de a forta toracele, de a micsora volumul cailor respiratorii, de a micsora timpul de contact dintre tesutul pulmonar si aerul inspirat. Aceasta va duce la un consum de oxigen mai bun.
Inspiratia trebuie facuta de parca ai vrea sa mirosi aerul si se face cu fundul nasului, cu portiunea aflata intre sprincene. O miscare determinanta este actionarea diafragmei musculare care separa cavitatea toracica de cavitatea abdominala: toracele ramane fix iar abdomenul se dilata miscind diafragama in jos. Aceasta respiratie abdominala este genul de respiratie pe care o au animalele si copii mici. Prin coborirea diafragmei in jos, care este cel mai important muschi care participa la respiratie, se produce umplerea partilor inferioare ale celor cinci lobi ai plamanului: doi in partea dreapta si trei in stinga a cavitatii toracice. In respiratia toracica, aceste parti ale lobilor pulmonari nu ajung sa fie folosite. Daca pozitia trunchiului este corecta, atunci respiratia abdominala se realizeaza prin dilatarea regiunii aflata sub ombilic si in zona splinei si a ficatului: bombarea excesiva poate duce la diferite dificultati functionale.
La expiratie, miscarea abdominala se face invers: se produce sugerea abdomenului in partea de jos si se continua lateral. Se va evita coborirea si mai ales fortarea toracelui, iar daca diafragma functioneaza bine, isi indeplineste sarcina expiratorie pina la capat. Expiratia se va face pe gura, cu buzele rotunjite, ca si cum ai sufla intr-o lumanare situata in apropierea buzelor.
In cazul respiratiei de oxigenare profunda, facut ca un exercitiu de antrenament si pe stomaul gol, se poate face si la birou, cu gemul deschis si desigur in absenta totala fumului de tigara. Un rol important il are si retinerea respiratiei in mod regulat, ea trebuind sa se faca in mod normal, comod, de parca te-ai odihni oprind doar miscarea inspiratiei si a respiratiei, fara a incorda nimic, mai ales gitul si coardele vocale. Aceasta retinere a respiratiei este diferita de apneea voita. La aceast antrenament ar fi ca inspiratia sa dureze opt secunde, urmeaza retinerea respiratiei pe o durata de trei-patru secunde si apoi expiratia care duraza tot opt secunde. Urmeaza o respiratie normala de citeva ori, apoi se reia procedeul de mai sus de cinci-sase ori. Este bine sa stiti ca la o oxigenare mai puternica a cerebelului, pot apare ameteli mai mult sau mai putin pronuntate.
O alta metoda se refera la respiratia norma, cotidiana, frecventa in timpul serviciului, la masa de scris, sau asezat in fata calculatorului. In acest caz, inpiratia si expiratia se face pe nas, fara efort, cu naturalete, fara a avea nici cel mai mic zgomot respirator. Aceste lucruri necesita o oarecare deprindere, pauzele care trebuie sa fie imperceptibile de una doua secunde, trebuie sa rareasca ritmul, producind in acest fel oxigenarea mai puternica a tesuturilor si mai ales a creierului. Daca ajungeti sa nu depasiti mai mult de 12-14 respiratii pe minut, lejer fara efort, ati obtinut un lucru minunat. Unii maestri ai practicii yoga, reusesc un ritm scazut, de sase-opt respiratii pe minutsi isi controleaza fara dificultati mecanismele musculare respiratorii destinate adesea si altor corectari cum ar fi ficatul, splina rinichii, etc. O astfel de respiratie, scazuta, o au si mamiferele marine care se scufunda si au o apnee prelungita de ordinul zecilor de minute.
O alta metoda pe care am practicat-o, a fost cind mergand pe jos pe timpul a doi pasi respiram, urma apneea pe parcursul a patru pasi, apoi expirarea pe parcul a patru pasi si in final ciclul se inchidea cu o apnee pe parcursul a patru pasi. Si ciclul incepea cu o noua inspiratie. Acelasi ciclu l-am practicat si in mijloacele de transport, numarind aproximativ secunda: numarand in acest fel, douazecisiunu, douazecisidoi, douazecisitrei…aproximatia se apropie de adevar. Acestea pot fi aplicate si stind la o coada (in mall) sau vizionind emisiuni de televizor.
Toate aceste exercitii nu trebuie sa fie facute cu inconveniente aduse organismului, ci natural, solicitindu-l putin cite putin, folosind respiratia abdominala corect si prelung, pina cind aceasta se transforma in respiratie completa, fara efort cardiac si nervos. Daca din cauza unor deficiente ale inimii, toracelui, tiroidei sau a abdomenului marit nu puteti sa executati cele de mai sus, nu insistati: intrerupeti si reveniti pe timpi si in serii mai mici, pina veti reusi treptat convenabil marirea lor. Este bine sa retineti ca rarirea timpului de respiratie, prin introducerea retinerii respiratiei, mareste aportul de oxigen din organism.
Ati vazut vreodata o pisica sau un caine intinzindu-se dupa o stare de repaus mai mare intr-o anumita pozitie? Stiu ei ce stiu! Asa trebuie facut si la plecarea de la serviciu (desi atitudinea e taxata ca nefiind frumoasa): intindeti-va corpul prin tragerea mainilor spre tavan controlind excavarea abdomenului.
Va doresc multa sanatate!

Regula mainii drepte in cimpul magnetic

Vom vedea în cele de mai jos că regula mainii drepte are trei situaţii cand este folosită în campul magnetic. Devierea arcului in camp magnetic_Prima situatie: dacă, de un arc electricRegula mainii DR cu trei degete_ care este format între doi electrozi de carbune, vom apropia un magnet permanet în forma de potcoavă, arcul electric va fi deviat lateral (lungimea arcului lui va creşte şi se va răci) spre direcţia sagetii si în cele din urmă va fi stins. Asta înseamnă ca sarcinile electrice (negative sau pozitive) care se mişcă printr-un cîmp magnetic sunt supuse sunt supuse acţiunii unei forţe. Devierea particulelor electrice se poate afla cu regula mainii drepte la care se folosesc policele, arătătorul şi mijlociul aşa ca în figura alăturată în dreapta. Aceasta poate fi formulată astfel: dacă se ţine degetul mare al mâinii drepte în sensul de deplasare al sarcinilor Regula mainii DR ptr un conductor_electrice, iar arătătorul este plasat în sensul liniilor de cîmp magnetic, atunci degetul mijlociu este cel care arata direcţia în care sunt deviate sarcinile electrice pozitive, la 90 de grade faţă de sensul inducţiei.
Cele negative vor fi deviate în sens opus, la 180 de grade. Amintim aici că sensul real al curentului electric, deci şi al sarcinilor negative este de la minus spre plus. Liniile de forţă ale câmpului magnetic ies din polul nord şi intră în polul sud. Acesta este şi sensul inducţiei.Un alt doilea mod de aplicare al regulei mainii drepte este la aflarea sensului liniilor de forţă al cîmpului magnetic care se formează împrejurul unui conductor parcurs de un curent I. Dacă prindem în mâna dreaptă un conductor parcurs de curentul I în sensul degetului mare (policelui), atunci cele patru degete arată direcţia liniilor de câmp magnetic.
Regula mana DR ptr un solenoid_Şi în sfârşit al treilea mod de aplicare a regulii mainii drepte este aflarea sensului excitaţiei magnetice: dacă degetele mâinii drepte sunt aşezate pe bobina si indică sensul de parcurgere al curentului atunci degetul mare al mâinii drepte indică sensul excitaţiei. Această excitaţie magnetică este direct proporţională cu numărul de spire al bobinei şi cu intensitatea curentului electric I care străbate aceste spire. Numarul de spire al unei bobine inmultit cu numarul amperilor pe care le strabate (curentul I) se numeste solenatie. Excitaţia magnetică este invers proporţională cu lungimea bobinei.

Ne doboara canicula.

Chiar daca ea vrea, noi nu ne lasam. Sunt tot felul de masuri pe care trebuie sa le luam: lichid multe, fara cafea, ca mareste diureza, fara alcool. Capul trebuie protejat de o palarie, pielea corpului cu creme de protectie sau de haine. Actiunea prelungita a soarelui asupra pielii neprotejate poate provoca cancerul de piele.
Dar chiar asa, in aceste conditii stiti care sunt obligatiile patronilor sau drepturile salariatilor in aceste situatii? În aceste condiţii, potrivit normelor metodologice de aplicare a acestei ordonanţe, angajatorii sunt obligaţi să ia măsuri pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, dacă temperaturile se menţin pe o perioadă de 2 zile, din a treia zi.
În perioadele cu temperaturi ridicate extreme angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale :
  • pentru cei care lucrează în aer liber se va reduce intensitatea şi ritmul activităţilor fizice, se va alterna efortul dinamic cu cel static, se vor alterna perioadele de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite.
  • pentru cei care lucrează in spatii închise se va asigura ventilaţia la locurile de muncă. – angajatorul trebuie să asigure apă minerală, cate 2-4 litri/persoana/schimb, echipament individual de protecţie, duşuri.
În perioadele cu temperaturi scăzute extreme, angajatorii au obligaţia să ia măsuri pentru:
  • distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 l/persoană- acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare
  • asigurarea echipamentului de protecţie.
Angajatorii care nu pot asigura condiţiile de mai sus, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, vor hotărî conform Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000 reducerea programului sau eşalonarea pe doua perioade a zilei de lucru.
Citeste mai mult
Categories: Juridic Tags: ,